După cum ne-am obișnuit, ziua de 24 iulie reprezintă pentru polițiștii de frontieră un prilej de mare sărbătoare, este ziua în care a luat naștere, prin Înaltul Decret Domnesc nr. 893 din 24 iulie 1864, unirea celor doua structuri de grăniceri, din Moldova și Țara Românească, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza dispunând organizarea grănicerilor din Moldova după modelul grănicerilor din Țara Românească,
În tot acest timp instituția Poliției de Frontieră, s-a confruntat cu foarte multe schimbări dar experiențele de ieri au devenit bazele de azi și putem afirma cu certitudine ca Poliția de Frontieră, reprezintă astăzi un pilon principal al statului Român în relația sa cu cetățenii, cu autoritățile și instituțiile naționale dar si cu cele internaționale.
Așa cum este stipulat în Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 104 din 27 iunie 2001, Poliția de Frontieră Română este reglementată ca instituția specializată a statului responsabilă de supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă autoritatea specializată în supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale, precum și a infracțiunilor transfrontaliere având competență generală. Instituția are, de asemenea, atribuții legate de respectarea regimului juridic al frontierei de stat, al pașapoartelor și al regimului străinilor, precum și de menținerea ordinii publice în zona de competență, inclusiv pe Dunărea interioară, în zona contiguă și în zona economică exclusivă.
Cu acest prilej de mare însemnătate pentru noi, reamintim de asemenea și rolul pe care Poliția de Frontieră, l-a avut în aderarea României la Spațiu Schengen și care reprezintă totodată o schimbare a modului de lucru la frontieră, în primul rând prin eliminarea controalelor la frontiera internă a Uniunii Europene, iar apoi prin integrarea sistemului EES în toată complexitatea sa, aceste schimbări, sunt de fapt „upgraid-uri”, pe care Poliția de Frontieră și întreaga societate în ansamblu le pun în aplicare devenind în viitor o versiune mai performantă și cu siguranță mai utilă cetățenilor.
În data de 24 iulie la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române, a avut loc o ceremonie aniversară, la care au participat viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, secretar de stat, chestor general de poliție Bogdan Despescu, reprezentanți din conducerea Ministerului de Interne și președinții Comisiilor de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senatul României și Camera Deputaților. Totodată, au fost prezenți în sală reprezentanți ai misiunilor diplomatice, ai instituțiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu care Poliția de Frontieră colaborează îndeaproape și șefi de armă. De asemenea, în sistem videoconferință, au participat și colegii in întreaga țară. După primirea invitaților și intonarea imnului de stat de către doamna Stela Gavrilă, comisar-șef de poliție Alexandra Găvan a invitat participanții să vizioneze un film – Poliția de Frontieră în imagini. În continuare, a luat cuvântul, inspectorul general al Poliției de Frontieră Române, chestor principal de poliție Cornel- Laurian Stoica:
„Astăzi sărbătorim Ziua Poliției de Frontieră Române, un moment de reafirmare a unei misiuni care, de peste un secol și jumătate, a rămas aceeași: apărarea frontierelor statului român și garantarea siguranței cetățenilor.
La 24 iulie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Înaltul Decret Domnesc prin care era înființat Corpul Grănicerilor, punând bazele unei instituții care avea să evolueze permanent, odată cu transformările statului român și cu provocările fiecărei epoci. O frontieră nu înseamnă doar o limită geografică. Ea este primul spațiu în care statul își exercită autoritatea, iar cetățenii își regăsesc siguranța. Anul 2026 ne găsește într-un context de securitate fără precedent. Conflictul din proximitatea granițelor României, intensificarea amenințărilor hibride, tentativele de destabilizare a frontierelor externe ale Uniunii Europene, utilizarea noilor tehnologii în activitățile infracționale și diversificarea riscurilor din domeniul maritim impun o adaptare permanentă a modului în care ne desfășurăm activitatea. Pentru noi, securitatea frontierei nu mai înseamnă doar prevenirea trecerilor ilegale, ci și capacitatea de a identifica rapid amenințări complexe, de a coopera eficient cu partenerii naționali și europeni și de a utiliza tehnologia pentru protejarea intereselor României și ale Uniunii Europene. Doamnelor și domnilor, nu mi-am propus să transform acest moment festiv în unul de bilanț, dar consider că este normal și chiar indicat să trec succint în revistă rezultatele colegilor mei din ultima perioadă.
