În perioada 30 septembrie – 3 octombrie 2025, Poliția de Frontieră Română a organizat un program inter-instituțional intensiv de pregătire continuă, dedicat specialiștilor în analiza de risc. Activitatea se înscrie în demersul constant al instituției de a consolida competențele profesionale ale personalului și de a dezvolta instrumente moderne de analiză, capabile să sprijine procesul decizional și să anticipeze evoluțiile fenomenelor cu impact asupra securității frontierelor.
Analiza de risc reprezintă astăzi un instrument esențial în activitatea polițiștilor de frontieră, mai ales în contextul aderării României la Spațiul Schengen, când identificarea timpurie a riscurilor și gestionarea eficientă a amenințărilor devin priorități strategice. Prin profesionalismul și capacitatea sa de adaptare, Poliția de Frontieră Română demonstrează că este un partener de încredere în arhitectura europeană de securitate.
La curs au participat 25 de specialiști din structurile cheie ale Poliției de Frontieră Române și ale Inspectoratului General pentru Imigrări, care au beneficiat de experiența a trei instructori internaționali desemnați de Agenția Frontex. Pe parcursul celor patru zile de activități, participanții au lucrat pe studii de caz și scenarii operaționale, utilizând metode moderne de analiză și instrumente digitale adaptate cerințelor actuale ale apartenenței la Spațiul Schengen.
Programul a avut la bază modelul european CIRAM (Common Integrated Risk Analysis Model) – standard comun elaborat de Agenția Frontex, utilizat pentru fundamentarea procesului decizional la nivelul Uniunii Europene. Acest model oferă un cadru unitar de analiză, asigurând o abordare integrată și coerentă a riscurilor la frontierele externe ale Uniunii Europene.
Analiza de risc – de la teorie la practică
Pentru a surprinde modul în care teoria s-a transformat în experiență practică, am stat de vorbă cu patru dintre participanții la programul de pregătire desfășurat luna trecută – oameni diferiți ca traseu profesional, dar uniți de aceeași dorință de a înțelege și anticipa mai bine riscurile care pot afecta frontiera externa Schengen a României.
Comisar-sef de poliție Florina Badea – Direcția de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere
Cu o abordare matură și echilibrată, comisarul-șef de poliție Florina Badea, ofițer specialist în cadrul Serviciului Analiză de Risc, a privit acest curs ca pe o oportunitate reală de consolidare a cunoștințelor și de perfecționare a instrumentelor de lucru.
„Cursul a oferit o mai bună înțelegere a metodologiei și a contribuit la consolidarea cunoștințelor teoretice și practice”, a explicat ofițerul. „Participarea a adus plus valoare atât dezvoltării profesionale, cât și procesului de întocmire a produselor analitice, făcând analiza mai clară și mai coerentă.”
Pentru ea, interactivitatea și aplicabilitatea imediată au fost punctele forte ale programului: „Modul de predare a fost interactiv, crescând gradul de implicare și atenție. Deși perioada a fost relativ scurtă, informațiile au fost livrate clar și structurat, punându-se accent pe capitolele-cheie ale modelului comun de analiză de risc.”
Florina Badea a subliniat și relevanța practică a noilor cunoștințe: „Procesul de identificare și evaluare a riscurilor a devenit mai ușor de înțeles și de aplicat. Noile instrumente ne ajută să fundamentăm deciziile pe baze solide, să anticipăm mai bine riscurile și să formulăm răspunsuri operative adecvate.”
La final, ofițerul a dorit să transmită un mesaj de recunoștință: „Le mulțumesc organizatorilor și trainerilor pentru profesionalismul de care au dat dovadă. Totul a fost foarte bine structurat, cu o atenție reală pentru calitatea procesului de formare.”
Inspector de poliție Adelina Bolohan – Garda de Coastă
Formată la Academia de Poliție și încadrată în structura Analiză de Risc a Gărzii de Coastă, Adelina Bolohan privește acest domeniu ca pe o zonă de echilibru între rațiune și intuiție. Pentru ea, cursul a reprezentat o oportunitate de a conecta teoria cu realitatea din teren:
„Am descoperit metode moderne de analiză și instrumente digitale care ne ajută să transformăm datele în informații relevante. Modul interactiv de predare și exercițiile aplicate au făcut ca noțiunile teoretice să prindă viață.”
Adelina își propune să valorifice tot ce a învățat pentru a consolida procesele de evaluare a riscurilor și pentru a promova o cultură organizațională bazată pe prevenție și decizie informată.
