„Construim un spital al viitorului. Gerota va deveni un model național de medicină integrată și tehnologie medicală.” Dr. Alida Moise – medicina de performanță, între știință, decizie și responsabilitate publică
Există profesioniști care își construiesc cariera pas cu pas și există lideri care reușesc să dea sens fiecărei etape, integrând experiența clinică, rigoarea științifică și responsabilitatea managerială într-o viziune coerentă. Dr. Alida Moise, medic primar Anestezie și Terapie Intensivă, doctor în medicină și director general al Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” al Ministerului Afacerilor Interne, aparține, fără îndoială, celei de-a doua categorii,
Cu o activitate medicală desfășurată preponderent în zonele de maximă presiune ale sistemului sanitar – sala de operație, secția de terapie intensivă, urgența vitală – dr. Alida Moise și-a format o gândire profesională bazată pe decizie rapidă, responsabilitate totală și respect profund față de viața umană. Parcursul său în cadrul Spitalului MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” este unul emblematic: de la medic rezident și specialist ATI, la medic primar și medic-șef de secție, iar mai apoi la manager de proiecte strategice și conducător al instituției, într-un context medical și social din ce în ce mai complex.
Formarea profesională solidă – doctorat în medicină, masterat în biostatistică, competențe avansate în management sanitar și management de proiect – este dublată de o activitate științifică, concretizată în zeci de lucrări publicate, participări constante la congrese naționale și internaționale și implicarea în studii clinice multicentrice de prestigiu. Temele abordate – de la sepsis, hemostază, nutriție clinică și terapie intensivă, până la impactul pandemiei COVID-19 asupra personalului medical – reflectă preocuparea constantă pentru medicina bazată pe dovezi și pentru adaptarea practicii clinice la provocările reale ale prezentului
Dincolo de cifre, titluri și funcții, dr. Alida Moise este un lider medical format în interiorul sistemului, care cunoaște din experiență directă atât nevoile pacienților, cât și presiunea uriașă resimțită de personalul medical. În calitate de director general al unui spital aflat în structura MAI, coordonează nu doar actul medical, ci și procese complexe de modernizare, implementare de proiecte cu finanțare europeană și adaptare instituțională la standarde tot mai ridicate de performanță și siguranță.
Interviul acordat Revistei Frontiera deschide o discuție necesară despre rolul medicinei în arhitectura de siguranță a statului, dar și despre dimensiunea profund umană a profesiei medicale, acolo unde știința se întâlnește cu empatia. Este o conversație despre responsabilitate, decizie și vocație, despre modul în care profesionalismul autentic nu doar că salvează vieți, ci poate construi spitale, forma echipe, conduce oameni și consolida instituții, demonstrând că felul în care îți faci meseria poate deveni un act de leadership cu impact real asupra societății.
Într-o perioadă în care sistemul medical românesc este puternic provocat de transformări structurale și de necesitatea modernizării rapide, Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” se află în plin proces de redefinire. Construcția unui spital modern, complet digitalizat, face parte dintr-un proiect strategic național care va schimba modul în care medicina ajunge la pacienții Ministerului Afacerilor Interne și tuturor celor care i se adresează.
Despre identitatea istorică a instituției, despre performanța actuală și despre „spitalul viitorului”, am stat de vorbă cu doamna chestor de poliție, medic primar, doctor Alida Moise, directorul general al unității medicale.
– În tradiția medicală românească, numeroase instituții poartă numele unor personalități definitorii. De ce profesorul Dimitrie Gerota reprezintă reperele morale și profesionale potrivite pentru spitalul pe care îl conduceți?
În primul rând, funcționăm chiar în sanatoriul profesorului Gerota, ridicat de el între 1907 și 1909. Profesorul Dimitrie Gerota nu a fost doar un mare anatomist și chirurg, ci este considerat primul medic radiolog al României. A fost un profesor remarcabil la Facultatea de Medicină și la Școala de Arte Frumoase, unde l-a avut student pe Constantin Brâncuși, pe care l-a sprijinit inclusiv material în primii ani. Profesorul Gerota a descris pentru prima dată fascia renală, care îi poartă nume: fascia Gerota.
– Cum a evoluat această instituție de la Sanatoriul profesorului Gerota la actualul Spital al Ministerului Afacerilor Interne? Care au fost reperele importante ale transformării sale?
Piatra de temelie a fost pusă în 1907, iar sanatoriul a funcționat până la moartea domnului profesor. A fost o unitate care primea atât pacienți ce își puteau permite tratamentul, cât și persoane fără resurse. După naționalizarea din 1948, a trecut la Ministerul de Interne și a purtat temporar numele „Dr. Victor Babeș”. Din 1998, prin ordinul ministrului de interne, spitalul poartă oficial numele de Spital de Urgență al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”.
