Alexandra Găvan
În anul 2025, Poliția de Frontieră Română și-a desfășurat activitatea având ca prioritate protejarea frontierelor în beneficiul direct al cetățenilor. Fiecare acțiune operativă, fiecare investiție și fiecare decizie instituțională au urmărit menținerea unui spațiu sigur, gestionat profesionist, în care securitatea frontierelor a coexistat cu respectarea libertății de circulație.
Integrarea în Spațiul Schengen - măsuri compensatorii
Integrarea deplină în Spațiul Schengen a presupus o transformare profundă a modului de operare. A fost adaptat cadrul legal național pentru respectarea integrală a acquis-ului Schengen și a fost introdusă tehnologie modernă în activitatea curentă.
În paralel, s-a consolidat cooperarea interinstituțională și transfrontalieră. S-a lucrat în echipe mixte cu Poliția Română, s-au aplicat planuri comune cu Bulgaria și Ungaria și s-au desfășurat patrule coordonate prin centre de contact comune.
Aceste măsuri s-au reflectat direct în activitatea operativă: peste 57.000 de misiuni proprii în interiorul țării, aproape 38.000 de misiuni în cooperare, mii de patrule comune și peste 8.000 de acțiuni BLITZ. Modelul HOT-SPOT a permis intervenții rapide și țintite în zonele cu risc crescut.
Datele au confirmat că măsurile compensatorii au consolidat securitatea internă într-un mod adaptat realităților Schengen.
Rezultate operative
Eficiența strategiei de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere a produs rezultate concrete.
Activitatea de supraveghere a dus la identificarea a peste 59.000 de semnalări naționale și Schengen și a sute de persoane urmărite general.
Valoarea bunurilor confiscate a depășit 513 milioane de lei. Au fost indisponibilizate 6,6 milioane de pachete de țigări, 65 de tone de tutun, 690 kg de canabis și 138 kg de marijuana. Aceste rezultate au reflectat eficiența cooperării cu partenerii internaționali – Europol, Frontex și Interpol.
În domeniul migrației ilegale, au fost înregistrate 11.590 de infracțiuni privind trecerea și tentativa de trecere ilegală a frontierei și 188 de infracțiuni de trafic de migranți. Numărul persoanelor depistate în trecere ilegală a fost în scădere cu aproximativ 78% față de anul anterior.
Trendul descendent a confirmat eficiența măsurilor operative și a cooperării regionale.
Totodată, peste 11.000 de cetățeni ucraineni au fost depistați în timp ce treceau ilegal frontiera de stat a României, beneficiind ulterior de protecție subsidiară din partea statului român.
Accesare fonduri externe nerambursabile
În anul 2025, fondurile externe nerambursabile au reprezentat un pilon esențial al modernizării. S-au aflat în implementare 77 de contracte de finanțare (din care 39 de proiecte în parteneriat cu alte entități), cu o valoare totală de aproximativ 242 de milioane de euro.
La nivel instituțional au fost depuse 36 de proiecte în valoare de peste 181 de milioane de euro, dintre care 13 au fost aprobate, 22 s-au aflat în evaluare, iar un singur proiect a fost respins.
În contextul regional caracterizat de provocări la frontierele externe ale Uniunii Europene, structura a depus la Comisia Europeană o aplicație de finanțare în valoare de 73 de milioane de euro. Aceasta a vizat achiziția de sisteme aeriene fără pilot și o navă autonomă de suprafață, destinate consolidării capacității de supraveghere și reacție operativă.
Au fost finalizate 18 proiecte, în valoare de peste 25 de milioane de euro, dintre care șase au fost finanțate prin PNRR, în valoare de aproximativ 22 de milioane de euro, proiecte care au vizat modernizarea și eficientizarea energetică a infrastructurii.
Execuția bugetară aferentă fondurilor europene a depășit 99%, indicator care a reflectat o administrare eficientă și responsabilă a resurselor.
Capabilități noi
Modernizarea tehnică a continuat prin introducerea de echipamente performante pentru supraveghere și control: sisteme cu termoviziune, analizoare antidrog, detectoare de persoane și platforme de procesare a imaginilor, în valoare de aproape 80 de milioane de lei.
Infrastructura IT a fost extinsă prin dezvoltarea aplicației eDAC și integrarea bazelor de date europene, iar operaționalizarea sistemului Entry/Exit a început progresiv din octombrie 2025.