„Le mulțumesc trainerilor pentru profesionalism și implicare. A fost un curs actual, dinamic și perfect adaptat realităților noastre.”
Subcomisar de poliție Sebastian Misăilă – Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași
Venind dintr-o zonă de frontieră cu multiple provocări, Sebastian Misăilă a adus o perspectivă pragmatică asupra formării analitice. Pentru el, valoarea cursului a constat în legătura dintre cunoștințele teoretice și practica operațională:
„Experții Frontex au reușit să îmbine partea teoretică cu activitățile interactive într-un mod natural. Lucrul în echipă pe teme variate ne-a ajutat să înțelegem mai bine cum se construiește un produs analitic complet, de la colectarea datelor până la interpretarea lor.”
Sebastian a subliniat impactul direct asupra activității curente: „Am dobândit o mai bună claritate asupra proceselor și o metodă de lucru mai structurată. Se va vedea, cu siguranță, în calitatea materialelor analitice pe care le vom realiza.”
El a ținut să transmită recunoștință formatorilor și echipei organizatoare: „Totul a fost desfășurat impecabil, cu profesionalism și grijă pentru detalii.”
Inspector de poliție George Paraschiv – Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu
Reprezentant al unei structuri aflate într-un nod important al frontierei interne, inspectorul George Paraschiv lucrează de aproape patru ani în domeniul analizei de risc, perioadă în care s-a implicat activ în realizarea de analize tactice și operaționale, precum și în elaborarea de profiluri și indicatori de risc.
„Participarea la acest program mi-a oferit o imagine clară asupra modului în care poate fi aplicată pas cu pas metodologia CIRAM 2.1. Am descoperit instrumente noi și o abordare mai structurată, care face analiza mai clară și mai eficientă”, a spus ofițerul.
El a considerat că partea practică a cursului a fost un câștig real: „Exercițiile și studiile de caz ne-au ajutat să înțelegem conceptele într-un mod aplicat, iar interactivitatea trainerilor a creat un mediu excelent de învățare.”
Pentru viitor, George Paraschiv își propune să aplice cunoștințele acumulate în îmbunătățirea produselor analitice și a modului în care sunt dezvoltate profilurile de risc: „Le mulțumesc organizatorilor pentru profesionalism și deschidere. Cursul a fost foarte bine structurat și, mai ales, util pentru cei care lucrează efectiv în analiza de risc.”
Cursul, axat pe Modelul Comun Integrat de Analiză a Riscurilor (CIRAM), a fost întâmpinat cu implicare activă din partea tuturor participanților, conducând la rezultate excelente, a declarat Goncalo Mendes De Brito, trainer și manager de curs, care a jucat un rol esențial în administrarea acestui curs, asigurând desfășurarea sa cu succes. Agenția FRONTEX se angajează să ofere sprijin constant statelor membre, abordând nevoile și cerințele lor specifice.
Cursul Intensiv CIRAM răspunde unei nevoi critice pentru profesioniștii în gestionarea frontierelor de a înțelege cadrul analitic standard utilizat în politiile de frontieră ale UE.
Prin furnizarea unei conștientizări esențiale a principiilor analizei de risc, cursul permite personalului să recunoască amenințările, vulnerabilitățile și impactul în contextul lor operațional. Acest tip de instruire îmbunătățește, de asemenea, cooperarea între agenții prin stabilirea unui limbaj comun și a unei înțelegeri comune a produselor analizei de risc.
Cursul a fost livrat cu sprijinul complet al formatorilor certificați din Statele Membre și al Unității de Analiză a Frontex, asigurând că participanții au beneficiat de instruire și expertiză de înaltă calitate. Această abordare colaborativă a reunit cele mai bune practici și cunoștințe din întreaga UE, oferind o experiență de învățare cuprinzătoare și captivantă pentru participanți. Prin acest curs, participanții și-au dezvoltat abilitățile de a interpreta mai bine concluziile bazate pe informații, de a contribui cu informații relevante în procesele analitice și de a implementa strategii mai eficiente de gestionare a frontierei. În cele din urmă, cursul consolidează legătura dintre specialiștii în analiza de risc și personalul operațional, asigurând un sistem european de gestionare a frontierelor mai coerent și mai receptiv.
