Ștefan Andreescu
În data de 12 octombrie a.c., la nivelul Uniunii Europene a fost operaţionalizat, în mod progresiv, Sistemului de Intrare/Ieșire (EES), un instrument electronic modern de control la frontierele externe ale Uniunii Europene. România, prin Poliţia de Frontieră, a implementat cu succes acest proiect european de anvergură care reprezintă un pas decisiv către modernizare digitală şi securizarea eficientă a graniţelor spaţiului european.
Sistemul EES este un instrument digital pentru gestionarea trecerilor la frontierele externe ale Spațiului Schengen. Mai exact, pentru cetățenii terți care călătoresc în acest spațiu pentru o ședere de scurtă durată (de până la 90 de zile în 180 de zile), EES va înregistra electronic datele de intrare și ieșire, înlocuind sistemul tradițional de ștampilare manuală a pașapoartelor.
Acesta colectează:
- date biografice: nume, data nașterii, documente de călătorie;
- date biometrice: imagine facială și amprente digitale (la prima intrare) pentru majoritatea călătorilor;
- date privind locul și data intrării/ieșirii în/din spațiul Schengen;
- informații cu privire la refuzul intrării (dacă este cazul).
Scopurile acestui sistem sunt:
- să permită înregistrarea automată a intrărilor și ieșirilor cetățenilor terți, facilitând astfel monitorizarea duratei șederilor,
- să înlocuiască treptat ștampilarea pașapoartelor la frontierele externe,
- să îmbunătățească securitatea frontierelor: prin compararea informațiilor cu cele din alte sisteme informatice, identificarea celor care au depășit perioada legală de ședere, identificarea posibilelor fraude de identitate.
Înregistrarea amprentelor în sistemul EES se aplică cetățenilor terți, cu excepția copiilor sub 12 ani, a persoanelor pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă și a deținătorilor de permise de ședere sau vize de lungă durată eliberate de un stat membru al UE.
Datele vor fi păstrate timp de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii duratei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor.
Data de start, 12 octombrie a.c., a fost data la care a început implementarea treptată la frontierele externe ale statelor membre. Există și o perioadă de tranziție: aproximativ șase luni, până la 10 aprilie 2026, când se preconizează să fie operațional în toate punctele de trecere a frontierei. În această perioadă de tranziție, ștampilarea pașapoartelor rămâne obligatorie, până EES devine operațional în mod complet.
La prima intrare după implementare, călătorului i se va scana pașaportul, i se va prelua imaginea facială și, în majoritatea cazurilor, amprente digitale. La intrări ulterioare, dacă datele biometrice sunt deja înregistrate, verificarea va fi mai rapidă, spre exemplu doar compararea imaginii faciale sau amprentelor cu cele deja înregistrate.
Transportatorii vor avea obligația să verifice că pasagerii care fac obiectul EES să îndeplinească condițiile înainte de îmbarcare.
Nu este necesară o cerere prealabilă de către călător (nu este un tip de viză) și nu există taxă de înregistrare.
Sistemul urmărește respectarea regulii de ședere: maxim 90 de zile într-o perioadă de 180 zile (pentru regimul fără viză). Dacă se depășește această perioada, sistemul va alerta autoritățile. În funcție de statul membru, neregulile pot atrage sancțiuni (amenzi, interdicții de intrare) — în funcție de legislația națională.
Unul dintre principalele avantaje ale sistemului este digitalizarea controlului de frontieră. Alte avantaje ar putea fi creșterea capacității de a detecta șederile ilegale și frauda legată de identitate, precum și uniformizarea procedurilor între statele membre UE / Schengen.
Pentru România - ca stat membru UE și al spațiului Schengen - sistemul EES va fi implementat la punctele de trecere a frontierei de la frontierele externe. Astfel, sistemul va fi operaționalizat etapizat, şi a inceput cu punctele de trecere a frontierei Midia (jud. Constanța), Stânca (jud. Botoșani), Naidăș (jud. Caraș-Severin), Sighetu Marmației (jud. Maramureș) și Aeroport Sibiu, urmând să fie extins gradual și în celelalte puncte de trecere a frontierei în următoarea perioadă (maxim 170 de zile).