Astfel, în primul semestru din anul 2026,
- polițiștii de frontieră au verificat aproximativ 12 milioane de persoane și 2,4 milioane mijloace de transport care au tranzitat frontiera
- au fost constatate 13.400 de fapte ilegale, dintre care 6.000 infracțiuni și 7.400 contravenții
- migrația ilegală a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii 10 ani, fenomenul menținându-se la un nivel controlat datorită măsurilor operative implementate și cooperării permanente cu autoritățile statelor vecine și cu agențiile europene
- au fost indisponibilizate 830.000 de pachete de țigări, cu o valoare de 19,4 milioane lei, fiind destructurate mai multe grupări implicate în traficul ilegal de produse accizabile
- au fost scoase din circuitul ilegal peste 200.000 de bunuri contrafăcute, a căror valoare, dacă ar fi fost comercializate ca produse originale, se ridică la câteva milioane de euro. Aceste acțiuni contribuie la protejarea pieței europene și a consumatorilor.
- au fost descoperite, la controlul de frontieră sau în trafic, 118 autovehicule căutate de autorități pentru a fi redate proprietarilor de drept
- au fost constatate 670 fapte de braconaj piscicol și cinegetic și au fost confiscate 28 ambarcațiuni, 48 motoare barcă, 4 tone peşte (din care 122 kg sturion), peste 500 kg icre (din care 80 kg icre roșii și negre) și zeci de mii de metrii de plase de pescuit deținute și folosite ilegal.
Toate aceste rezultate reflectă profesionalismul polițiștilor de frontieră și capacitatea instituției de a răspunde eficient unor forme de criminalitate din ce în ce mai sofisticate.Dincolo de cifre, anul acesta a demonstrat că succesul misiunilor noastre se măsoară prin impactul lor asupra siguranței cetățenilor.
Printre acțiunile cu impact major se numără:
- operațiunea desfășurată împreună cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind destructurarea unei rețele implicate în obținerea frauduloasă a documentelor românești;
- descoperirea unor culturi in-door de cannabis, destinate comercializării;
- intervențiile desfășurate pentru combaterea braconajului piscicol în Delta Dunării și la Marea Neagră.
Prin activitatea de comunicare desfășurată de Poliția de Frontieră Română, multe dintre aceste acțiuni și rezultate au fost aduse în atenția opiniei publice, oferind cetățenilor o imagine clară asupra eforturilor depuse zilnic de polițiștii de frontieră. Dincolo de fiecare caz prezentat public se află însă o activitate continuă, desfășurată zi și noapte, cu profesionalism, responsabilitate și devotament. Doamnelor și domnilor, astăzi, măsurile compensatorii implementate la frontiera internă reprezintă un model de bună practică la nivel european. Cele 12.000 acțiuni BLITZ și 200 acțiuni HOTSPOT, desfășurate împreună cu Poliția Română, Jandarmeria Română, Inspectoratul General pentru Imigrări, Autoritatea Vamală și autoritățile din Bulgaria și Ungaria, au contribuit la prevenirea migrației ilegale și la combaterea criminalității transfrontaliere, fără a afecta dreptul cetățenilor la liberă circulație.
Un obiectiv major din ultima perioadă l-a reprezentat evaluarea Schengen, care s-a desfășurat în toamna anului trecut. Aceasta a constat în verificarea modului în care România aplică acquis-ul Schengen, dar în același timp și o confirmare a faptului că Poliția de Frontieră Română își îndeplinește responsabilitățile la standardele impuse pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
În paralel, a fost operaționalizat complet Sistemul Entry/Exit (EES), prin care procesul de înregistrare a intrării și ieșirii cetățenilor din afara Uniunii Europene a fost digitalizat, înlocuind ștampilarea manuală a documentelor de călătorie cu evidența electronică și verificarea biometrică.
De asemenea, implementarea Pactului European Privind Migrația și Azilul marchează o nouă etapă în consolidarea managementului integrat al frontierelor externe ale Uniunii Europene, iar Poliția de Frontieră Română și-a îndeplinit responsabilitățile ce îi revin, prin adaptarea procedurilor și dezvoltarea capacităților operaționale necesare aplicării noului cadru european. Cooperarea internațională rămâne unul dintre pilonii activității Poliției de Frontieră Române.
În acest an, sub coordonarea Agenției Frontex, găzduim Operațiunea Maritimă cu Scopuri Multiple - Western Black Sea 2026. În cadrul acesteia va avea loc, în luna august, un exercițiu cu mijloace navale ale Poliției de Frontieră Române, Turciei și Bulgariei, precum și experți din Spania și ai agenției europene.