Poliția de Frontieră Română a demonstrat o capacitate impresionantă în dobândirea rezultatelor așteptate ale cursului, evidențiind angajamentul lor de a-și îmbunătăți capacitățile de gestionare a frontierelor.
Organizarea cu succes a acestui curs a pus o bază solidă pentru colaborările viitoare, iar Agenția FRONTEX se așteaptă să continue parteneriatul său cu Poliția de Frontieră Română pentru a face față provocărilor în evoluție, în gestionarea frontierelor.
„Cursul, axat pe Modelul Comun de Analiză Integrată a Riscurilor (CIRAM), s-a bucurat de o implicare activă din partea tuturor participanților, ceea ce a dus la rezultate excelente”, a declarat Goncalo Mendes De Brito, responsabil de formare și manager de activități, care a jucat un rol cheie în administrarea acestui curs, asigurând desfășurarea cu succes a acestuia. Agenția europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă se angajează să ofere un sprijin constant statelor membre, abordând nevoile și cerințele lor specifice.
„Cursul intensiv CIRAM 2.1 răspunde unei nevoi critice a profesioniștilor din domeniul gestionării frontierelor de a înțelege cadrul analitic standard utilizat în cadrul agențiilor de frontieră ale UE. Prin furnizarea de cunoștințe esențiale despre principiile analizei de risc, cursul permite personalului să recunoască amenințările, vulnerabilitățile și impactul în contextul lor operațional. De asemenea, instruirea îmbunătățește cooperarea între agenții prin stabilirea unui limbaj comun și a unei înțelegeri a produselor de analiză a riscurilor.
Cursul a fost susținut cu sprijinul deplin al unor formatori certificați din statele membre și din cadrul Unității de Analiză,
asigurându-se că participanții au primit instruire și expertiză de înaltă calitate. Această abordare colaborativă a reunit cele mai bune practici și cunoștințe din întreaga UE, oferind o experiență de învățare cuprinzătoare și captivantă pentru participanții din România.
Prin intermediul acestui curs, participanții au dobândit abilitățile necesare pentru a interpreta mai bine constatările bazate pe informații, pentru a contribui cu informații semnificative la procesele analitice și pentru a implementa strategii mai eficiente de gestionare a frontierelor. În cele din urmă, cursul consolidează legătura dintre specialiștii în analiza riscurilor și personalul operativ, asigurând un sistem european de gestionare a frontierelor mai coerent și mai receptiv.
Poliția de Frontieră Română a demonstrat o capacitate impresionantă în dobândirea rezultatelor învățării cursului, demonstrând angajamentul său de a-și îmbunătăți capacitățile de gestionare a frontierelor. Organizarea cu succes a acestui curs a pus o bază solidă pentru o colaborare viitoare, iar Agenția europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă așteaptă cu nerăbdare continuarea parteneriatului său cu Poliția de Frontieră Română pentru a aborda provocările în continuă evoluție în gestionarea frontierelor.
Agenția europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este dedicată sprijinirii dezvoltării profesioniștilor în managementul frontierelor și se angajează să continue colaborarea cu Poliția de Frontieră Română și alte state membre pentru a spori securitatea și eficiența sistemului european de management al frontierelor.”
Marian Toma, trainer Frontex: „Profesioniștii români sunt apreciați pentru rigoare și adaptabilitate”
Programul de instruire a fost susținut de o echipă formată din trei experți Frontex, fiecare aducând o perspectivă complementară asupra metodologiei europene de analiză de risc. Printre aceștia s-a aflat și comisarul de poliție Marian Toma, expert național detașat în cadrul Unității de Analiză Frontex, care a avut rolul de trainer CIRAM în cadrul cursului.
Am stat de vorbă cu acesta pentru a afla cum a fost perceput nivelul de pregătire al participanților români, ce elemente a considerat esențiale în formarea lor și care sunt direcțiile actuale în dezvoltarea analizei de risc la nivel european.
Interviu cu Marian Toma, expert național detașat în cadrul Unității de Analiză Frontex
Comisarul de poliție Marian Toma provine din România și este un profesionist format în sistemul militar de învățământ. A absolvit Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Drept – arma Poliție de Frontieră, în anul 2008, anterior a urmat cursurile Liceului Militar al Ministerului de Interne „Constantin Brâncoveanu” din Ploiești.
