Pentru început am dori să vă spunem bună ziua, și să vă mulțumim pentru acordarea acestui interviu! Am dori să vă cunoaștem mai bine, spune-ți-ne câteva cuvinte despre dumneavoastră.
Bună ziua! Mulțumesc în primul rând pentru această oportunitate. Mă simt onorată să purtăm această conversație, mai ales că Poliția de Frontieră are un loc special în parcursul meu personal și profesional.
Sunt absolventă a Academiei de Poliție, specializarea Frontieră și am avut șansa de a-mi începe cariera profesională la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră în echipa responsabilă cu activitățile legate de aderarea la Schengen a României.
Câțiva ani mai târziu, m-am alăturat echipei pe afaceri europene, unde am gestionat multiple dosare europene cu impact direct asupra activității polițiștilor de frontieră, inclusiv baza legislativă a actualului Sistem European de Intrări/Ieșiri (EES), dar și a viitorului ETIAS sau numeroase amendamente aduse Codului Frontierelor Schengen.
Faptul că de la început activitatea mea a avut un element legat de cooperarea externă și dimensiunea europeană, m-a făcut să aspir la o carieră europeană și, în consecință, să mă pregătesc în acest sens. Experiența acumulată ca parte a acestor echipe extrem de profesioniste m-a ajutat să ajung în 2017 la Bruxelles, în calitate de Consilier JAI, detașată din partea Ministerului de Interne, la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană. În acest context, am continuat să mă ocup de dosare legate de managementul frontierei, alături de altele precum Sistemul de Informații Schengen (SIS), libera circulație (inclusiv în contextul Brexit și al crizei pandemice), documente de călătorie și identitate, evaluări Schengen.
Mandatul meu la Reprezentanță a coincis cu deținerea pentru prima oară de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019. Pregătirea pentru Președinție și perioada celor 6 luni de exercitare a acestui mandat reprezintă una dintre cele mai importante etape din viața mea profesională, dar și personală. Printre dosarele legislative gestionate în perioada Președinției se numără mandatul actual al Agenției Frontex și baza legislativă privind formatul noilor cărți de identitate emise de statele membre. As dori să menționez în acest context, echipa din cadrul IGPF cu care am lucrat pe dosarul Frontex: o echipă profesionistă și dedicată ceea ce ne-a ajutat să obținem în timp record un acord cu Parlamentul European, pe acest dosar foarte complex și cu multă presiune politică.
În 2020, un nou drum s-a deschis, și m-am alăturat echipei eu-LISA (Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție) în cadrul Biroului de Legătură din Bruxelles. Din primăvara anului trecut, am fost promovată în rolul de coordonator al acestei echipe. În cei 6 ani de când funcționez în această Agenție, am continuat să mă ocup de domeniul managementul frontierei, fiind implicată în aspecte legate de implementarea actualului EES, a ETIAS, dar și în alte sisteme/platforme cu relevanță pentru Poliția de Frontieră: precum viitorul Router API-PNR sau viitoarea aplicație pentru călătorie digitală (EU Digital Travel Application). Având în vedere mandatul eu-LISA, portofoliul meu s-a extins natural și către alte domenii, cum ar fi platforme digitale pentru justiție, digitalizare, aspecte bugetare etc.
Dincolo de viața profesională, sunt mama unei fetițe de aproape 4 ani, născută în Belgia, și împreună cu soțul meu, locuim la Bruxelles, înconjurați de o comunitate frumoasă de români și bucurându-ne totodată de multiculturalismul acestei societăți.
Ați început cariera în Poliția de Frontieră Română, ați continuat în cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, iar astăzi activați ca ofițer de legătură la eu-LISA. Cum v-au ajutat experiența din teren și cea diplomatică să înțelegeți mai bine nevoile statelor membre în domeniul managementului frontierelor?
În primul rând e important să subliniez că pe parcursul activității mele profesionale am avut ocazia să contribui la conturarea politicilor UE, nu doar din perspective diferite - națională, inter-instituțională, al unei agenții UE, ci și dintr-o multitudine de unghiuri, și anume operațional, politic, strategic, diplomatic, legal.
Cu fiecare rol deținut am înțeles necesitățile din noi perspective, ceea ce m-a ajutat să percep complexitatea acestui domeniu și să identific soluții în negocieri sau în implementare, în funcție de situația în care m-am regăsit.