Totodată, pe componenta de supraveghere fluvială, o șalupă de patrulare a Poliției Federale Germane desfășoară misiuni operative comune pe sectorul românesc al Dunării, iar împreună cu autoritățile din Serbia am organizat un exercițiu demonstrativ care a evidențiat capacitatea de intervenție și interoperabilitatea structurilor de frontieră.
Numeroasele vizite ale partenerilor europeni găzduite în acest an au reprezentat, de asemenea, un prilej de schimb de bune practici și au reconfirmat aprecierea de care Poliția de Frontieră Română se bucură la nivel european ca partener de încredere în managementul integrat al frontierelor. Toate aceste rezultate sunt susținute de investiții consistente în infrastructură, tehnologie și resursa umană. În prezent, sunt în implementare 76 de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, în valoare de aproximativ 841 milioane lei. Totodată în această perioadă au fost depuse 6 proiecte în valoare de aproximativ 226 milioane lei, care se află în evaluare la autoritățile finanțatoare.
Procesul de modernizare a Sistemului SCOMAR, este aproape finalizat, urmând să asigure o mai bună detecție la Marea Neagră. Totodată, au fost dezvoltate alte sisteme inteligente de supraveghere, structurile operative au fost dotate cu echipamente moderne și a fost extinsă utilizarea noilor tehnologii în activitatea curentă. În egală măsură, investim în oameni. Pregătirea profesională, dezvoltarea competențelor și consolidarea culturii organizaționale rămân elemente fundamentale pentru performanța instituției. În domeniul resurselor umane, în primul semestru al anului 2026 au fost organizate 91 de proceduri de concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante și a fost coordonată încadrarea celor 115 absolvenți ai promoției iunie 2026 a Școlii de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră Oradea. Totodată, 1.583 de polițiști de frontieră au beneficiat de pregătire profesională prin participarea la peste 168 de programe formative, contribuind la consolidarea capacității operaționale a instituției.
Prioritățile noastre pentru perioada următoare sunt clare:
- consolidarea măsurilor compensatorii la frontiera internă;
- continuarea procesului de digitalizare și modernizare tehnologică;
- dezvoltarea capabilităților de supraveghere a frontierei maritime și fluviale, în contextul noilor provocări de securitate din regiunea Mării Negre;
- atragerea de fonduri europene și continuarea investițiilor în infrastructură;
- consolidarea cooperării internaționale și a rolului activ al României în cadrul Frontex și al celorlalte mecanisme europene de management integrat al frontierelor.
Dragi colegi, în spatele fiecărei statistici se află oameni, oameni care își desfășoară activitatea în punctele de trecere a frontierei, pe mare, pe Dunăre, în Delta Dunării, în aeroporturi sau în cele mai izolate sectoare ale frontierei.”
Oameni care lucrează zi și noapte, în condiții dificile, departe de familie, pentru ca România și Uniunea Europeană să beneficieze de frontiere sigure. Lor le datorăm prestigiul de care se bucură astăzi Poliția de Frontieră Română.
Le mulțumesc tuturor colegilor pentru profesionalismul, integritatea și devotamentul de care dau dovadă în îndeplinirea misiunilor și adresez, deopotrivă, cele mai sincere mulțumiri familiilor acestora pentru sprijinul și înțelegerea pe care le oferă. Tuturor vă doresc multă sănătate, putere de muncă și împliniri, atât în plan profesional, cât și personal. Mulțumesc conducerii Ministerului Afacerilor Interne, partenerilor instituționali din țară și din străinătate, precum și tuturor celor care sprijină activitatea Poliției de Frontieră Române. La mulți ani Poliției de Frontieră Române! La mulți ani tuturor polițiștilor de frontieră! Vă mulțumesc!
A urmat vizionarea unui mesaj video din partea Poliției de Frontieră din Ungaria.
De asemenea s-a vizionat un film de urare din partea doamnei Ioana Rusu (Fusion Unit - European Integrated Border Management Intelligence Division) și un film de urare din partea echipajului OPV aflat în acel moment în misiune în Spania.
A luat cuvântul, în continuare, Cristina Chiriac – Procurorul General, care a felicitat Poliția de Frontieră pentru activitatea depusă și pentru foarte buna colaborare cu instituția pe care o reprezintă.
A urmat vizionarea mesajelor video ale șefilor Polițiilor de Frontieră din Serbia și Moldova.
