O polițistă de frontieră română, în echipa de management a Agenției Frontex. Interviu cu Ioana Raluca Rusu, șef al Unității de Fuziune a Informațiilor (Fusion Unit) din cadrul Diviziei de Informații pentru Managementul Integrat al Frontierelor Europene (European Integrated Border Management Intelligence Division), interviu realizat de Gabriel CRĂCIUN
La data de 1 decembrie 2025, o decizie adoptată în urma unei proceduri de selecție, la nivelul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – Frontex, a adus în prim-plan un nume din rândul Poliției de Frontieră Române.
Comisar de poliție Ioana Raluca Rusu a fost numită șef al Unității de Fuziune a Informațiilor din cadrul Diviziei de Informații pentru Managementul Integrat al Frontierelor Europene, structură cu un rol esențial în fundamentarea deciziilor strategice ale agenției, la sediul Frontex din Varșovia. Numirea într-o astfel de funcție confirmă profesionalismul specialiștilor români din domeniul securității frontierelor.
O carieră formată în Poliția de Frontieră
Ioana Raluca Rusu este expert în domeniul securității interne a Uniunii Europene, cu o experiență de peste 17 ani în aplicarea legii, managementul frontierelor externe și cooperarea polițienească internațională. În prezent, ocupă funcția de șef al Unității Fusion în cadrul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), unde coordonează activități strategice în domeniul intelligence-ului integrat pentru managementul european al frontierelor (EIBM), dezvoltarea produselor analitice multi-sursă și consolidarea ecosistemului EUROSUR.
În activitatea sa, sprijină managementul executiv în dezvoltarea și implementarea strategiilor instituționale, coordonează resurse umane și financiare, gestionează politici specifice domeniului intelligence și contribuie la armonizarea funcției analitice la nivelul agenției. De asemenea, asigură cooperarea cu instituții europene, organisme internaționale și autorități naționale, având un rol activ în consolidarea mecanismelor de schimb de informații și în implementarea politicilor europene relevante. Anterior, Ioana Raluca Rusu a ocupat funcții de conducere în cadrul Diviziei Situational Awareness and Monitoring din cadrul Frontex, inclusiv șef al Biroului de Coordonare și șef interimar al Unității Fusion. În această calitate, a gestionat procese legate de analiza riscurilor la frontierele externe ale Uniunii Europene, evaluarea vulnerabilităților, planificarea strategică și managementul calității produselor analitice.
Între anii 2016–2018, a fost Expert Național Detașat la Centrul de Situație al Frontex, contribuind la consolidarea imaginii situaționale la nivel european, sprijinirea utilizatorilor EUROSUR și JORA și gestionarea fluxului de informații în contexte operaționale și de criză. La nivel național, a ocupat funcția de șef interimar al Unității Naționale de Informații privind Pasagerii (PNR) în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române, coordonând implementarea sistemului național de colectare și procesare a datelor PNR, cu scopul prevenirii și combaterii terorismului și a amenințărilor la adresa securității naționale. A fost, de asemenea, coordonator al proiectului european privind interconectarea unităților PNR la nivelul statelor membre UE, contribuind la dezvoltarea cooperării operaționale și tehnice în domeniul schimbului de date.
Cariera sa profesională include experiență în coordonarea controlului la frontierele aeriene, gestionarea activităților privind persoanele returnate, elaborarea documentațiilor pentru achiziții publice și participarea la misiuni de evaluare Schengen, inclusiv în calitate de evaluator pentru frontierele aeriene ale Belgiei.
Ioana Raluca Rusu este doctorand în domeniul științelor penale la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București. A absolvit studii de licență în Drept (specializarea Poliție de Frontieră), un program de licență în Relații Internaționale și Studii Europene, precum și un master în Managementul cooperării polițienești internaționale. Formarea sa profesională include certificări în management de proiect (PRINCE2 Foundation), evaluare Schengen, formare de formatori, management al frontierelor și programe organizate sub egida OSCE.
