Iulia Matei este Ambasador, Reprezentantul Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană. În această calitate, joacă un rol esențial în facilitarea dialogului continuu între autoritățile române și instituțiile europene, asigurând reprezentarea României în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER II).Iulia Matei este diplomat de carieră, cu o experiență vastă în afaceri europene și internaționale. A bsolvit Facultatea de Științe Politice a Universității din București și a urmat studii postuniversitare în domeniul afacerilor europene, diplomației și relațiilor internaționale. Înainte de a deveni Reprezentant Permanent al României pe lângă UE, în anul 2022, a fost Secretar de Stat pentru Afaceri Europene și Director General al Departamentului Uniunea Europeană în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Alături de echipa Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, cea mai mare misiune a țării noastre în exterior. Iulia Matei lucrează strâns cu partenerii UE pentru a promova interesele României în toate domeniile de competență ale Uniunii, cu impact direct și tangibil în plan național, dar și pentru a consolida profilul României în UE.
- Doamna ambasador, cum ați descrie proiectul european astăzi, în contextul multiplelor provocări, inclusiv a celor ce vizează securitatea internă a Uniunii?
- Proiectul european este mai dinamic și mai relevant ca niciodată. Multiplele provocări cu care ne-am confruntat în ultimii ani au demonstrat nu doar valoarea adăugată a acțiunii comune europene, ci însăși esența muncii noastre, de la promovarea de valori și principii comune, până la cele mai concrete aspecte în gestionarea coordonată a provocărilor diverse în beneficiul cetățenilor europeni. În acești ultimi ani, marcați de pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina – cu un impact fără precedent, dacă ne gândim mai ales la criza energetică sau la gestionarea unui număr uriaș de refugiați – Uniunea a demonstrat că are resorturile interne, precum și voința politică de a identifica și avansa soluții eficiente de răspuns rapid, cultivându-și în același timp capacitatea de anticipare a provocărilor, de reziliență internă și externă.
Totodată în contextul peisajului în evoluție al riscurilor, provocărilor și amenințărilor, aspectele de securitate capătă proeminență crescută în ansamblului de obiective pe care le urmărim coordonat la nivel UE, iar nevoile de securitate, de capabilități, sunt așezate în centrul eforturilor Uniunii. Investim în reziliența proprie și a partenerilor, cu predilecție din imediata vecinătate, în parteneriate și dialoguri pe securitate, în reducerea dependențelor, dimensiunile internă și externă ale politicilor în domeniul realizării securității fiind strâns interconectate în cadrul unei abordări care să țină seama de toate riscurile, în sens clasic, ori privind provocările emergente, de natură hibridă și la nivelul întregii societăți.
Din acest punct de vedere, avem nevoie de o Uniune pro-activă, capabilă să își protejeze cetățenii și modul de viață european și să asigure, în același timp, creștere durabilă și prosperitate pe scară cât mai largă. Iar siguranța și securitatea sunt condiții-cheie pentru a îndeplini astfel de obiective.
- Cum vedeți rolul cooperării internaționale în abordarea acestor provocări?
- Proiectul european evoluează și își adaptează constant instrumentele de răspuns la provocări, inclusiv cele care vizează în mod direct securitatea internă a Uniunii, iar obiectivul unei țări precum România, care și-a asumat valorile europene și responsabilitatea apartenenței la UE, este să susțină consolidarea pe mai departe a acestor instrumente. Trebuie să lucrăm eficient, coordonat și constructiv cu instituțiile și partenerii europeni, conștientizând și evaluând corect provocările cu care ne confruntăm – și care nu sunt nici pe departe puține, de la combaterea criminalității organizate, inclusiv în spațiul virtual, la protecție civilă ori gestionarea fenomenului migrației sub toate aspectele sale. Un lucru este sigur – aceste provocări au un caracter transfrontalier și nu pot fi combătute decât prin acțiune coordonată, prin dialog și cooperare cu partenerii europeni, dar și cu partenerii terți cu care împărtășim aceleași valori.
- Ce rol își asumă România în consolidarea instrumentelor de acțiune ale Uniunii, ca stat cu frontiera externă UE?
