Activitățile de plantare, desfășurate împreună cu comunitatea, sunt vitale pentru construirea unor zone rezistente la schimbările climatice, mai sănătoase și mai conectate. Acestea oferă beneficii imediate pentru mediu, cum ar fi reducerea căldurii urbane și curățarea aerului, promovând în același timp legăturile sociale, îmbunătățind bunăstarea mentală și creând o moștenire durabilă pentru generațiile viitoare.
În ultimii 10.000 de ani, am pierdut 33% din pădurile lumii. Astăzi, având în vedere extinderea zonelor urbane și a câmpurilor deschise, este greu de imaginat cum arăta odinioară o lume cu adevărat împădurită. Numai în 2024, la nivel global, s-au pierdut peste 20 de milioane de hectare de pădure naturală din cauza defrișărilor, exploatării forestiere și incendiilor. România a pierdut, în ultimii 20 de ani, 453.000 de hectare de pădure, reprezentând 5,7% din suprafața forestieră existentă la nivelul anului 2000. Pentru a asigura un viitor sigur și sănătos, trebuie să restaurăm aceste habitate forestiere.
Pădurile acționează ca absorbante de carbon, contribuind la încetinirea schimbărilor climatice prin eliminarea carbonului din atmosferă și stocarea acestuia în trunchiuri și în sol. În special pădurile seculare — păduri care conțin copaci ajunși la o vârstă înaintată, fără perturbări umane majore, cum ar fi exploatarea forestieră — dețin cantități mult mai mari de carbon și de poluanți nocivi.
Copacii absorb aproximativ 30% din emisiile globale în fiecare an, iar atunci când sunt arși sau tăiați, toată această poluare este eliberată în aer. Un studiu recent a constatat că, între 1999 și 2020, absorbția globală de carbon din pădurile existente a scăzut din cauza schimbărilor climatice. Un alt studiu estimează că, între 2010 și 2050, pierderea globală a pădurilor va duce la eliberarea în atmosferă a 3,5 până la 4,2 miliarde de tone metrice de gaze cu efect de seră anual. Chiar și cantități mici de poluare a aerului contribuie la numeroase probleme de sănătate care afectează societatea.
Se estimează că aproape 50% din biodiversitatea terestră a Pământului se află în pădurile tropicale, iar, începând cu 2023, se știa că aproximativ un milion de specii la nivel mondial sunt în pericol de dispariție. Pădurile României găzduiesc o parte semnificativă a faunei sălbatice a Europei: 60% din populația de urși bruni (excluzând Rusia) și 40% din cea de lupi.
Un sfert din medicamentele noastre provin din plantele găsite în pădurile tropicale. România deține cea mai mare suprafață de păduri seculare din Europa și peste 3.700 de specii de plante, dintre care 700 de specii sălbatice sunt utilizate în scopuri medicinale.
Trei din patru boli infecțioase noi la oameni provin de la animale, iar acest număr va crește pe măsură ce oamenii se extind tot mai mult în habitatele faunei sălbatice.
Anul 2024 a fost cel mai fierbinte an înregistrat vreodată. Copacii, însă, răcesc Pământul prin blocarea luminii solare și oferirea de umbră; de fapt, temperatura aerului sub copaci poate fi cu până la 2°C mai scăzută decât cea din jur. Umbra naturală oferită de coronamente poate reduce, de asemenea, consumul de energie pentru răcirea și încălzirea spațiilor interioare.
Copacii maturi protejează comunitățile împotriva inundațiilor fulgerătoare și a alunecărilor de teren prin stabilizarea solului și absorbția apei, reducând scurgerile de suprafață cu până la 80% mai mult decât asfaltul.
Rădăcinile copacilor filtrează substanțele chimice nocive și poluanții din apele de scurgere, care ajung în lacuri, pâraie și râuri. Pădurile furnizează, de asemenea, apă potabilă pentru populație și contribuie la reducerea eroziunii. Plantarea copacilor de-a lungul râurilor și versanților poate stabiliza malurile, deoarece rădăcinile acestora ajută la menținerea solului.
Dacă vom continua să distrugem mediul înconjurător, vom trăi în condiții tot mai stresante: secete, furtuni puternice, pandemii și inundații. Copacii au însă un dublu efect asupra societății: combat schimbările climatice și, în același timp, contribuie la reducerea stresului.
Copacii din zonele rurale și, mai ales, din cele urbane contribuie la bunăstarea noastră mentală și fizică. Studiile arată că prezența arborilor în mediul urban conduce la o stare de sănătate mai bună a comunităților locale, inclusiv la îmbunătățirea funcției cardiovasculare, creșterea confortului termic și reducerea anxietății. Petrecerea chiar și a câtorva minute în aer liber poate reduce tensiunea arterială, ameliora stresul și întări sistemul imunitar. Există beneficii chiar și în simpla privire a naturii de la fereastră, precum creșterea satisfacției profesionale, așa cum a evidențiat un studiu realizat în capitala sud-coreeană Seul.
Deși plantarea copacilor este importantă, trebuie să abordăm și problemele fundamentale ale poluării aerului și apei, arderii combustibililor fosili și impactului consumului de masă, toate contribuind la criza climatică.
Proiectul „Plantăm speranță”, inițiat în urmă cu 10 ani, atrage anual mii de voluntari — elevi, studenți și angajați din instituții publice — care își doresc să protejeze mediul. Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” Oradea participă cu entuziasm la acest eveniment, care aduce beneficii comunităților locale, naturii, dar și elevilor participanți, prin sădirea unor principii sănătoase de viață, consolidarea relațiilor sociale și dezvoltarea sentimentului de mândrie civică și responsabilitate față de generațiile viitoare.
Deși terenul a fost dificil, foarte pietros, s-a reușit plantarea a 25.000 de puieți. La final, voluntarii au fost răsplătiți cu „pită picurată”, bogrács și muzică bună.”
”Să crești un om, să sădești un pom”, este un crez popular românesc. Și noi credem în el. PLANTAȚI SPERANȚĂ!
Carmen SOLOMIE