Activitatea sa științifică este concentrată asupra dreptului penal, terorismului, fenomenului foreign fighters, migrației ilegale, cooperării interinstituționale și utilizării tehnologiilor moderne în controlul la frontieră. Este autor și coautor al mai multor articole publicate în reviste și volume științifice indexate în baze de date internaționale (EBSCO, SSRN, HeinOnline, ERIH PLUS, Springer), abordând teme precum dimensiunea criminalității în contextul fluxurilor migratorii, interacțiunea dintre migrație și criminalitate, dreptul penal internațional și provocările la adresa securității interne a Uniunii Europene. A participat la numeroase conferințe naționale și internaționale dedicate securității interne, managementului frontierelor și cooperării judiciare și polițienești în spațiul european, contribuind activ la dezbaterea academică privind noile paradigme ale securității europene. Deține competențe avansate de analiză strategică, coordonare instituțională și management organizațional, fiind recunoscută pentru capacitatea de a integra dimensiunea operațională cu cea strategică și academică în domeniul securității frontierelor și al cooperării europene.
- La data de 1 decembrie 2025 ați fost numită șef al Unității de Fuziune a Informațiilor din cadrul Diviziei de Informații pentru Managementul Integrat al Frontierelor Europene, la sediul Agenției Frontex din Varșovia. Ce a însemnat această numire pentru dumneavoastră, din perspectiva unui polițist de frontieră român?
- Numirea în această funcție este, în primul rând, o onoare și o responsabilitate majoră. O văd ca pe o recunoaștere a profesionalismului românilor din Frontex, consolidat în timp, inclusiv prin contribuțiile constante la efortul european de protejare a frontierelor externe ale tuturor autorităților naționale, inclusiv Poliția de Frontieră Română. Pentru mine, ca polițist de frontieră român, înseamnă să pot valorifica experiența acumulată la nivel național într-un cadru european, unde deciziile se bazează pe cooperare, schimb de date și informații și încredere între statele membre.
- A fost această numire o surpriză sau reprezintă o etapă firească într-un parcurs profesional construit în timp, în domeniul securității frontierelor?
- Nu a fost o surpriză în sensul unui „salt” imprevizibil, ci mai degrabă o etapă firească într-un parcurs construit în timp, prin acumulare de competențe și rezultate. Evident, selecția pentru o funcție de acest nivel este riguroasă, iar contextul european se schimbă permanent. Dar cred că eforturile consecvente, orientarea către standarde comune și deschiderea către cooperarea internațională au contat decisiv. Cred, totuși, și că am fost la momentul potrivit, în locul potrivit, deci un gram de noroc cred că se adaugă la o muncă continuă depusă în ultimii nouă ani, de când am început cooperarea cu Frontex ca Expert Național Detașat (Seconded National Expert) și apoi ca personal contractat în cadrul agenției. Cariera în domeniul securității frontierelor înseamnă acumulare, adaptare și învățare continuă. Fiecare etapă m-a pregătit pentru următoarea.
- Care a fost primul gând în momentul în care ați aflat decizia oficială?
- Primul gând a fost legat de responsabilitatea față de misiunea instituției și față de oamenii cu care am lucrat de-a lungul carierei, colegii și mentorii care m-au format. Apoi, imediat, m-am gândit la echipă, deoarece o funcție de acest tip nu înseamnă performanță individuală, ci capacitatea de a lucra integrat cu experți din multe state membre, în același scop comun. Am analizat imediat care este potențialul de dezvoltare continuă al structurii și am încercat să identific deja care sunt prioritățile strategice, cel puțin pentru următorii doi ani, ale unității pe care o conduc. Apoi a urmat conștientizarea impactului, deoarece deciziile și analizele realizate la acest nivel pot influența modul în care Uniunea Europeană își gestionează frontierele externe.
- Ce responsabilități ați conștientizat imediat odată cu preluarea acestei funcții?