Și-a început cariera ca ofițer operativ în cadrul Inspectoratului Județean Călărași, unde a activat timp de doi ani. Reorientarea către domeniul analizei de risc, în anul 2010, s-a dovedit a fi o alegere inspirată, care avea să-i definească ulterior parcursul profesional. În cadrul Serviciului de Analiză de Risc din Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Marian Toma a descoperit nu doar un domeniu complex și dinamic, ci și o echipă formată din colegi dedicați și profesioniști desăvârșiți.
Între anii 2015 și 2017, a fost detașat la Chișinău, în cadrul Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Republica Moldova și Ucraina (EUBAM). Aici a avut un rol esențial în dezvoltarea capacităților analitice ale Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, contribuind la consolidarea cooperării regionale în domeniul analizei de risc. După finalizarea misiunii, și-a reluat activitatea în cadrul Serviciului Analiză de Risc al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
La sfârșitul anului 2018, a participat la Cursul pentru analiști CIRAM, organizat de Agenția Frontex. După o perioadă intensă de pregătire, de patru săptămâni, a obținut cel mai bun rezultat la examenul final, performanță care i-a adus selecția ca trainer al Unității de Pregătire Frontex. În această calitate, a participat ca formator la Cursul CIRAM desfășurat în Belgia (2022) și Franța (2023), contribuind la formarea unei noi generații de analiști de risc.
Din anul 2020, comisarul Marian Toma este expert național detașat în cadrul Unității de Analiză Frontex, unde a făcut parte inițial din echipa de monitorizare a statelor terțe. A fost implicat activ în gestionarea Comunității de Intelligence Africa–Frontex, contribuind la implementarea unui proiect strategic al Uniunii Europene, finalizat prin operaționalizarea a opt Celule de Analiză de Risc în Mauritania, Senegal, Gambia, Coasta de Fildeș, Ghana, Togo, Nigeria și Niger.
În prezent, în urma reorganizării Agenției Frontex și a diviziei din care face parte, își desfășoară activitatea în cadrul Sectorului de Analiză Regională – Echipa Sud. Este responsabil de monitorizarea statelor din Africa de Nord, zona Sahel și Africa de Est, regiuni cu un potențial migrator ridicat către Uniunea Europeană și cu naționalități identificate inclusiv la frontierele României.
- Cum ați ajuns să colaborați cu Frontex în calitate de expert național detașat?
- Drumul meu către Frontex a fost rezultatul unei evoluții firești, bazate pe pasiune și consecvență. După opt ani în cadrul Serviciului de Analiză de Risc al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, am simțit nevoia să înțeleg mai profund mecanismele europene care stau la baza produselor analitice distribuite de Frontex. Eram curios să descopăr cum sunt create aceste analize, ce instrumente și metodologii sunt folosite și cum reușește Agenția să anticipeze cu atâta precizie fluxurile migratorii. Așa am decis să candidez pentru poziția de expert național detașat, dorindu-mi să contribui direct la consolidarea acestei arhitecturi de securitate europeană.
- Cum se aplică CIRAM în practica de zi cu zi la frontierele României?
- CIRAM este fundamentul analizei de risc în toate statele membre UE, iar pentru România reprezintă un instrument de lucru încă din 2007. În Poliția de Frontieră, CIRAM nu e doar o metodologie, ci un limbaj comun al profesioniștilor din domeniu – un mod de gândire.
De la nivel tactic, unde analiștii din punctele de trecere raportează zilnic indicatori și tendințe, până la nivel strategic, unde se elaborează rapoarte și prognoze complexe, fiecare etapă se bazează pe principiile CIRAM. Acest cadru unitar asigură coerență, comparabilitate și credibilitate în toate produsele analitice, permițând României să se alinieze perfect standardelor europene și să contribuie activ la imaginea comună a riscurilor de la frontierele externe.
- Ce puncte comune și diferențe ați observat între România și alte state membre în domeniul analizei de risc?
-Privind din interiorul Frontex, pot spune fără rezerve că Poliția de Frontieră Română se situează printre cele mai profesioniste structuri de analiză de risc din Uniunea Europeană. Rapoartele României sunt complete, livrate la timp și în deplină conformitate cu metodologia CIRAM. Maturitatea analitică pe care o demonstrăm reflectă o cultură instituțională solidă, construită în ani de muncă și de investiție în resursa umană.
- Cum vi se pare nivelul cursanților români – pregătire, întrebări, implicare?
- Am fost plăcut surprins de nivelul foarte ridicat de pregătire al cursanților români. Chiar dacă generațiile s-au schimbat, standardul profesional s-a menținut. Cursanții au pus întrebări inteligente, au arătat implicare și dorință de a aprofunda metodologia CIRAM 2.1. Această continuitate arată o tradiție instituțională a excelenței în analiza de risc.