– Care sunt câteva dintre personalitățile medicale care au marcat dezvoltarea și prestigiul spitalului de-a lungul timpului?
Desigur, profesorul Gerota este fondatorul. Apoi, mari nume ale medicinii românești – precum profesorul Sedlacec sau părintele anesteziei românești, profesorul George Litarczek – au tratat aici cazuri complexe, chiar dacă nu au fost angajați ai spitalului.
Dintre specialiștii care au activat efectiv aici îi menționez pe profesorul Nicolae Calomfirescu, profesorul Constantin Popa, dr. Dumitru Lăcătușu, dr. Silvia Militaru, dr. Viorel Roșu și mulți alții care au contribuit la reputația noastră actuală.
– Cum ați descrie astăzi Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” – din perspectiva specializărilor, performanței medicale și rolului pe care îl are în rețeaua medicală a MAI și în sistemul de sănătate românesc?
Suntem cea mai importantă unitate medicală a Ministerului Afacerilor Interne, dar și un spital de prestigiu național. Aproximativ 40% dintre pacienți sunt asigurați ai MAI, restul provin din sistemul civil. Spitalul oferă asistență medicală complexă, prin 13 specialități medicale (inclusiv oncologie și hematologie – cele mai noi) și 7 specialități chirurgicale.
Dispune de radiologie, CT, RMN, ecografie, laborator modern, anatomie patologică, ATI, recuperare medicală. Activitatea medicală se desfășoară prin internări atât continue, cât și de zi, prin consultații în ambalatorul integrat. Avem, de asemenea, secția externă de recuperare de la Bușteni, pe care o modernizăm complet prin fonduri europene.
– Ce tip de pacienți tratați și cât de complexe sunt cazurile care ajung la Gerota?
Avem pacienți de toate vârstele, începând cu 18 ani. Doar până la 30 septembrie am tratat 31 de pacienți cu vârste peste 90 de ani, unii necesitând intervenții chirurgicale.
Dotările moderne și diversitatea specialităților permit abordarea unor patologii complexe. Profilul pacientului s-a schimbat: oamenii în vârstă vin activ la spital, acceptă mult mai ușor intervențiile chirurgicale și necesită o abordare integrată datorită multiplelor comorbidități.
– Cum a apărut ideea și necesitatea construirii unui nou sediu pentru Spitalul „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”? Ce realități medicale și operative au impus această decizie?
Discuțiile despre necesitatea unui nou sediu există de foarte mulți ani, eu le-am auzit încă de la venirea mea aici în 2004. În momentul în care clădirea veche a devenit insuficientă, iar specialitățile din strada Dionisie Lupu s-au mutat aici, lipsa de spațiu a devenit critică. Totodată, pandemia a accelerat aceasta decizie.
Astfel, a fost identificat terenul, s-a deschis oportunitatea prin PNRR, iar noi am reușit să ne înscriem în program, trimițând o idee de proiect care inițial se ridica la 70 de milioane de euro – valoare care a crescut ulterior. Am beneficiat la maximum de contextul favorabil construirii de spitale moderne în România.
– Proiectul noului spital este unul dintre cele mai ample și moderne din România. Care sunt elementele-cheie pe care le-ați urmărit în definirea conceptului arhitectural și medical?
Noul spital va fi un spital modern, inovativ și sigur. Am acordat o atenție deosebită protecției antiseismice (izolatori seismici), sistemelor antincendiu avansate și ultimelor tehnologii alternative de producere a energiei, precum panouri solare, pompe de căldură, reutilizarea apei și, nu în ultimul rând, apa geotermală.
Dar esența proiectului este alta: un spital centrat pe pacient, atât în ceea ce privește clădirea propriu-zisă (saloane individuale cu management al temperaturii, luminii și umidității, semnalizare intuitivă, circuite funcționale facile etc.), cât și în ceea ce privește activitatea medicală. În noul spital am încercat să oferim prevenție, diagnostic, tratament și recuperare în același loc – o abordare holistică rar întâlnită în România.
– Tehnologia va juca un rol esențial. Ce inovații vor fi integrate?
