Un grup de inițiativă constituit la Brăila din cadre active, în rezervă și în retragere au hotărât să organizeze în lunile noiembrie și decembrie 2019 un eveniment deosebit, cu caracter neoficial, omagial, aniversar, respectiv o conferință cu tema „100 de ani de Marină Grănicerească”. Inițiatorii sărbătoririi la Brăila a centenarului au fost comandor (r) Gheorghe Biziniche și comandor (r) Constantin Asofronie, primul fost comandant al Grupului 60 Nave Grănicerești/viitorul I.J.P.F. Brăila și organizatorul aniversării de 80 de ani, al doilea fost șef de sectoare P.F. și adjunct al șefului I.J.P.F. Ialomița.
După ce aceștia au invitat și au avut confirmarea unor reprezentanți ai personalui din structurile centrale ale P.F.R. și cele cu componentă navală de la Dunăre și Marea Neagră, văzând interesul și prezența a peste 60 de persoane la manifestare, comandorul (r) Constantin Asofronie a propus acestora, în semn de apreciere și solidaritate, să se organizeze în perioada următoare o conferință omagială itinerantă cu această temă în structurile în care au funcționat structuri mari ale Marinei grănicerești. A urmat contactarea unor voluntari care să convoace colegii interesați și să pregătească desfășurarea acestor evenimente, la care să prezinte lucrări grupul de coordonare format din comandorii (r) Constantin Asofronie, Tomiță Dogaru, Cosmin Isăilă și maistrul mil. pr. (r.) Petre Maravela, ultimul având o prodigioasă activitate pe linie istorică navală.
Motivația acestei conferințe a fost dorința de continuare a tradițiilor de cinstire a activității personalului navigant din structurile Marinei grănicerești și componentei navale a P.F.R. care i-a succedat, a valorilor deosebite, informarea publicului și personalului în activitate despre acestea și situația structurilor actuale, aspecte importante din prezent și perspectivele acestei componente, atragerea de tineri care să se formeze în profesie și să deservească în continuare mijloacele navale.
Conferința omagială itinerantă „100 de ani de Marină grănicerească”
Conferința de la Brăila s-a desfășurat în data de 26 noiembrie 2019, la sediul Brigăzii 210 Geniu Marină, ca urmare a anunțării de către inițiator a pensionărilor și altor cadre care au sprijinit demersul precum m.m.pr. Ivan Marțian, cms. șef. Florin Cazan și sprijinul structurilor polițiștilor de frontieră conduși de directorul BRN Brăila, comisar-șef Florin Baștiurea și comisar Iulian Bulancea, adjunct șef SPF Brăila. S-au bucurat de organizare și participare peste 60 de cadre militare în rezervă și în retragere de marină și grăniceri, polițiști de frontieră activi, precum și câțiva invitați din Tulcea, Galați, București și Giurgiu. Programul a cuprins o parte istorică până în 2010, apoi în partea a doua situația din 2010 până în prezent, dotarea cu mijloace și personal, organizarea și misiunile internaționale după aderarea României la UE. Partea a treia a fost dedicată intervențiilor din partea participanților la conferință.
Între aceștia s-au remarcat cdor. (r) Gheorghe Bizinice care a fost comandant al Dn 60 Nv.Gr. și șef al IJGC/IJPF Brăila la înființarea acestora, cdor. (r) Anghel Haralambie de 84 ani, fost șef al BRN Brăila, care au completat expunerile organizatorilor cu experiențele lor, transformările succesive, schimbările de legislație și personal, probleme și realizări deosebite ale acestor unități. În final s-au oferit de către organizatori diplome aniversare participanților pentru a le răsplăti participarea, munca depusă și rezultatele, pentru a-și aminti de acest centenar aniversat în existența Marinei grănicerești și viața lor.
Conferința de la București s-a desfășurat în data de 28 noiembrie 2019, sub coordonarea cdor(r) Tomiță Dogaru, cdor.(r) Cosmin Isăilă și cdor.(r) Panait Valeriu, precum și cu sprijinul președintelui Filialei București a Ligii Navale Române, dl. contraamiral(r) Constantin Rusu, care a asigurat și sala la Cercul Militar Național. Participanții, în număr de 30, au fost cadre militare din marină și PFR, membri ai LNR, foști ofițeri din cadrul unităților centrale ale MAI. Conducerea IGPF a răspuns pozitiv invitației delegându-i pe comisar-șef Ionel Pavel, șef Serviciu SCTN și comisar-șef Gabriel Crăciun, redactorul-șef al Revistei Frontiera, pentru a informa toate unitățile prin articolul publicat ulterior.
