Gilda Lazăr - lucrează la JTI România din 1997 și în prezent este Head of Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria. Este, de asemenea, profesor asociat la Universitatea București, Facultatea de litere, unde predă Responsabilitate socială corporativă la Masterul în comunicare și relații publice.
Are o bogată experiență în jurnalism, primind în 1995 distincția pentru cel mai bun jurnalist femeie din Romania. A scris peste 5000 de articole apărute în reviste și ziare naționale, o parte dintre acestea fiind selectate și publicate în presa din străinătate („Courrier International”, „The Atlanta Journal and Constitution”) și este membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
A fost redactor la cotidianul „Dreptatea”, la „România liberă”, a fost corespondent al postului de radio „Europa Libera”, realizator talk show la „Tele 7 abc”, corespondent al Ziarului „Lumea Liberă” din New York și director la cotidianul „Curentul”.
A fost reprezentant „National Forum Foundation/Freedom House” pentru țările Europei Centrale și de Est și purtător de cuvânt al Ministerului Român al Afacerilor Externe.
Pe parcursul carierei a construit pentru JTI o identitate puternică în domeniul responsabilității sociale, prin evenimentele anuale „Bursele JTI pentru jurnaliști” și „Întâlnirile JTI”, ajunse în 2024 la cea de-a XXV-a ediție, precum și prin parteneriatele de tradiție cu cele mai importante evenimente și instituții culturale din România.
- Ce măsuri concrete au fost implementate pentru a reduce piața neagră a produselor din tutun?
- JTI a fost prima companie de tutun care a semnat un Protocol de colaborare pentru combaterea contrabandei în anul 2005, mai întâi cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), apoi cu Autoritatea Națională a Vămilor. În 2013, compania a semnat un Protocol de Cooperare cu Poliția de Frontieră, reînnoit în anul 2018. Documente similare au fost semnate și cu Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), DIICOT și Direcția Generală Anticorupție.
Pe baza acestora oferim autorităților sprijin logistic, cursuri de recunoaștere a țigaretelor contrafăcute și derulăm campanii publice anti-contrabandă. De exemplu, peste 60 de câini special instruiți pentru depistarea produselor din tutun, drogurilor și numerarului au fost donați de JTI în ultimii 13 ani Autorității Vamale. Cea mai recentă donație de acest fel, pentru alți 22 de câini, a fost semnată pe 1 noiembrie anul trecut cu Autoritatea Vamală.
JTI România derulează campanii publice de conștientizare a efectelor comerțului ilicit, în parteneriat cu autoritățile, din anul 2010. Campaniile au fost extinse în ultimii doi ani și în Republica Moldova.
Împreună cu celelalte companii din industrie, susținem un alt instrument util, cercetarea derulată o dată la două luni de compania independentă Novel, care măsoară comerțul ilegal cu țigarete având la bază interviuri directe, pe un eșantion reprezentativ, cu o metodă care presupune ca participanții să arate operatorilor studiului pachetul pe care-l fumează. Este o metodologie realistă, confirmată și de observațiile din teren ale colegilor noștri.
- Cum a evoluat colaborarea dintre compania dvs. și Poliția de Frontieră Română în ultimii ani? Care au fost principalele realizări?
În mod constant avem schimburi de informații și de experiență, colaborând la nivel central și în teritoriu în acțiuni de aplicare a legii, dar și de îmbunătățire a cadrului de reglementare. Oferim polițiștilor de frontieră expertiză și training privind recunoașterea țigaretelor contrafăcute, atât la laboratorul nostru de la Trier, în Germania, cât și local, la Academia de Poliție sau în diverse birouri din țară. Pe baza necesităților identificate, oferim suport logistic. În 2019, JTI a donat instrumente de ultimă generație necesare monitorizării frontierelor. Anul trecut, JTI a donat Gărzii de Coastă o dronă și alte echipamente. De-a lungul anilor, am colaborat cu Poliția de Frontieră, IGPR și Vama la desfășurarea campaniilor publice menționate.
- Cum percepeți impactul campaniilor de prevenire a traficului ilegal de țigări asupra opiniei publice?