Noul spital va fi complet digitalizat, atât în ceea ce privește fluxurile medicale, cât și cele de management al clădirii (BMS – control centralizat al luminilor, temperaturii și umidității); vom avea soluții tehnologice moderne – sistem pneumatic pentru probe și medicație – asistentele nu vor mai transporta eprubete; laborator automatizat, fără manipulare umană a probelor; farmacie robotizată, cu dozare unică pe pacient; sisteme de detecție a persoanelor în zone cu risc; dotarea medicală va fi una de vârf – RMN 3T, trei CT-uri, inclusiv CT Photon Counting; extinderea imagisticii și a medicinei nucleare, cu radioterapie și PET-CT; dezvoltarea cardiologiei intervenționale și a zonei de angiografie; introducerea de secții noi: neurochirurgie, chirurgie toracică, pediatrie etc.
Organizarea va fi revoluționară: centre interdisciplinare organizate pe patologii, nu secții tradiționale. Pacientul va fi îngrijit de o echipă completă, într-un singur flux.
– Pare un spital desprins din viitor. Ați avut un model internațional?
Nu. Am integrat cele mai noi concepte din literatura de specialitate și din experiența altor țări. Unele elemente există deja în diverse spitale din România, dar aici le reunim într-o construcție complet nouă. Este o șansă unică pe care noi, echipa medicală și de suport din spitalul Gerota am avut-o: să transformam un vis în realitate.
– Care este termenul final pentru finalizarea proiectului?
Termenul oficial este august 2026. Există revendicări ale constructorilor legate de condițiile meteo, ceea ce ar putea împinge finalizarea în septembrie 2026. Noi sperăm ca în decembrie 2026 să putem inaugura noul spital și să ne mutăm în noua locație.
– Cine va beneficia de serviciile noului spital?
În primul rând, angajații MAI, familiile lor și pensionarii, dar accesul va fi deschis tuturor pacienților care ni se adresează. Ne dorim să devenim cel mai modern spital din România, iar impactul social va fi major.
– Drumul către acest obiectiv nu a fost lipsit de provocări. Care au fost cele mai dificile etape – administrative, tehnice sau financiare – pe care echipa managerială le-a depășit până acum?
Dacă ar fi să rezum într-un singur cuvânt provocările din acești ani, acesta ar fi încrederea. Lipsa de încredere a fost obstacolul cel mai greu de combătut – încrederea în noi, echipa de la Gerota, sprijinită permanent de specialiștii din minister; încrederea că acest proiect este necesar, că poate fi finanțat, că poate fi implementat, că echipa câștigătoare a unei licitații extrem de transparente va reuși să ducă la capăt un proiect de asemenea anvergură.
Am traversat etape în care s-a pus la îndoială inclusiv oportunitatea ca spitalul nostru să fie finanțat din PNRR, program perceput de mulți ca fiind destinat spitalelor civile. În acest moment am fost nevoiți să ne reorientăm către un alt program finanțat de MIPE, în contextul modificărilor de finanțare. Toate aceste piedici au însemnat timp, documentare, ajustări tehnice și a necesitat multă perseverență, multă tenacitate.
Un capitol aparte l-au reprezentat forajele geotermale – trei la număr: două de extracție și unul de reinjecție. Activitățile premergătoare, avizările, probele tehnologice, evaluările privind structura solului au fost extrem de complexe. Filonul termal existent în zona de nord a Bucureștiului, cunoscut datorită băilor din zonă, ajunge și sub amplasamentul nostru, mai aproape de suprafață, deci la o temperatură ceva mai redusă, de 45–50°C. Toate acestea au presupus un volum imens de muncă și o responsabilitate majoră în elaborarea caietelor de sarcini.
În final, am reușit datorită unui trio esențial: perseverență, credință, unitate – în primul rând în interiorul echipei noastre, echipa din spital susținută de echipa ministerului.
– În astfel de proiecte majore, succesul depinde de colaborarea cu numeroși parteneri: proiectanți, constructori, specialiști, experți ai ministerului. Pe cine ați menționa între instituțiile și profesioniștii care v-au fost alături?
Înainte de orice, echipa noastră, personalul de suport si cel medical. Oricât de puțini suntem, aici s-a aflat nucleul de credință în proiect. Apoi, sprijinul ministerului a fost decisiv, iar ministrul actual a avut, fără îndoială, una dintre cele mai dificile sarcini: gestionarea ieșirii proiectului din PNRR și reorientarea lui către un alt program operațional.
Direcțiile de specialitate – logistică, financiară, DGCTI, etc – ne-au fost alături în toate etapele. La fel și instituțiile care gestionează domenii critice: Agenția Națională pentru Resurse Minerale, pentru componenta geotermală; Autoritatea Aeronautică, pentru avize privind înălțimea clădirii; Agenția de Mediu, de la care, după un traseu dificil, am obținut autorizația; Ministerul Transporturilor, având în vedere lucrările la noua linie de metrou din vecinătate; furnizorii de energie, rețele electrice, autoritățile locale – fiecare cu propriile proceduri, avize și documentații.