- Am conștientizat imediat că această funcție presupune rigoare analitică, coerență și neutralitate profesională. Fuziunea informațiilor înseamnă să aduci împreună date, informații și evaluări din surse multiple, să identifici tendințe și să sprijini decizii care pot influența planificarea strategică și operațională și măsurile de management integrat al frontierelor la nivel european. Consider că accesul la informații care pot fi catalogate ca surse sigure și credibile este extrem de important în contextul mediului internațional actual, unde dezinformarea se poate instala foarte ușor în rândul populației. A conduce o unitate care are ca una din principalele atribuții informarea, atât a publicului larg, cât și a autorităților europene în domeniu, este, pe de o parte, o onoare și, pe de altă parte, o provocare. Cea din urmă reprezintă pentru mine o responsabilitate morală, pentru că orice analiză sau informație trebuie să sprijine decizii echilibrate, eficiente și conforme cu valorile europene, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
- Considerați că experiența profesională acumulată în România a avut un rol determinant în accederea la această funcție?
-Da, experiența din România a avut un rol determinant. Frontiera României este frontieră externă a Uniunii Europene, cu provocări reale și diverse. Munca în acest context formează o înțelegere practică a riscurilor, a dinamicii migrației, a criminalității transfrontaliere și a nevoii de cooperare interinstituțională. Toate acestea sunt direct relevante pentru o funcție de management în cadrul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – Frontex. Pregătirea practică și experiența acumulată la începutul carierei în cadrul Poliției de Frontieră Române a avut cu siguranță un rol important în formarea mea profesională ulterioară.
- Care sunt principalele riscuri și amenințări avute în vedere, în prezent, la nivelul frontierelor externe ale Uniunii Europene?
În prezent, la nivelul frontierelor externe ale UE, vorbim de un spectru complex de riscuri și amenințări. Le putem menționa pe cele clasice, cum ar fi migrație ilegală și facilitarea acesteia, rețele de criminalitate organizată, trafic de persoane, contrabandă, falsuri documentare, precum și pe cele mai noi, cum ar fi riscuri hibride care pot include instrumentalizarea fluxurilor migratorii sau influența pe care inteligența artificială o are asupra structurilor de ordine și siguranță publică. La acestea se adaugă presiuni operaționale generate de adaptarea rapidă a rețelelor infracționale și instabilități regionale și la nivel mondial.
- Cât de mult s-a schimbat tipologia riscurilor în ultimii ani?
- Tipologia riscurilor s-a schimbat semnificativ. Observăm o adaptare rapidă a rutelor și a modurilor de operare, utilizarea tehnologiei și a comunicării digitale, precum și o creștere a complexității cazurilor care implică documente false și identități multiple. În același timp, riscurile nu mai sunt „liniare”, ci interconectate, unde migrația, criminalitatea și vulnerabilitățile sociale se influențează reciproc. Consider că adaptabilitatea structurilor de ordine și siguranță publică este esențială.
- Ce rol joacă statele membre în mecanismul de schimb și fuziune a informațiilor la nivel european?
- Statele membre reprezintă fundamentul întregului mecanism european de analiză și fuziune a informațiilor. Ele sunt primele care observă, documentează și gestionează fenomenele din teren. Informația primară se naște în punctele de trecere a frontierei, în activitățile de supraveghere, în investigații și în cooperarea interinstituțională la nivel național. Această informație este apoi analizată și transmisă prin canalele dedicate către nivelul european, unde, în cadrul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), este integrată într-o imagine comună a situației operative (European Situational Picture).
Fuziunea informațiilor nu înseamnă doar agregare de date, ci corelare, validare și interpretare în context european. Iar acest proces funcționează doar dacă există trei elemente esențiale și anume încredere între parteneri, standarde comune și promptitudine în schimbul de date.
Un alt aspect important este caracterul bidirecțional al schimbului. Statele membre nu sunt doar furnizori de informații, ci și beneficiari direcți ai analizelor și rapoartelor create la nivel european. Produsele analitice realizate la nivelul Agenției sprijină planificarea strategică și operațională, dimensionarea resurselor și anticiparea tendințelor emergente la nivel național.
În esență, mecanismul european este o rețea bazată pe solidaritate și responsabilitate comună. Fără contribuția activă și profesionistă a autorităților naționale de la nivelul statelor membre, inclusiv a Poliției de Frontieră Române, nu ar putea exista o evaluare coerentă și actualizată a riscurilor la nivelul frontierelor externe ale Uniunii Europene.