- Campaniile au rolul de a menține subiectul în atenția opiniei publice și a autorităților fiscale sau de aplicare a legii. Nu sunt neapărat acțiuni clasice, educative sau informative, de genul „spune nu contrabandei” sau „fă-ți datoria de cetățean și cumpără țigări taxate în România”. Mesajele campaniilor au luat în calcul toate categoriile posibile de public – consumatorii adulți, micii și marii traficanți, locuitorii din zonele de graniță pentru care contrabanda e parte din viața de zi cu zi, fără a fi percepută negativ, slujitorii legii, care consideră că impactul social al contrabandei este unul minor. În timp, am observat că un mesaj amuzant, inteligent și atractiv produce un declic și este cu mult mai vizualizat, inclusiv de categoriile de public menționate. Mesajele serioase, elaborate, transmise în limbaj de lemn, de cele mai multe ori se lovesc de rezistență sau de lipsa de reacție.
Ca rezultate practice în teren, dincolo de audiență, am observat că, pe durata derulării campaniilor, sunt mai multe acțiuni de combatere a traficului illegal, iar vânzările legale cresc.
- În ce măsură ați observat o schimbare în metodele utilizate de contrabandiști și cum reușiți să vă adaptați acestor provocări?
- De la pachete lipite pe corp și celebrele colete învelite în plastic negru, cărate cu cârca prin munți, la transporturi cu barca, trenul, avionul sau drona. De la ascunderea țigaretelor în pneuri și ușile mașinilor, la trunchiuri scobite de copaci sau alaiuri mortuare. Și tot felul de metode „capac” sau declararea lor drept legume, materiale de construcție sau hârtie igienică. În ultima vreme, contrabanda cu țigarete din Ucraina tinde către zero, vechile rute fiind folosite acum pentru trafic de persoane sau muniții. În schimb, micul trafic de la granița cu Bulgaria cunoaște o înflorire fără precedent, din cauza diferenței substanțiale de prețuri, fiindcă în țara vecină taxele sunt mult mai mici (acciza e la noi 135 de euro, iar la ei 99). Despre metodele utilizate, cred că dvs puteți povesti mai multe decât noi, care aflăm ultimele noutăți în materie din comunicările publice sau din întâlnirile pe care le avem cu reprezentanții autorităților, pentru a identifica problemele cu care vă confruntați și cum vă putem sprijini.
- Care sunt principalele lecții învățate din colaborarea dvs. cu autoritățile române, în special cu Poliția de Frontieră?
- Cea mai importantă lecție este că, până nu mergi pe teren, la firul ierbii, nu știi mai nimic. De exemplu, am fost la Brodina în anii 2009-2010. O atmosferă gen „Twin Peaks”: cât vezi cu ochii munţi şi pădure deasă, fără drumuri, doar potecile lupilor şi urşilor. Am văzut și eu și echipa mea ce înseamnă de fapt fâșia verde: două şiruri de sârmă ghimpată, iar între ele doi stâlpi de graniţă şi iarbă până la brâu, un panou cu „trecerea interzisă” şi o groapă acoperită cu lemn.
La momentul respectiv, Poliţia de Frontieră se confrunta cu lipsa de echipamente şi de personal. Am aflat atunci că poliţiştii ar trebui să dispună în mod normal, pentru a putea acţiona eficient, de un echipaj de doi oameni care să patruleze pe o distanţă de 1 km, iar la Brodina, pe o distanţă de 35 km, patrulau doar trei echipaje, ceea ce înseamnă că un poliţist de frontieră avea sub observaţie o fâşie de 6 km. Astfel de deplasări și discuții directe am avut și la Albița, Giurgiulești, Siret, Porțile de Fier. Din întâlniri de acest tip am aflat de problemele din teren și ne-am gândit cum am putea ajuta.
Am putut astfel să sprijinim propuneri de îmbunătățire a legislației, ca de exemplu cea referitoare la reglementarea magazinelor Duty-Free de la granițe. În aceste magazine se aflau înainte de anul 2010 pachete de țigări venite din India sau China la prețuri derizorii. Un vameș de la Porțile de Fier spunea în 2009 că dacă s-ar desființa aceste magazine, traficul prin punctul vamal s-ar reduce cu 70%, ceea ce s-a și întâmplat ulterior, când aceste magazine au dispărut datorită reglementărilor legale stricte.