Activitatea festivă a continuat cu un moment deja tradițional, premierea unor polițiști de frontieră, agenți și ofițeri, care s-au remarcat prin rezultatele deosebite în ultimul an, șapte polițiști de frontieră fiind premiați pentru rezultatele deosebite înregistrate în carieră. La categoria agenți s-au remarcat:
Agent-șef principal Nicoleta Girovean din cadrul Centrului de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi București-Otopeni și agent-șef principal de poliție Alin Tocaci din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației – Sectorul Poliției de Frontieră Petea.
La categoria ofițeri au fost premiați: comisar-șef de poliție Aurel Mihai Cotăran, din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Dolj, Comisar-şef de poliție Marius Safca din cadrul Gărzii de Coastă – Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Tulcea, Comisar-șef Adrian Dulău din cadrul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Oradea – Sectorul Poliției de Frontieră Borș, Inspector de poliție Vlăduț Bucur din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, Sectorul Poliției de Frontieră Iași.
În semn de apreciere, pentru rezultate deosebite în activitatea profesională, cu ocazia zilei Poliției de Frontieră Române, au fost oferite, distincții de onoare de către Viceprim-Ministru, Ministrul Afacerilor Interne, Marian-Cătălin Predoiu și inspectorul general al Poliţiei de Frontieră Române, chestor de poliţie Cornel-Laurian STOICA
În continuare, a luat cuvântul senatorul Nicoleta Pauliuc, președinte al comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senatul Românei, care a apreciat profesionalismul și dedicarea polițiștilor de frontieră, subliniind rolul esențial al Poliției de Frontieră în protejarea României și a frontierei externe a Uniunii Europene. A evidențiat faptul că instituția a demonstrat capacitate de reacție și responsabilitate în fața provocărilor de securitate și a transmis felicitări pentru modul în care își îndeplinește misiunea, inclusiv în contextul apartenenței României la Spațiul Schengen.
În continuare a fost vizionat mesajul directorului executiv al Frontex, iar în încheiere, a luat cuvântul Cătălin Predoiu, Viceprim-Ministru, Ministrul Afacerilor Interne:
„Suntem cu toții bucuroși să participăm astăzi la o sărbătoare foarte importantă pentru Ministerul Afacerilor Interne și pentru România, sărbătoarea unei instituții de bază în ecosistemul de siguranță, ordine publică și apărare națională: Poliția de Frontieră.
Sărbătorim astăzi 162 de ani de la înființarea acestei instituții, prin decret, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, o instituție care are legătură directă cu expresia suveranității naționale, cu protejarea frontierei de stat și a teritoriului național, cu realizarea drepturilor și libertăților cetățenești, cu siguranța cetățenilor și a comunităților noastre. Deci, este o instituție care are un impact mult mai direct asupra vieții tuturor și asupra siguranței țării, dar înmagazinează și o simbolistică aparte prin protejarea frontierei, prin asigurarea inviolabilității ei, prin transmiterea, în interior, dar și în exterior, a unui mesaj fundamental, și anume că suntem protejați, suntem apărați.
România este un stat care știe să-și gestioneze frontiera și să țină departe pericolele, iar, când acestea se apropie, să răspundă pe măsură, dozat, profesionist, astfel încât cetățenii să rămână în siguranță, iar suveranitatea țării, neștirbită.
Se cuvine, ca întotdeauna, să încep prin a exprima respectul meu profund și recunoștința pentru toți cei care, de-a lungul acestor 162 de ani, au făcut sacrificiul suprem pentru arma din care au făcut parte, pentru minister, pentru țară, pentru cetățeni. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți eroii acestei arme! Și, sigur, trebuie să îndreptăm un gând și către familiile care au avut de suferit prin aceste acte de sacrificiu pe care, uneori, profesia dumneavoastră nobilă le cere.
Îmi exprim, de asemenea, cu această ocazie, așa cum am făcut-o de fiecare dată, respectul meu pentru tot ceea ce faceți dumneavoastră zi de zi, pentru ca frontiera noastră să rămână sigură, pentru ca cetățenii să se simtă în siguranță și să fie în siguranță, pentru ca tranzitul în exterior și în interior să se facă în conformitate cu regulile, cu legile și cu tratatele la care suntem parte, astfel încât fiecare să-și poată exercita un drept fundamental, dreptul la liberă circulație, păstrând, în același timp, respectul pentru frontiera noastră, pentru suveranitatea noastră și pentru cetățenii noștri.