- Cât de importantă este contribuția structurilor naționale de poliție de frontieră în acest proces?
- Contribuția structurilor naționale este esențială. Ele au contactul direct cu realitatea din teren și pot valida sau infirma rapid anumite tendințe. În plus, calitatea produselor analitice europene depinde de calitatea contribuțiilor naționale. De aceea, investiția în capacități de analiză, interoperabilitate și pregătirea personalului este foarte importantă. Calitatea informației începe de la prima structură care raportează la nivel tactic. În ceea ce privește contribuția structurilor naționale de Poliție de Frontieră, importanța este crucială, întrucât Agenția se bazează primordial, conform mandatului, pe cooperarea cu aceste structuri.
- Care este cea mai mare provocare profesională pe care ați întâlnit-o de la preluarea funcției la Varșovia?
- Cea mai mare provocare este gestionarea simultană a unui volum mare de informații, dinamica priorităților și așteptarea din partea utilizatorilor finali ca analizele și rapoartele produse să fie aplicabile imediat. Într-un mediu european, mai apare și provocarea firească de a integra perspective diferite, fără a pierde din vedere obiectivul comun și criteriile de rigoare.
- Ce înseamnă pentru dumneavoastră leadersip-ul într-o structură europeană multiculturală?
- Pentru mine, leadershipul într-o structură europeană multiculturală înseamnă, înainte de toate, capacitatea de a construi încredere între oameni care vin din sisteme diferite, cu experiențe și perspective diferite, dar care împărtășesc același obiectiv comun.
Într-un mediu european, nu conduci doar prin autoritate formală, ci prin coerență, echilibru și credibilitate profesională. Este esențial să asculți activ, să înțelegi nuanțele culturale și instituționale și să creezi un spațiu în care fiecare expert se simte valorizat. Diversitatea nu este un obstacol ci o resursă strategică, atunci când este gestionată corect.
Leadershipul înseamnă și claritate. Într-un context operațional și analitic complex, echipa are nevoie de direcție, de priorități bine definite și de criterii transparente de decizie. Experții excelează atunci când înțeleg scopul, impactul muncii lor și când simt că fac parte dintr-un proiect mai mare decât ei înșiși.
În final, cred că leadershipul autentic într-un mediu multicultural înseamnă să rămâi ancorat în valorile tale profesionale, dar să fii suficient de flexibil pentru a integra perspective diferite. Este un exercițiu permanent de dialog, adaptare și învățare.
- Ce calități considerați că sunt esențiale pentru a lucra în structuri europene de analiză și decizie?
- Consider că sunt esențiale integritatea, disciplina profesională, echilibrul, gândirea critică, capacitatea de sinteză, atenția la detaliu, dar și abilitatea de a lucra într-un mediu multicultural, cu respect față de diferențele culturale și multitudinea de abordări profesionale. Contează mult și comunicarea și empatia profesională. Este crucial să poți transforma date complexe în concluzii și recomandări clare pentru decidenți și să înțelegi contextul general din spatele datelor.
- Vă mulțumim mult pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu. La final, a devenit o obișnuință să le solicităm intervievaților noștri un mesaj adresat polițiștilor de frontieră români care își doresc o carieră în structurile europene. Vă rugăm să transmiteți un astfel de mesaj.
- Le transmit să investească în pregătire și să aibă încredere în parcursul lor. Experiența din Poliția de Frontieră Română este relevantă și competitivă la nivel european, mai ales dacă este dublată de formare continuă, competențe lingvistice, deschidere către cooperare și disponibilitatea de a lucra în echipe internaționale. Funcțiile europene nu sunt de neatins, sunt o continuare firească pentru cei care își construiesc profilul pas cu pas. Le-aș mai transmite să creadă în potențialul lor, deoarece profesionalismul și dedicarea românilor sunt apreciate la nivel european. Drumul către structuri europene începe cu seriozitate și dedicare în activitatea zilnică.