Am ajuns la Bruxelles cu o perspectivă clară a intereselor și nevoilor Poliției de Frontieră române; deși aveam deja experiență în negocierile multilaterale, fiind unul dintre reprezentații României la grupurile de lucru pe domeniul frontierei, activitățile mele de la Reprezentanță m-au ajutat sa înțeleg mult mai bine necesitățile altor state membre – un aspect esențial care contribuie la succesul promovării poziției naționale. Prin activitatea la eu-LISA am adăugat o nouă perspectivă, cea legată de provocările și nevoile la nivel european.
Cum ajută în practică înțelegerea tuturor acestor perspective? Spre exemplu, pe parcursul negocierilor mandatului Frontex, în perioada Președinției, înțelegerea impactului în implementare a soluțiilor propuse, a facilitat identificarea unor compromisuri fezabile. De asemenea, în activitatea mea de Consilier la Reprezentanță, înțelegând nevoile celorlalte state membre, am reușit spre exemplu să construiesc alianțe cu state cu nevoi similare celor ale României și să promovăm împreună, cu succes, un interes comun.
Expertiza mea practică s-a dovedit de asemenea foarte utilă în activitatea mea la Reprezentanță dar și la eu-LISA: spre exemplu în cadrul Agenției mi-a permis sa colaborez îndeaproape cu echipele pe anumite proiecte, cum ar fi EES, și să particip inclusiv la scrierea contribuției Agenției la Manualul EES
Care este rolul concret al unui ofițer de legătură în cadrul eu-LISA și cum se desfășoară colaborarea de zi cu zi cu statele membre, inclusiv cu România?
Biroul de Legătură al eu-LISA este în primul rând interfața de comunicare a Agenției cu instituțiile europene și cu statele membre prin intermediul Reprezentanțelor Permanente. Suntem „ambasadorii” eu-LISA la Bruxelles. În plus, echipa mea este parte din Sectorul de Suport al Directorului Executiv și din această perspectivă sprijină pregătirea reuniunilor managementului eu-LISA cu parteneri externi, dar și aspecte strategice interne. Biroul de Legătură pregătește de asemenea participarea eu-LISA la reuniunile miniștrilor de interne sau de justiție.
Face parte din activitatea mea zilnică: monitorizarea evoluțiilor legislative și strategice de interes pentru Agenție și actualizarea managementului și a echipelor eu-LISA cu privire la aceste aspecte, inclusiv din perspectiva impactului lor asupra Agenției; reprezentarea la reuniuni organizate de Consiliu, Comisie, alte Agenții sau Birouri de Legătură; urmărirea sau participarea la dezbateri relevante din Parlamentul European.
Ca ofițer de legătură trebuie mențin un contact permanent cu serviciile relevante din Comisia Europeană, din Parlamentul European si din Secretariatul General al Consiliului. În ceea ce privește statele membre, colaborez cu Consilierii responsabili cu dosare legate de mandatul eu-LISA din cadrul Reprezentanțelor Permanente, inclusiv cea a României. O colaborare esențială este cea cu statul care deține Președinția Consiliului întrucât Agențiile sunt implicate îndeaproape în activitățile derulate de fiecare stat membru aflat în acest rol. Foarte adesea particip la reuniuni instituționale alături de delegați ai României, adesea foști colegi din Poliția de Frontieră.
Poliția de Frontieră Română utilizează zilnic sisteme informatice europene esențiale. Care considerați că sunt cele mai importante beneficii pe care eu-LISA le aduce activității polițiștilor de frontieră din România și din celelalte state membre?
Sunt convinsă că pentru cititorii acestei publicații eu-LISA este o Agenție cu care sunt familiari. As vrea totuși să fac o scurtă introducere, înainte de a răspunde la această întrebare, dar care are legătură cu răspunsul meu:
eu-LISA este o Agenție unică la nivel european, atât din perspectiva mandatului dar și a multiplelor locații. Este singura Agenție europeană care activează în patru locații diferite: are sediul administrativ la Tallinn (Estonia), centrul operațional la Strasbourg (Franța), un back-up tehnic pentru sistemele administrate, în Sankt Johann im Pongau (Austria) și un Birou de Legătură la Bruxelles (Belgia).