- Așa cum am menționat deja, migrația ilegală reprezintă o provocare majoră la adresa securității interne a UE. Colaborarea între statele membre și instituțiile europene este esențială, dar și Parteneriatele strategice cu statele terțe de origine și de tranzit a migranților, încheiate la nivel european în spiritul Team Europe. Una dintre inovațiile majore din ultimii ani a fost schimbarea atenției către un întreg traseu (din statele de origine până la destinație), pentru a aborda mișcările mixte de refugiați și migranți, ținând cont de întregul spectru de situații în care aceștia se pot găsi. Comisia Europeană a elaborat astfel patru planuri de acțiune ale UE – concentrându-se pe Ruta Balcanilor de Vest, Ruta Central Mediteraneeană, Ruta Mediterana de Vest și Atlantică și Ruta Mediterana de Vest – pentru a fixa o cale de acțiune colectivă, operațională pe aceste rute. Aceste planuri conțin o serie de acțiuni care astăzi sunt fie deja finalizate, fie în curs de implementare, cu implicarea tuturor statelor membre.
România participă activ la inițiative regionale și europene, cum ar fi proiectele-pilot la frontiera cu Serbia și inițiativele de consolidare a cooperării regionale. De asemenea, avem o colaborare strânsă cu agențiile europene relevante, precum Frontex, pentru a asigura calea pentru o gestionare eficientă și coordonată a frontierelor României. Cunoaștem faptul că Poliția de Frontieră Română a implementat măsuri eficiente pentru a controla fluxurile migratorii și a combate migrația ilegală. Eforturile României, inclusiv reducerea cu 97% a fluxurilor de migrație ilegală și scăderea masivă a intrărilor ilegale pe ruta Balcanilor de Vest, demonstrează angajamentul nostru în gestionarea acestei probleme complexe.
În același timp, în urmă cu ceva timp a fost adoptat la nivel UE un întreg instrumentar de consolidare a securității interne a Uniunii, prin crearea de noi instrumente, precum registrul de intrări-ieșiri/ EES, sistemul de pre-înregistrare a călătoriei în UE, precum și interoperabilitatea sistemelor de securitate UE. România a susținut activ crearea acestui instrumentar, inclusiv din perspectiva rolului prioritar pe care îl joacă în protejarea frontierei externe a Uniunii. Suntem acum în plin proces de pregătire a punerii în aplicare a acestui nou instrumentar și avem convingerea că el va contribui suplimentar la misiunea noastră de asigurare a securității interne UE.
- Cum afectează migrația ilegală securitatea regională și ce măsuri se iau pentru a combate acest fenomen?
- Complexitatea acestei probleme este dată, de exemplu, de faptul că peste 90% dintre migranții ilegali ajung în UE prin intermediul traficanților de migranți, care obțin profituri uriașe punând viețile tuturor în pericol. Migranții ilegali se confruntă apoi cu perspectiva unei existențe precare și cu riscul de a fi exploatați, probleme deosebit de preocupante și care testează, adesea, solidaritatea UE. De aceea, Pactul privind migrația și azilul, adoptat în luna mai a acestui an, după mai bine de opt ani de eforturi, este o realizare deosebit de importantă. Considerăm că pactul conține elementele necesare care să asigure un echilibru eficient între nevoia de solidaritate, responsabilitate și flexibilitatea în adaptarea la diferitele realități ale statelor membre în abordarea acestui fenomen.
România, după cum cunoașteți, aplică deja dispozițiile acquis-ului Schengen și acționează, de facto, ca un membru deplin, gestionând cu responsabilitate și eficiență peste 2000 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene, în vremuri deloc ușoare, în care toate statele membre aflate la granițele externe ale UE se confruntă cu presiuni semnificative. De altfel, România a demonstrat deja capacitatea sa de a îndeplini, cu angajament și responsabilitate, inclusiv prin contribuția unor instituții precum Poliția de Frontieră, toate criteriile tehnice, fapt confirmat de toate rapoartele Comisiei Europene realizate în domenii precum cooperarea polițienească, protecția datelor, consulate, frontierele maritime, aeriene și terestre, precum și în ceea ce privește Sistemul de Informații Schengen (SIS/SIRENE). Suntem un exemplu de bune practici și de implicare pro-activă la nivel european în aceste domenii, fapt recunoscut de toți partenerii noștri.
- Pe 24 iulie, Poliția de Frontieră Română împlinește 160 de ani de activitate. Aveți un mesaj special pentru această ocazie?
- Cu ocazia aniversării a 160 de ani de activitate a Poliției de Frontieră Române, doresc în primul rând să transmit mulțumiri tuturor celor care își desfășoară activitatea în cadrul acestei structuri esențiale, care prin eforturile pe care le depun, contribuie zilnic la siguranța cetățenilor români și europeni. Munca și rezultatele lor reprezintă o carte de vizită a României și le doresc mult succes în continuare, în misiunile lor.