Sistemul LPR, de recunoaștere automată a plăcuțelor de înmatriculare, a inclus peste 300 de camere fixe și 51 de autospeciale dotate cu sisteme mobile, permițând monitorizare și analiză în timp real.
Mobilitatea operativă a fost consolidată prin introducerea a 132 de autospeciale noi și monitorizarea prin GPS a 500 de vehicule, în timp ce structurile logistice navale au asigurat menținerea capacității tehnice prin sute de intervenții și reparații.
În același timp, a fost finalizat procesul de asigurare a noii uniforme pentru întreg personalul, iar acordurile-cadru semnate au garantat continuitatea dotării.
Provocări 2025 și perspective 2026
Anul 2025 a fost un an al provocărilor operaționale majore, generate în principal de integrarea completă în Spațiul Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele interne a impus o redistribuire a resurselor și o adaptare rapidă a dispozitivului operativ, iar evaluarea Schengen a reprezentat un moment important pentru confirmarea capacității instituționale.
A fost acordată prioritate gestionării fenomenelor de migrație ilegală și contrabandă cu țigări, care s-au adaptat constant la noile condiții operative. În același timp, deficitul de personal a continuat să exercite presiune asupra structurilor din teren, necesitând o planificare atentă și utilizarea optimă a tehnologiei disponibile.
Consolidarea capabilităților tehnice prin proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile a contribuit la susținerea misiunilor operative într-un mediu de risc dinamic.
O atenție specială a fost acordată și frontierei cu Republica Moldova, unde s-au urmărit atât întărirea cooperării, cât și fluidizarea traficului, în special a celui de marfă.
Pentru 2026, provocările au devenit mai complexe. Implementarea Pactului european privind migrația și azilul și operaționalizarea completă a sistemelor EES și ETIAS au fost anticipate ca factori de creștere a cerințelor operaționale și a volumului de analiză de risc la frontierele externe. În paralel, securizarea frontierelor cu Republica Moldova și Ucraina a rămas o prioritate strategică, în contextul evoluțiilor geopolitice din regiune.
Răspunsul instituțional a fost conceput ca unul echilibrat și integrat: tehnologie modernă, cooperare internațională consolidată și personal bine pregătit.
Obiective 2026
Pentru anul 2026 a fost stabilit un set clar de obiective care au vizat consolidarea securității frontierelor și continuarea procesului de modernizare instituțională.
Prioritatea imediată a reprezentat-o finalizarea operaționalizării sistemelor EES și ETIAS, elemente esențiale ale arhitecturii frontierelor inteligente, precum și implementarea coerentă a Pactului european privind migrația și azilul. În acest sens, urma să fie consolidată capacitatea operațională și dezvoltat Centrul multiscop de la nivelul STPF Galați, pentru aplicarea procedurilor de screening și gestionarea integrată a fluxurilor migratorii.
Un alt pilon strategic l-a constituit dezvoltarea capabilităților tehnice. A continuat modernizarea sistemului integrat de supraveghere a frontierei maritime – proiectul SCOMAR – și a sistemului de supraveghere fixă la frontiera terestră. Totodată, a fost prevăzută extinderea componentei de supraveghere aeriană prin introducerea de drone și mijloace dedicate misiunilor operative.
Aceste demersuri au fost susținute prin dezvoltarea pregătirii profesionale a personalului, astfel încât noile tehnologii și proceduri europene să fie implementate eficient în teren.
Viziune instituțională
Viziunea instituțională s-a bazat pe trei principii esențiale: sustenabilitate, eficiență și responsabilitate.
În acest sens, au fost valorificate oportunitățile oferite de fondurile europene, de bugetul Frontex și de mecanismele de cooperare polițienească, inclusiv pentru contingentul SOLIDARITY, cu scopul de a exercita o presiune cât mai redusă asupra bugetului național.
În paralel, a continuat procesul de eficientizare structurală, prin reducerea deficitului de personal, optimizarea proceselor de formare profesională și dezvoltarea unei abordări unitare în aplicarea Pactului european privind migrația și azilul.
În relația cu cetățenii, obiectivul a rămas clar: o frontieră sigură, dar și eficientă, cu proceduri moderne, timpi reduși de așteptare și o comunicare transparentă. Informarea corectă a opiniei publice și combaterea dezinformării au reprezentat componente importante ale acestei responsabilități, contribuind la consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile care le protejează securitatea.
Prin aceste direcții, Poliția de Frontieră Română și-a consolidat rolul în arhitectura de securitate a Uniunii Europene.
SIGURANȚA TA ÎNCEPE DE LA FRONTIERĂ!