Prin faptul că are un mandat în mare măsură tehnic, eu-LISA nu este întotdeauna atât de vizibilă pentru autoritățile naționale, spre deosebire de alte Agenții cu un rol predominant operațional. Cu toate acestea, prin gestionarea și implementarea sistemelor IT europene în domeniul justiție și afaceri interne, eu-LISA are un rol esențial în securitatea Uniunii Europene și facilitarea liberei circulații. Misiunea Agenției mele este asigurarea securității UE prin tehnologie: este „inima digitală” a Schengen.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, printre cele mai importante beneficii pe care eu-LISA le aduce în activitatea zilnică a polițiștilor de frontieră este accesul rapid și centralizat la datele necesare pentru efectuarea controlului de frontieră și pentru luarea deciziilor corespunzătoare. EES este unul dintre aceste exemple, fiind un sistem care a transformat radical, consolidând modul în care este gestionată frontiera externă a UE, prin eficientizarea și îmbunătățirea calității activităților asimilate.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a investit semnificativ în digitalizarea managementului frontierelor prin sisteme precum EES, ETIAS și interoperabilitatea bazelor de date europene. Cum vor schimba acestea activitatea polițistului de frontieră în următorii ani?
Implementarea Interoperabilității (IO) și a noilor sisteme parte din acest program reprezintă unul dintre cele mai complexe programe la nivel global, nu doar la nivel european. Interconectarea acestor baze de date, alături de noile componente ale Interoperabilității cum ar fi sBMS (shared Biometric Matching Service), CIR (Common Identity Repository), ESP (European Search Portal), MID (Multiple-Identity Detector) vor permite un schimb eficient de informații și un acces rapid la date esențiale în activitatea zilnică a polițiștilor de frontieră.
Spre exemplu, implementarea ESP va permite polițistului de frontieră să caute simultan în toate sistemele relevante, bineînțeles în conformitate cu condițiile de acces stabilite de baza legală: practic, în loc să se conecteze separat la fiecare sistem, datele vor fi introduse o singură dată și ESP va face căutări în respectivele sisteme.
Încă de anul trecut, implementarea Interoperabilității a început să devină gradual o realitate. În mai anul trecut, eu-LISA a făcut disponibil statelor membre sBMS – componenta care sprijină operațiunile cu date biometrice. În octombrie anul trecut, EES a început să fie progresiv utilizat la frontierele externe ale UE, devenind operațional în integralitate în aprilie anul acesta. În iunie, două noi componente parte din Interoperabilitate au devenit operaționale o dată cu noul Eurodac: ESP și CIR.
Activitățile de implementare a foii de parcurs a IO continuă, cu eforturi susținute la nivel național și european, cu obiectivul de a atinge capacitatea operațională maximă în 2028. Rezultatul global al implementării tuturor acestor proiecte este printre altele, consolidarea securității UE, un management al frontierei îmbunătățit și mai eficient.
Din perspectiva dumneavoastră, cât de important este schimbul rapid și sigur de informații între statele membre pentru combaterea migrației ilegale, a criminalității transfrontaliere și a amenințărilor la adresa securității?
Schimbul rapid și sigur de informații între statele membre este esențial în eforturile de combatere a migrației ilegale, a criminalității transfrontaliere și a amenințărilor la adresa securității. Autoritățile naționale au acces la o multitudine de baze de date internaționale, europene și naționale, și se fac eforturi continue pentru un schimb de date mai eficient.
De subliniat că o parte importantă a acestei discuții, din perspectiva eu-LISA, este utilizarea sistemelor UE aflate la dispoziție. Acestea reprezintă instrumente de bază în activitatea de zi cu zi a autorităților naționale și pentru a atinge obiectivul pentru care au fost create trebuie utilizate la capacitate maximă, atât în ceea ce privește calitatea datelor introduse dar și consultarea lor.
La nivel european, accesul la date, calitatea acestora, utilizarea lor și schimbul de informații reprezintă subiecte dezbătute permanent cu scopul de a identifica lacunele și de a îmbunătății rezultatele în practică.
Cum sprijină Agenția mea statele membre pe acest palier? Prin natura mandatului său, eu-LISA asigură funcționarea 24/7 a sistemelor în gestionare, are responsabilitatea tehnică a unor instrumente pentru schimb de informații (pentru SIS, VIS, Eurodac spre exemplu) și implementează noi proiecte care să sprijine centralizarea la nivel european a unor noi categorii de date (ETIAS, ECRIS-TCN etc.). Totodată, în colaborare cu alte Agenții europene, furnizează training pentru autoritățile naționale cu privire la utilizarea acestor soluții digitale.