- Ce instrumente sau tehnici analitice considerați esențiale pentru un ofițer de frontieră?
- Totul pornește de la CIRAM 2.1, care oferă cadrul metodologic pentru utilizarea eficientă a tuturor celorlalte instrumente – baze de date, platforme IT sau surse deschise.
Într-un context geopolitic și tehnologic aflat în continuă schimbare, analistul modern trebuie să fie adaptabil, informat și permanent conectat la procesele de formare organizate la nivel național și european.
- Ce sfaturi practice le-ați da participanților pentru a aplica rapid ceea ce au învățat?
- Să aplice imediat metodologia CIRAM 2.1 în activitatea zilnică, fără teamă de greșeli – practica este cea mai bună formă de învățare. Și, mai ales, să cultive relațiile profesionale create la cursuri. Comunitatea analiștilor de risc este una europeană și solidară, iar schimbul de experiență si bune practici sunt cheia progresului.
- Un gând de final?
- Analiza de risc este coloana vertebrală a Poliției de Frontieră Române. Ea transformă datele operaționale în informații esențiale pentru decizie și eficiență. Susținerea constantă a acestei structuri înseamnă consolidarea securității frontierelor României și ale Uniunii Europene.
În același timp, șeful Unității de Analiză de Risc din cadrul IGPF, domnul comisar-șef de poliție Cojocaru Adrian a apreciat că:
Analiza de risc reprezintă un pilon esențial al managementului integrat al frontierelor, contribuind la anticiparea și contracararea eficientă a amenințărilor legate de migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră. În acest context, Modelul Comun de Analiză de Risc (CIRAM) oferă un cadru metodologic standardizat la nivel european, care facilitează colectarea și interpretarea unitară a informațiilor relevante. Activitățile de pregătire organizate de Frontex în domeniul CIRAM au un rol crucial în consolidarea competențelor ofițerilor de analiză a riscurilor din statele membre, asigurând o abordare comună și coerentă în evaluarea riscurilor, schimbul de date și formularea de recomandări strategice, contribuind astfel la o protecție mai eficientă a frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Astfel, echipa de analiști din cadrul unității de Analiză de Risc al IGPF participă la reuniuni strategice (spre exemplu, Frontex Risk Analysis Network, Strategic Risk Analysis Network) care reunesc reprezentanți ai tuturor Statelor Membre UE, contribuind în mod unitar la elaborarea de politici, strategii și scenarii europene care sunt ulterior integrate în viitoarele borne din Roadmap-ul Strategic Foresight 2020-2026 al Agenției Frontex.
Cheia din viitoarea abordare va fi anticiparea, printr-o analiză care vede dincolo de linia frontierei fizice. De asemenea, analiza de risc strategică devine un indicator mult mai relevant în abordarea capabilităților.
În faza de planificare strategică, scenariile devin componenta cheie în procesele de decission-making. Scenariile pot constitui fundamentul pentru analize strategice. Acestea atacă dimensiunile extreme ale unui fenomen, atât negativ, dar și pozitiv, pentru a crea premise de abordare intermediară a fenomenului. Scenariile sunt utilizate ca test data, fiind o modalitate de filtrare a ideilor. Contribuția analiștilor români la arhitectura europeană a analizei de risc este importantă în definirea noilor concepte, terminologii, strategii care deservesc Statele Membre UE și Agenția Frontex.
Doamna comisar-șef de poliție Andreea Toader, analist senior în cadrul DPCMIIT, care a participat la reuniuni și traininguri intense în marja CIRAM 2.1, adaugă: Analiza de risc este sprijin pentru procesul decizional. Deși eliminarea completă a unui risc nu este posibilă, analiza de risc contribuie la reducerea decalajului dintre un risc și capabilitatea unui sistem de a-l reduce și atenua, prin faptul că permite factorilor de decizie să ia decizii în cunoștință de cauză.
Analiza de risc produce recomandări pentru factorii de decizie cu privire la dezvoltarea și implementarea măsurilor de abordare a riscurilor. Aceste măsuri ar trebui să prevină materializarea riscurilor sau să le atenueze impactul dacă se produc. De asemenea, analiștii pot elabora planuri de acțiune.