De-a lungul timpului, legislația privind contrabanda a fost mult îmbunătățită, la inițiativa JTI, în urma semnalelor primite de la autorități. Astfel, în 2009 a fost extinsă definiția contrabandei de la frontiera verde și în punctul vamal, iar în 2010 și pe teritoriul vamal național. În 2022, s-a stabilit drept criteriu unic pentru definirea infracțiunii de contrabandă cantitatea de 10.000 de țigarete, criteriul valoric fiind mult prea dificil de aplicat, din cauza metodelor diferite de calcul.
- Cum considerați că pot fi consolidate eforturile pentru prevenirea traficului ilegal de țigări la frontierele României?
- Eforturile autorităților pot fi consolidate printr-o politică fiscală coerentă și un cadru de reglementare echilibrat. Principalul factor, cu efect imediat asupra comerțului ilegal, este politica fiscală. Nu e teorie, vorbim despre situații concrete. În 2010, de exemplu, după ce acciza a crescut cu 50% în mai puțin de nouă luni, contrabanda a devenit cel mai important jucător pe piață, cu o cotă de peste 36%. Vânzările legale au scăzut dramatic, investițiile au fost stopate, s-au făcut restructurări, iar bugetul a fost prejudiciat cu un miliard de euro.
De fiecare dată când calendarele de majorare a accizei au fost menținute, piața legală a avut o evoluție normală, iar contribuțiile la buget au crescut.
De asemenea, un rol important l-ar avea o Strategie națională de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, care să implice toți factorii cu putere de decizie asupra unui sector de importanță strategică pentru economia țării. Ar fi de mare ajutor și existența unor baze de date comune și schimb de informații în timp real la nivelul autorităților de aplicare a legii.
- Care este rolul educației publicului în reducerea cererii pentru produsele de pe piața neagră?
- Creșterea gradului de conștientizare asupra consecințelor contrabandei este foarte importantă. Trebuie să atragem atenția că piața neagră alimentează crima organizată, care înseamnă trafic de arme, de droguri, de persoane. Comerțul ilegal, perceput ca o activitate pur economică la frontiere, stopează de fapt dezvoltarea unor regiuni întregi, în care nu se produce nimic, iar oamenii trăiesc din micul trafic sau din căratul coletelor prin pădure. De ani de zile nu se găsesc soluții pentru aceste comunități. E un cerc din care se iese foarte greu, iar educația are un rol esențial.
- În opinia dumneavoastră, cum poate fi îmbunătățită legislația pentru a facilita combaterea traficului ilegal de țigări?
-În momentul de față, cred că ar fi utilă creșterea amenzilor pentru micul trafic. Pentru că așa cum spuneam, la frontiere, acest tip de activitate e percepută ca fiind ceva normal.
De asemenea, este nevoie ca politica fiscală să fie predictibilă, iar majorarea accizelor să se facă gradual, urmându-se un calendar stabilit pe cel puțin cinci ani.
- Cum apreciați colaborarea actuală cu Poliția de Frontieră? Ce aspecte ar putea fi îmbunătățite?
- Avem o colaborare instituțională bună, bazată pe încredere și consolidată în timp, dar cred că putem identifica din vreme și realiza împreună Proiecte mai mari sau mai mici, fezabile și concrete, pornind de la necesitățile în continuă schimbare, pentru că fenomenul infracțional este într-o dinamică permanentă. Și fluctuația de personal este o realitate, dar desemnarea unor persoane de legătură ar putea dinamiza relația, pentru a face mai multe pe viitor împreună, iar parteneriatul dintre organizațiile noastre să fie consolidat.
- Ce mesaj doriți să transmiteți cititorilor revistei Frontiera cu privire la importanța luptei împotriva contrabandei și traficului ilegal de țigări?
- Așa cum precizați și dvs în comunicatele de presă referitoare la rezultatele studiului Novel, Poliția de Frontieră se află în prima linie în combaterea traficului ilegal cu produse din tutun. Ca urmare, folosesc această ocazie pentru a mulțumi tuturor polițiștilor de frontieră, celor care patrulează în munți și prin păduri, zi și noapte, pe ploaie sau zăpadă, ca și celor din Garda de Coastă sau din punctele de trecere a frontierei de stat, pentru eforturile extraordinare și dăruirea de care dau dovadă. Vă urez putere de muncă, multe realizări și sănătate!