Conferința de la Mangalia a avut loc în data de 11 decembrie 2019, la Cercul Militar, cu prezența a peste 25 participanți din fostele și actuala organizare a Grupului de Nave, prin efortul cdor.(r) Călin Constantin, cdor.(r) Cristian Mitache și cdor.(r) Viorel Nanu, cu sprijinul comandantului garnizoanei, cdor. Petrică Pârvu, iar de la GN fiind prezent comandantul acestuia, comisar-șef Adrian Botescu. Acesta a prezentat, după organizatori, situația actuală a mijloacelor navale, echipajelor, misiunilor, inclusiv internaționale, realizarea noului sediu, cheu și centru de comunicații, postului de obs. suprav. SCOMAR. Au susținut dezbateri, evocări foști comandanți de GN, nave, ambarcațiuni, invitați.
Conferința de la Constanța s-a desfășurat în data de 11 decembrie 2019 la sediul Gărzii de Coastă, aducându-și aportul la organizarea locală cdor(r) Nicolae Ochiană, fost comandant al GN și al Gărzii de Coastă în anii 2000/2001, cdor.(r) Ionel Iordan, cdor.(r) Viorel Nanu, cu sprijinul și prezența în conferință a directorului Gărzi de Coastă comisar-șef Laurențiu-Cristian Cicu și adjunctului său, comisar-șef Alexandru Oae. Celor peste 30 de participanți cadre active, în rezervă și în retragere li s-au alăturat o grupă de 25 studenți ai Academiei Navale pentru Garda de Cosată.
Au fost expuse materialele din program, după care au avut loc prezentări ale situației actuale a GC din partea conducerii acesteia, foștilor directori, șefi de GC și GN, unor reprezentanți ai Centrului de pregătire, echipajelor, aspecte din colaborarea internațională, dotare, pregătirea personalului, aici fiind pusă pregnant, ca și ulterior la Tulcea, problema asigurării în anii următori a ofițerilor și maiștrilor militari de marină pentru navele maritime, care necesită studii la Academia Navală și Școala de Maiștri Militari de Marină, cu completarea ulterioară în domeniul PF prin cursuri, masterat, evaluări, pregătire specifică postului. Pensionarii au propus consultarea celor capabili și voluntari la nevoie de către conducerea GC/GN pentru îmbunătățirea organizării, pregătirii, dotării, organizarea recrutării viitoarelor cadre.
Conferința de la Tulcea a avut loc în data de 12 decembrie 2019, la sediul STPF Tulcea, organizatorii fiind ajutați în adunarea celor peste 25 participanți, cadre active, în rezervă sau în retragere, de către comisar-șef Răzvan Ciobanu, comisar-șef Octavian Jingan din conducerea STPF, cdor.(r) Nicolae Corleancă și cdor.(r) Leonard Alexeev. Au fost deosebit de activi și interesați de istoria trecută, dar mai ales de prezent și viitor comandanții de nave cms. Dumitru Jurcă, insp. pr. Bogdan Belciu, a.s.p (r) Dobre Ctin. Participanții au felicitat inițiatorii, au solicitat organizarea și în viitor a unor astfel de acțiuni, înaintarea unor concluzii și propuneri conducerilor de structuri până la IGPF.
Conferința de la Drobeta- Turnu Severin - urmează a se stabili data și locul convocării, existând mai multe persoane în rezervă și în retragere dornice să participe la manifestarea aniversară a centenarului. S-au angajat să convoace colegii cdor.(r) Eugen Cozma, cdor.(r) Ioan Bumb, cdor.(r) Mazîlu D, cpt.cdor.(r) Dumitru Sbiera, la care să răspundă și cdorii (r) Nicolae Popa și Dumitrescu Gică.
Concluzii, propuneri, recomandări
Grupul de coordonare al acestei Conferințe omagiale itinerante, care a susținut evocările istorice, evoluția instituției și structurilor, încadrării, misiunilor, atribuțiilor, organizării componentei navale a PFR și fostei Marine grănicerești cu mijloace moderne de prezentare, a mulțumit pentru sprijin conducerilor de structuri - gazdă, participanților, invitaților, a felicitat participanții pentru stăruința de a duce mai departe tradițiile de peste un secol ale acestei instituții. Totodată, cei care au coordonat conferința și-au manifestat intenția de a aduna materialele scrise și fotografiile într-un album sau o revistă omagială, pentru a informa conducerea PFR despre concluziile desprinse și problemele ridicate.
De asemenea, se solicită o mai bună colaborare cu structurile asociative ale pensionarilor în organizarea unor activități, reglementări legislative viitoare sau prin acte interne ale IGPF, MAI.
Personalul din alte structuri sau specialități din PFR sau MAI care au luat la cunoștință despre evenimente au fost plăcut impresionați de inițiativa și interesul polițiștilor de frontieră sau grănicerilor din componenta navală a PFR de a-și cinsti tradițiile, istoria, înaintașii, de a-și prezenta propria activitate din epoci și sub legislații și organizării diferite, solidaritatea marinarilor și coeziunea echipajelor, colaborarea la activități comune cu alte instituții cu atribuții la frontiera fluvial-maritimă, finalizarea cu acțiuni de socializare plăcute.