Numărul de autorizații, certificate de urbanism și avize a fost impresionant. Nici nu mi-am imaginat, la început, că vom ajunge să avem faze distincte de autorizare emise chiar de Ministerul Afacerilor Interne, pentru organizarea șantierului, pentru fundații adânci si pereții mulați si apoi pentru execuția propriu-zisă sau pentru accesul dinspre DN1 ori Strada Privighetorii.
– Ați avut vreodată momente în care v-ați întrebat dacă merită efortul?
Niciodată! Indiferent de provocările apărute, de energia consumată pentru depășirea lor avem nevoie de un sediu nou. Spitalul, în forma actuală, nu mai permite dezvoltarea medicală. Lipsa spațiilor a devenit o reală piedică: birouri partajate, aparatură depozitată pe holuri, cabinete cu program restrâns din cauza supraaglomerării, chiar și evaluări psihologice făcute în birouri improvizate. În blocul operator, am ajuns să transformăm depozitul în sală de operații pentru a face față nevoilor.
În paralel cu construirea noului sediu, derulăm simultan proiecte pe POIM, renovări la Dionisie Lupu și Bușteni, gestionăm trei șantiere cu același personal. Efortul este uriaș, dar absolut necesar.
– Care va fi diferența între capacitatea actuală și cea a viitorului spital?
În sediul actual sunt funcționale 194 de paturi, deși spitalul ar putea avea 383, însă restricțiile din pandemie și relocările temporare au redus acest număr. Suprafața actuală este de aproximativ 9.000 mp.
Noul spital va avea o suprafață desfășurată de 75.000 mp construiți și peste 112.000 mp dezvoltați, incluzând corpuri tehnice, amenajări exterioare și facilități suplimentare. Capacitatea va fi de: 404 paturi pentru internare continuă, 50 paturi ATI, 40 locuri pentru internare de zi, la care se adaugă unități fără paturi: dializă (13 posturi), recuperare, imagistică, ambulatoriul cu 31 de cabinete, UPU modern etc.
Standardele de spațiu pe pacient vor ajunge la nivel european, ceea ce pentru noi reprezintă esența modernizării.
– Având în vedere resursa umană de excepție din cadrul spitalului, cum vedeți extinderea colaborării cu instituțiile de învățământ superior medical? Poate deveni noul spital o bază clinică de referință pentru pregătirea studenților și rezidenților?
Absolut. Deja am depus documentația pentru acreditarea ca bază de pregătire pentru rezidenți în specialitățile funcționale ale spitalului. Așteptăm avizul Facultății de Medicină Carol Davila din București.
În paralel, am aplicat în cadrul apelului STEP, prin care dorim să dezvoltăm un centru pilot de chirurgie robotică asistată de inteligență artificială. În colaborare cu Politehnica și ICI, ne propunem dezvoltarea unor algoritmi care să monitorizeze evoluția abilităților chirurgilor, inclusiv prin simulatoare care pot indica zonele în care este necesar un antrenament suplimentar.
Este un pas firesc: noul spital va fi unul dintre cele mai moderne din București și, până la finalizarea spitalelor regionale, probabil cel mai complex ca tehnologie și capacitate.
– Ce mesaj doriți să transmiteți colegilor care lucrează neobosit în acest spital și pe cele trei șantiere în plină dezvoltare, dar și viitorilor pacienți care, începând cu 1 decembrie, ar putea păși pentru prima dată în noul spital pe care urmează să îl inaugurați?
Mulțumesc din suflet tuturor colegilor! În spatele fiecărui pas înainte se află oamenii noștri – colegii care lucrează zi de zi, cu dedicare și profesionalism, atât în spital, cât și pe cele trei proiecte de construcție de mare interes. Efortul lor, uneori nevăzut, dar mereu esențial, este cel care face posibilă transformarea unei viziuni în realitate.
În ceea ce privește viitorii noștri pacienți – vă așteptăm cu respect, responsabilitate și speranță. Dacă totul decurge conform planului, în decembrie 2026 porțile acestui spital se vor deschide pentru dumneavoastră. Ne dorim să găsiți aici nu doar aparatură modernă și spații prietenoase, ci și oameni pregătiți să vă ofere încredere, grijă și profesionalism.
Acest spital este rezultatul unei munci colective și al unui angajament care nu s-a clătinat niciodată, iar inaugurarea va marca începutul unei etape, în care sănătatea, demnitatea și siguranța pacienților vor fi mereu pe primul loc.
