Într-un județ situat la granița estică a Uniunii Europene, misiunea structurilor teritoriale ale Poliției de Frontieră Române capătă o importanță strategică. Dincolo de intervențiile operative, de misiunile din teren și de rigorile uniformei, există o voce care explică, clarifică și menține legătura cu opinia publică.
La nivelul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui, această voce este a doamnei comisar de poliție Irina Mirică.
Activă în cadrul instituției din 1 septembrie 2005, când a fost încadrată ca ofițer, Irina Mirică și-a construit parcursul profesional pas cu pas — din teren, din miezul activității operative, până la poziția de ofițer specialist II în cadrul Compartimentului Secretariat și Purtător de Cuvânt, funcție pe care o ocupă din anul 2009.
Am stat de vorbă cu doamna comisar despre responsabilitate, echilibru și misiunea de a reprezenta o instituție fundamentală pentru siguranța comunității.
– Doamnă comisar, ați început activitatea în teren. Cum v-a format această experiență?
Am început la Sectorul Poliției de Frontieră Berezeni, ca șef de tură, apoi la Sectorul Poliției de Frontieră Huși, în aceeași funcție. Experiența din teren este esențială. Te învață disciplina, reacția rapidă, dar și responsabilitatea față de colegi și față de cetățeni. Cred că această etapă m-a ajutat ulterior în activitatea de comunicare, pentru că înțeleg foarte bine realitățile operative despre care vorbesc.
– Ce înseamnă pentru dumneavoastră rolul de purtător de cuvânt?
Înseamnă responsabilitate. Nu reprezint doar o instituție, ci și munca fiecărui coleg din teren. Fiecare informație transmisă trebuie să fie corectă, echilibrată și bine fundamentată. Comunicarea înseamnă responsabilitate față de oameni.
Din 2009, activitatea sa s-a concentrat în zona secretariatului și a comunicării publice. De-a lungul anilor, Irina Mirică a devenit un reper de profesionalism și consecvență în promovarea imaginii structurilor de frontieră vasluiene.
Numărul mare de articole din presa scrisă și de știri difuzate în mediul audio-video reflectă o activitate constantă de informare publică și o colaborare solidă cu mass-media locală, regională și națională.
– Care sunt cele mai mari provocări în comunicarea instituțională?
Rapiditatea și acuratețea informației. În domeniul nostru există date sensibile, proceduri clare și responsabilități legale. Trebuie să găsim echilibrul între transparență și protejarea informațiilor operative. În situații de criză, calmul și rigoarea sunt esențiale.
Colegii o descriu ca fiind un ofițer integru, loial instituției, un bun organizator și coordonator, caracterizat prin tenacitate și perseverență. Corectă, intransigentă și responsabilă, își îmbogățește permanent cunoștințele profesionale, adaptându-se cu ușurință schimbărilor și prioritizând eficient activitățile în situații critice.
– Ce considerați că este esențial pentru a menține o imagine pozitivă a instituției?
Consecvența și profesionalismul. Imaginea unei instituții nu se construiește printr-o singură acțiune, ci prin muncă zilnică, seriozitate și respectarea eticii și deontologiei profesionale. Este important să arătăm comunității că suntem prezenți, implicați și responsabili.
Respectată în colectiv pentru solidaritate și spirit de echipă, Irina Mirică este percepută ca un exemplu profesional. Dă dovadă de stăpânire de sine, rezistență la stres și o capacitate remarcabilă de colaborare. Relațiile sale profesionale sunt caracterizate prin deschidere și disponibilitate permanentă de implicare.
„Dincolo de statistici și proceduri, vorbim despre oameni”, spune ea. „Iar respectul față de cetățeni trebuie să fie constant.”
Într-un context regional sensibil, activitatea structurilor de frontieră rămâne esențială pentru siguranța comunității. Iar în spatele fiecărui comunicat, al fiecărei declarații publice și al fiecărei apariții media se află aceeași misiune asumată: informare corectă, echilibru și consolidarea încrederii publice.
Pentru doamna comisar de poliție Irina Mirică, comunicarea nu este doar o atribuție de serviciu - este o formă de responsabilitate față de instituție și față de oameni.
Denis Mihaela Lazăr