Aceasta fiind a patra aniversare la care particip în calitate de ministru al dumneavoastră, sigur, în acest an, într-un context special din punct de vedere constituțional, în care se află Guvernul, dar care nu trebuie să slăbească cu nimic atenția, vigilența noastră, profesionalismul nostru, dedicarea noastră față de misiuni, am avut ocazia, în timp, să constat anumite elemente de continuitate și anumite elemente de noutate în activitatea dumneavoastră, în activitatea noastră, la urma urmei.
Dacă e să vorbim despre constanță, pot să spun cu bucurie că una dintre aceste permanențe devenită, cred, o obișnuință atât pentru cetățenii noștri, cât și pentru lumea întreagă, este nivelul ridicat de protecție și de siguranță a frontierei noastre, grație muncii dumneavoastră, muncii integrate a colegilor din alte arme și a colegilor din alte instituții. Toate acestea au făcut ca România să se consacre drept un stat cu o frontieră sigură și, prin aceasta, cu aportul său important la siguranța frontierei de est și de sud-est a Uniunii Europene.
Acest lucru nu este simplu de realizat și nu vreau să trec ușor peste el, pentru că am constatat, în activitatea mea de ministru și în contactul inevitabil cu realități instituționale de pe multe meridiane, că a asigura o frontieră sigură nu-i la îndemâna oricui.
Și mi-aș dori să fiți conștienți de acest lucru, să fiți mândri de rezultatul muncii dumneavoastră, să realizați ce lucru important îndepliniți în fiecare zi. Și să nu renunțați la el, să nu îl tratați cu ușurință, să înțelegeți ce mare performanță realizați dumneavoastră în fiecare zi, repet, în colaborare cu alte arme, în colaborare cu alte instituții, și să înțelegeți, în același timp, că nici nu aveți voie să renunțați la acest nivel. Odată atins un nivel de responsabilitate, acesta devine automat o obligație pentru ziua de mâine: aceea de a păstra acest nivel.
Repet, nu e la îndemâna oricărui stat să-și asigure frontiera așa cum dumneavoastră reușiți să o asigurați pentru România, într-un context foarte complicat, așa cum foarte bine s-a spus de către antevorbitori.
Dacă am fi vorbit în urmă cu 20-30 de ani, poate că ne-ar fi fost greu să acceptăm sau chiar și numai să ne imaginăm un context atât de complicat în care operăm astăzi în protejarea frontierei noastre naționale. Deci, acesta este un element de constanță și sunt cifre care demonstrează că ați păstrat acest nivel de performanță, un nivel ridicat de siguranță a frontierei. Unele dintre aceste cifre au fost prezentate și de către inspectorul general, liderul dumneavoastră.
Aș mai putea să adaug și eu faptul că trecerile ilegale au scăzut cu o treime în anul care a trecut de la precedenta dumneavoastră aniversare, iar infracțiunile de trafic s-au redus cu 50%. Ați capturat, în ultima perioadă, 74 de călăuze care treceau sau încercau să treacă ilegal frontiera cu migranți. Ați confiscat 118 autovehicule furate, ceea ce nu e puțin lucru.
În fine, ați depistat și confiscat 139 de arme, ceea ce este important din punct de vedere al siguranței noastre, traficul de arme fiind una dintre amenințările perpetue în ceea ce privește siguranța frontierei, mai ales într-o zonă proximă unui conflict armat.
Deci, iată, sunt elemente de constanță. Au fost și elemente noi, au fost și lucruri noi care au apărut pe agenda noastră. Unul a fost deja menționat de către inspectorul general: evaluarea Schengen. Noi am început împreună acest ciclu de aniversări din postura de candidați. (…) Îmi aduc aminte cu precizie de discursul de la prima noastră întâlnire cu această ocazie. Era plin de speranță, era plin de încredere, de entuziasm că, în fine, o să spargem acest zid care s-a construit așa, încet-încet, din contexte politice și politico - diplomatice mai mult sau mai puțin întemeiate de-a lungul anilor și o să devenim parte a spațiului Schengen.
Apoi, la următoarea întâlnire, eram deja cu un picior înăuntru, apoi am reușit să definitivăm această integrare. Iată că astăzi vorbim din postura de stat membru Schengen, care deja a fost evaluat, așa cum a spus inspectorul general, din punctul de vedere al modului în care aplică codurile Schengen, procedurile și tehnicile și cooperează cu alte poliții de frontieră, cu FRONTEX, cu alte instituții, astfel încât să păstrăm sigură frontiera noastră și frontiera Uniunii Europene.