Recomandările urmăresc să ajute factorii de decizie care pun în aplicare acquis-ul Schengen și GEIF (Gestionarea Europeană Integrată a Frontierelor)/EIBM (European Integrated Border Management) pentru gestionarea frontierelor și returnare atât la nivel european, cât și la nivel național, să selecteze și să implementeze măsurile adecvate.
Această abordare a analizei riscurilor bazată pe informații poate fi utilă unei game foarte ample de destinatari și de niveluri de decizie. De la responsabilii de elaborarea politicilor până la polițiștii de frontieră din prima linie, toți actorii din structurile PFR nu numai că beneficiază de sprijinul produselor analitice relevante, ci joacă și un rol decisiv în asigurarea calității datelor operative respective, deoarece sunt elemente-cheie ale colectării de informații în cadrul organizațiilor lor.
Se estimează că cerințele privind datele operative pentru nivelurile strategic, operațional și tactic sunt diferite. Acestea variază în ceea ce privește informațiile necesare pentru luarea deciziilor, verificările care trebuie realizate, datele care trebuie utilizate, abordarea analitică care trebuie efectuată și varietatea de instrumente și tehnici care trebuie folosite.
Fiecare Stat Membru este încurajat să stabilească și să mențină capacitatea de analiză a riscurilor sub forma unei unități, rețele și/sau a unui sistem.
Funcția capacității de analiză a riscurilor este de a implementa CIRAM 2.1 și Informational Cycle/Ciclul de date operative prin asigurarea colectării de date, aplicarea metodelor de evaluare, furnizarea instrumentelor adecvate și implicarea analiștilor de risc, respectând totodată pe deplin protecția datelor și drepturile fundamentale.
Inițiativa organizării acestui curs în România a fost susținută și implementată de către Serviciul Formare și Pregătire Continuă din cadrul DRU al IGPF. Doamna comisar de poliție Simona Merișanu a coordonat cu precizie întreaga parte organizatorică, considerând esențială componenta de pregătire continuă a întregului personal PFR.
Simona consideră că: Pregătirea continuă nu este doar o cerință formală, ci o necesitate strategică pentru Poliția de Frontieră Română. Aceasta garantează capacitatea instituției de a răspunde eficient provocărilor actuale și viitoare, de a se alinia standardelor europene și de a proteja securitatea națională și comunitară.
Activitatea a oferit participanților prilejul unui schimb de experiență valoros cu experți din alte state membre Schengen, facilitând cooperarea internațională și consolidarea unei viziuni comune asupra fenomenelor care afectează frontiera externă. Cursanții au apreciat caracterul aplicat al programului, calitatea instruirii și deschiderea formatorilor internaționali de a împărtăși bune practici și modele de analiză utilizate la nivel european. Importanța pregătirii continue în cadrul Poliției de Frontieră Române este esențială pentru menținerea unui nivel înalt de profesionalism, adaptabilitatea la dinamica fenomenului infracțional transfrontalier și eficiență în îndeplinirea misiunilor specifice de protejare a frontierei interne și a frontierei externe Schengen.
De asemenea, precizăm că Punctul Național de Contact al Agenției FRONTEX din cadrul IGPF susține toate inițiativele pe care specialiștii PFR le consideră utile în procesele de formare continuă.
Șeful PNC Frontex din cadrul IGPF, comisar-șef de poliție Daniel Artic: Identificăm toate oportunitățile pe care Agenția FRONTEX le oferă și le customizează pentru a răspunde provocărilor permanente pe care frontiera externă Schengen le aduce în prim-plan în mod permanent.
Cooperarea cu Agenția Europeană Frontex se realizează pe toate palierele esențiale, iar trainingurile regulate acoperă atât online, prin platforma Virtual Aula a Agenției Frontex – asimetric, hibrid – cât și prin prezența fizică, spectrul de domenii ultraspecializate ale polițistului de frontieră.
În concluzie, domeniul Analizei de Risc se bucură de susținere din partea Managementului Poliției de Frontieră Române, Inspectorul General având o experiență vastă, inclusiv ca evaluator Schengen, care îi permite să înțeleagă fenomenele ample conexe, așezând analiza de risc la piatra de temelie în cadrul procesului decizional.
Analiza de risc constituie un pilon important în contextul aderării la Spațiul Schengen, susține activitatea zilnică a polițistului de frontieră român, înglobează toate aspectele vizate de Evaluarea Schengen și de procesul anual de Evaluare a Vulnerabilităților.