Pentru a ilustra valoarea adăugată a consultării bazelor de date europene și a cooperării dintre statele membre, Comisia Europeană promovează exemple de cazuri/investigații închise cu succes, spre exemplu datorită faptului că SIS a fost consultat și mai departe a avut loc un schimb rapid de informații între statele membre implicate. Cooperarea dintre autoritățile române și cele omoloage din alte state membre apare printre aceste exemple (Schengen Information System (SIS) success stories - Migration and Home Affairs).
Începând cu data de 01.01.2025, România este stat membru Schengen cu drepturi depline. Cum apreciați nivelul de pregătire al Poliției de Frontieră Române din punctul de vedere al utilizării sistemelor informatice europene și al cooperării cu celelalte state membre?
În general, profesionalismul autorităților române este extrem de apreciat la nivel european. Echipele eu-LISA au o colaborare excelentă cu Poliția de Frontieră Română și în egală măsură și cu alte autorități naționale.
Dobândirea de către România anul trecut a calității de membru Schengen cu drepturi depline a reprezentat un pas major pentru țara noastră, în special având în vedere eforturile susținute pentru realizarea acestui obiectiv. Finalizarea cu succes a acestor demersuri a fost aplaudată bineînțeles și de eu-LISA.
Din perspectiva sistemelor europene, nu au fost schimbări esențiale legate de acces sau utilizare, cu excepția VIS, la care România a avut până la acel moment, un acces pasiv. Statisticile colectate de eu-LISA, conform mandatului său, arată în general un trend pozitiv cu privire la utilizarea de către România a bazelor de date europene, dar și în ceea ce privește calitatea datelor inserate.
Este de subliniat că în pregătirea implementării noilor sisteme, România s-a numărat printre statele avansate fără probleme majore. Mai mult, în contextul EES, după operaționalizarea deplină a sistemului în luna aprilie a acestui an, reprezentanții PFR au fost invitați de Comisia Europeană să prezinte în grupurile de experți, una dintre soluțiile tehnice implementate (aplicația mobilă pentru pre-înregistrarea călătorilor), considerată drept bună practică.
Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă, în prezent, agențiile europene și autoritățile naționale în implementarea noilor sisteme informatice și în asigurarea interoperabilității acestora?
Atât la nivel european, cât și la nivel național, sunt câteva provocări comune. Acestea sunt legate în special de timpul alocat implementării și de resursele umane și financiare disponibile. Aceste aspecte au impact asupra executării proiectelor având în vedere că toate statele membre trebuie să fie gata în același timp și la același nivel.
Cel mai adesea, multe dintre aceste proiecte tehnice, în ciuda complexității lor, au alocat un termen de implementare ambițios. În plus, foaia de parcurs pe Interoperabilitate presupune implementarea în paralel a mai multor proiecte/etape ale acestor proiecte, ceea ce creează provocări din perspectiva resurselor umane implicate.
Adițional, pentru că vorbim de proiecte tehnice, o altă provocare este legată de natura prescriptivă a cerințelor legale care limitează câteodată flexibilitatea necesară pentru adaptarea la realitățile tehnologice, în continuă evoluție.
La nivelul eu-LISA, acordăm o importanță deosebită lecțiilor învățate din implementarea fiecărui proiect, în vederea îmbunătățirii implementării evoluțiilor și a noilor proiecte.
La final, vă mulțumim încă o dată pentru amabilitate și vă rugăm să le transmiteți un mesaj colegilor din Poliția de Frontieră Română, în special celor care își doresc o carieră într-o instituție europeană?
Și eu vă mulțumesc. Mă bucur ca am avut ocazia să împărtășesc din experiența acumulată la nivel european. Colegilor care își doresc o carieră în instituțiile sau agențiile UE, le transmit să fie perseverenți și să investească în pregătirea lor în acest sens. Nu este un drum ușor, necesită eforturi susținute, dar îi asigur că e realizabil și că merită pe deplin! eu-LISA oferă de asemenea oportunități atractive și este în continuă căutare de noi talente.