Și mă bucur, în ipostaza în care mă aflu, să subliniez din nou, așa cum am făcut-o și la Ziua Ministerului Afacerilor Interne, cu câteva zile în urmă, faptul că această evaluare a avut rezultate foarte bune. Din punct de vedere tehnic, ea demonstrează ceea ce noi știam, dar poate că alții se îndoiau, și anume că aplicăm foarte bine tehnicile, procedurile și codurile Schengen și că ne facem bine treaba la frontieră. Dar are și o simbolistică aparte, pentru că transmite în Uniunea Europeană un mesaj în linie cu realitatea, și anume că România este un stat puternic, România este un stat care știe să-și protejeze frontiera și este un câștig pentru siguranța Uniunii Europene, nicidecum o vulnerabilitate.
Fac o scurtă paranteză, poate nu neapărat potrivită acestui moment, dar care poate aduce un element de nuanță util. Îmi aduc aminte de o discuție pe care am avut-o în Consiliul JAI pe această temă, a siguranței frontierei, și de temerile pe care unii colegi de acolo și le exprimau în legătură cu riscul ca frontiera noastră, aflată în proximitatea războiului din Ucraina, să fie penetrată de arme, de grupuri de crimă organizată înarmate, care ar putea trece frontiera și s-ar putea îndrepta către vestul Europei. Nu mai spun de droguri și de alte tipuri de trafic. Și le-am spus foarte răspicat colegilor mei că nu mi-aș face nicio grijă în această privință. Poate că ar fi bine să-și facă griji cu privire la alte frontiere ale Uniunii Europene, care au probleme mari cu migrația și traficul. Frontiera noastră de est, frontiera de est și de sud-est a Uniunii Europene, este bine apărată de dumneavoastră, iar această evaluare Schengen o confirmă.
Un alt element de noutate, aș putea spune, este Sistemul Entry-Exit. De asemenea, acesta a fost menționat de către inspectorul dumneavoastră general. Fac și eu acest lucru pentru a sublinia importanța lui. E un sistem care ridică semnificativ nivelul de siguranță în spațiul Schengen, dar e un sistem care, cum bine știți, generează provocări până când este folosit suficient de mult, timp de câțiva ani, pentru a se acumula o bază de date care să permită utilizarea lui mai rapidă la a doua sau la a treia intrare în spațiul Schengen a unui cetățean din afara acestuia. Știu că acest lucru ridică provocări în gestionarea fluxurilor de călători de către colegii noștri. În mod firesc, cetățenii se așteaptă să circule foarte rapid atunci când intră într-un stat membru Schengen și, deodată, există această încetinire la nivelul tuturor frontierelor Schengen.
Să ne înțelegem bine, nu e vorba doar de România, pentru că Sistemul Entry-Exit reclamă anumite proceduri tehnice atunci când se intră pentru prima dată în spațiul Schengen și sper ca acest lucru să fie înțeles. Depinde și de tactul cu care dumneavoastră procedați, de fiecare dată, în dialogul cu călătorii, cu cetățenii. Depinde, de asemenea, și de modul în care cooperăm cu colegii noștri, mai ales cu cei din Republica Moldova, pentru că acolo există o presiune foarte mare a tranzitului la frontieră și așteptarea ca această procedură să se desfășoare rapid este mare. Contăm pe sprijinul și înțelegerea colegilor noștri din Republica Moldova, cu care până acum am cooperat foarte bine. Noi dorim, în continuare, să cooperăm la fel de bine și cu dânșii, și cu celelalte poliții de frontieră din țările noastre vecine.
Un alt element de noutate și o provocare foarte serioasă îl reprezintă incidentele legate de dronele care operează, că ne place sau nu, în proximitatea frontierei noastre naționale. Mă gândesc, în special, la Marea Neagră și la incidentul recent din Portul Constanța, care a ridicat o serie de întrebări și le-a pus pe agenda, sper, a mai multor instituții.
Cum trebuie tratate aceste amenințări, acest tip de amenințări? Cum trebuie revăzute procedurile? Cu ce concepte mai operăm? Ce înseamnă amenințare civilă la adresa frontierei și ce înseamnă amenințare militară la adresa frontierei? Cum interacționăm între instituții cu atribuții în protecția frontierei, în timp de pace, în timp de război?
Toate acestea sunt lucruri care sunt puse pe agendă și, cum bine știți, noi ne-am aplecat asupra lor, am luat deja anumite măsuri și gândim anumite lucruri. Clar, în perioada imediat următoare va trebui elaborată o nouă legislație pe acest subiect, pentru acest tip de amenințare, poate vor trebui regândite anumite atribuții instituționale și asigurate niște interconectări mai bune între instituțiile noastre- între Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, pe de o parte, și, poate, Armata și alte instituții cu atribuții, pe de altă parte- în apărarea națională, siguranța publică și securitatea națională.
Deci, acesta este un element de noutate care, după părerea mea, va deveni un element de continuitate în următorii ani, pentru că amenințările de tipul acesta nu vor dispărea peste noapte.
Să nu ne imaginăm că apăsăm un buton care, dintr-odată, va aduce liniște și pace în regiune. Acest proces e dificil din punct de vedere politico-diplomatic, durează și probabil va mai dura. Și, chiar dacă se vor face, ca și până acum, progrese, amenințările militare vin în siajul rezolvărilor diplomatice și scad treptat, foarte rar dispar rapid din peisajul nostru instituțional și securitate. Deci, atenție la acest subiect.
În fine, un alt element de noutate este vădita nevoie de a utiliza noile tehnologii, de a le introduce în activitatea noastră. Noi am lansat în minister un efort de gândire și de pregătire a acestui pas, pentru momentul în care, inclusiv din punct de vedere bugetar și financiar, ne vom permite să trecem, pe scară largă, la introducerea graduală a noilor tehnologii: digitalizarea anumitor servicii, activități și misiuni, cum sunt cele pe care le aveți dumneavoastră în protecția frontierei, dar și utilizarea inteligenței artificiale, cum am spus recent, la Ziua MAI.
Folosirea dronelor în misiuni va trebui să devină o activitate curentă, cu atât mai mult la frontieră. Ele nu numai că vor suplini deficitul de personal, ci vor și multiplica eficiența demersurilor dumneavoastră.
Dacă ne gândim în perspectivă, prioritățile decurg, la urma urmei, din amenințări și trebuie să păstrăm această regulă, acest mod de operare, ca să spun așa, de la realitate către structurarea deciziilor și organizare, nu invers, nu să gândim in abstracto, undeva într-un birou, ce ar fi mai bine și cum ar trebui procedat. Ar trebui să fim permanent ancorați în realitate. Și principala noastră prioritate este să dezvoltăm o atitudine corelată și adecvată provocărilor și amenințărilor pe care le avem, atitudinea unui frontierist care știe că în vecinătate e un conflict armat, că în regiune, în general, sunt tensiuni geopolitice și militare, că avem de apărat frontiere dificile, că, deși, mulțumim lui Dumnezeu, pe pământul nostru este pace, în vecinătate nu prea este, și trebuie să ne adaptăm modul în care gândim misiunile, planificarea, organizarea și echiparea la această realitate.
Trebuie să înțelegem: trebuie să fim permanent, dar permanent, în gardă, permanent atenți, permanent vigilenți. Sperăm să vină, într-o zi, din nou vremea podurilor de flori și a altor manifestări de bucurie în regiune, între popoare și națiuni, dar, deocamdată, trebuie să ne raportăm la un context care înseamnă război în regiune. Și trebuie să fim permanent pregătiți pentru orice provocare care derivă din acest context. Le-am enumerat, nu le mai reiau, le cunoașteți.
Dar insist asupra acestei atitudini, care, transpusă în practică, înseamnă o serie de sublinieri, de accentuări. Poate că, acum 20-30 de ani, când vă gândeați la exercițiile de tragere și de folosire a armamentului, o făceați cu mentalitatea unui om care trăiește pe un continent scăldat în pace, belșug, liniște și bucurie. Acum, poate că trebuie să gândiți mai serios acest lucru și să fiți gata să operați nu numai armamentul, ci și toate tehnicile din dotare, inclusiv cele care, în ultimii ani, au intrat în dotarea dumneavoastră și sunt importante, la perfecțiune, cu automatism, cu siguranță, cu precizie, gata oricând de intervenție cu toate, repet, tehnicile din dotare.
Poate că, în urmă cu 20-30 de ani, ideea de a coopera cu alte instituții nu era așa de importantă, pentru că vă descurcați singuri, cum se spune, fiecare în colțul lui. Acum nu mai e așa. Îndrăznesc să spun că niciun fel de armă, niciun fel de instituție nu își mai poate asigura sută la sută succesul dacă nu cooperează, dacă nu-și pune problema să coopereze, fără orgolii, fără niciun fel de rețineri, cu încredere totală, cu armele din minister și, respectiv, dacă trecem granița ministerului, cu alte instituții din afara ministerului.
Deci, acest spirit de echipă, pe care am încercat să-l subliniez și recent, la Ziua Ministerului Afacerilor Interne, devine esențial. În modul în care abordăm prioritățile și provocările, ei bine, să nu mai existe ceea ce americanii numesc „business as usual”. Fiecare zi poate să fie altceva, în fiecare zi poate fi altceva. Și atunci trebuie să fim pregătiți pentru aceste lucruri, să gândim viitorul, dar atitudinea este esențială și ea poate suplini multe. În lipsa atitudinii corecte, capacitățile logistice și instituționale pot fi subminate și poți să dai greș foarte ușor.
La nivel concret, cred că principala preocupare trebuie să fie, în perioada următoare, găsirea unui mod adecvat de reacție interinstituțională la provocarea dronelor din Marea Neagră. Cred că este o urgență. Nu este doar a noastră; încă o dată spun: legea e neclară acolo. Noi ne ocupăm de apărare civilă, de amenințări la adresa frontierei de stat, care înseamnă amenințări civile: tipuri de infracționalitate, trafic, penetrare fără drept a frontierei de stat, tot felul de activități ale crimei organizate. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fim deschiși și să cooperăm, cu tot ceea ce avem, cu instituțiile militare, cu instituțiile de informații care și ele sunt militare, evident, astfel încât să găsim împreună modul adecvat de răspuns la această provocare.
Sigur, am putea continua pe acest subiect. Nu e neapărat unul de reuniune aniversară, dar suntem obligați să marcăm aceste aniversări cu un bilanț pozitiv și cu o împăcare interioară față de modul în care ne-am desfășurat activitatea și ne-am îndeplinit misiunile. Suntem obligați să ne concentrăm total pe aceste priorități și pe pregătirea misiunilor care urmează.
Ce pot să spun în încheiere? Ce pot să vă doresc altceva decât ceea ce le doresc tuturor colegilor din Ministerul Afacerilor Interne: să vă îndepliniți misiunile, să vă întoarceți din ele teferi, sănătoși, cu sentimentul datoriei împlinite, să aveți parte de bucurie în familie, de liniște, pace și prosperitate și să rămâneți conștienți de această împlinire pe care fiecare dintre dumneavoastră o are. Poate că, uneori, o trecem ușor cu vederea. Sau o treceți cu vederea dumneavoastră, cei care purtați haina militară: mândria de a avea pe umăr, pe piept, tricolorul în fiecare zi devine o rutină. Nu e puțin lucru, iar eu nu pot decât să vă doresc să vă împliniți, în fiecare zi, prin profesia dumneavoastră și prin rezultatele acestei frumoase arme din care faceți parte!
Cum spuneam, suntem la a patra întâlnire. După cum arată viața politică, nu e exclus să ne vedem și la a cincea, dar asta mai vedem. În orice caz, eu vă doresc mult succes, mult succes, liniște, pace acasă, sănătate și împliniri de toate felurile! Mulțumesc foarte mult tuturor instituțiilor cu care cooperează atât Poliția de Frontieră, cât și Ministerul Afacerilor Interne! Sunt aici procurorul general, reprezentanta Parlamentului, reprezentanți ai Președinției, colegi din serviciile de informații și din Armată. Numai împreună putem reuși să ne îndeplinim datoria față de cetățean, patrie și tricolor.
Doamne ajută! Mult succes!”
După festivitatea organizată la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, polițiștii de frontieră, atât cei aflați în activitate, au fost invitați în curtea sediului ETIAS din Pădurea Băneasa pentru un moment de socializare. Întâlnirea a fost marcată de bucuria revederii și de
atmosfera caldă și prietenoasă dintre actualii și foștii colegi. La masa festivă, participanții au profitat de ocazie pentru a depăna amintiri și a rememora experiențele trăite împreună de-a lungul anilor.
Pentru mulți dintre cei prezenți, întâlnirea a fost un prilej de a reînnoi legăturile de camaraderie și de a se reconecta cu foștii colegi, cu care au împărțit provocările și satisfacțiile unei cariere dedicate protejării frontierelor. Fiecare poveste spusă și fiecare zâmbet împărtășit au consolidat sentimentul de apartenență la o comunitate unită de aceleași valori și idealuri.
Această zi a reprezentat mai mult decât o simplă celebrare a trecutului; a fost un prilej de a relua legături vechi dar care nu au fost uitate.
Marius MARINI
Alexandra GĂVAN