Au fost apreciate pozitiv deschiderea, interesul și sprijinul conducerilor PFR și ITPF pentru dotarea cu mijloace navale, îmbunătățirea structurilor cu specific naval, pregătirea personalului, păstrarea calităților tehnice ale navelor și ambarcațiunilor, participarea la misiuni externe în cadrul FRONTEX, astfel încât instituția este foarte bine apreciată pe plan intern și internațional.
100 de ani de Marină „grănicerească”
De unde 100 de ani? Desigur, paza, supravegherea hotarelor fluviale și maritime ale formațiunilor statale românești este veche, însă, în cadrul României moderne, rezultată din Unirea Principatelor Moldova și Țara Românească în 1859 și apoi după Marea unire de la 1918, prima mențiune a unei structuri distincte cu astfel de atribuții și dotarea necesare apare la 16 noiembrie 1919, din necesitarea pazei profesionalizate a frontierelor albastre ale României, mărite după recuperarea Basarabiei și Cadrilaterului. La această dată se creează prin Ordinul Ministrului de Război, în cadrul Bazei Navale a Marinei de la Brăila, Compania de echipaje a Marinei grănicerești, subordonată operativ Comandamentului Corpului Grănicerilor, iar administrativ Regimentului 2 Brăila. Din 1920 începe o dotare substanțială a acestei structuri cu mijloace navale noi, cu corp din metal și propulsie cu motor, ajungând în 1923 la 21 de nave fluviale și maritime, doc și atelier plutitor, navă bază, șlepuri, bacuri, iar ca organizare având două companii, una de instrucție echipaje și una de patrulare, precum și o formațiune de construcții, reparații și întreținere.
Din 1928 se separă structura operativă Grupul vaselor grănicerești de cea logistică, Atelierul de Reparații Nave (viitoarea BRN Brăila). Mai departe aceste unități funcționează în cadrul Ministerului de Război și cunosc până în 1944 o dezvoltare importantă, în paralel cu Forțele Navale ale armatei, pe măsura progresului tehnic și cerințelor riscurilor și amenințărilor crescând de război și nerespectare a granițelor stabilite prin Tratate. După 1944, odată cu confiscarea majorității navelor militare de către sovietici, un rol de seamă, cu rezultate semnificative, cu pierderi de nave și grăniceri marinari îl are Grupul de Nave Grănicerești care draghează Dunărea și zona fluvial- maritimă de mine și alte materiale explozive, simultan cu paza noilor frontiere impuse de Congresul de pace de la Paris din 1946, în timp de efectivele grănicerești scad de la 900 la 156 oameni.
Din 1946 Marina grănicerească se extinde și cunoaște subordonări succesive și reorganizări multiple, astfel: trece la Ministerul de Interne în cadrul Trupelor de Grăniceri din 1960 până în 1980 revine la M.Ap.N. până în 1980 când trece la M.I. până în 1990, apoi se întoarce la M.Ap.N. timp de 2 ani. Prin Legea nr. 56/1992 unitățile de Marină grănicerească se subordonează Comandamentului Național al Grănicerilor din M.I., minister în cadrul căruia se află și în prezent.
Se știe că Poliția de Frontieră Română are o sărbătoare oficială la 24 iulie, instituită prin lege (OUG 104/2001), această dată fiind momentul de recunoaștere a identității instituționale și, de asemenea, temelia organizației moderne de astăzi, care funcționează la standarde europene.
Alegerea acestei date nu este întâmplătoare, fiind data la care în anul 1864 domnitorul Principatelor Române Unite Alexandru Ioan Cuza a semnat Înaltul Decret Domnesc nr. 893, prin care se realiza unirea corpurilor grănicerești „de dincoace și dincolo de Milcov” și integrarea lor în cadrul armatei, sub autoritatea nemijlocită a Ministerului de Război.
În ziua de 24 iulie 2019 s-au împlinit 20 de ani de la data înființării Poliției de Frontieră prin unificarea trupelor grănicerești cu cele de control trecere frontieră, astfel cum s-a stabilit prin Hotărărea C.S.A.T 113/16.12.1998 privind Programul M.I. de restructurarea forțelor cu competențe la frontiera de stat. Această dispoziție a fost îndeplinită prin O.U.G nr. 80 din 4 iunie 1999 pentru modificarea și completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României. Acest act normativ este actul de înființare a instituției Poliția de Frontieră Română în cadrul Ministerului de Interne (art. 1 pct. 3 și art. 3 din OUG).
Totodată, acest act normativ înființează pentru prima dată în România o instituție nouă, Garda de Coastă, structură existentă cu denumiri similare sau echivalente în multe alte state europene și din restul lumii.
Astfel, potrivit art. 1 pct. 4 „Poliția de Frontiera Română” are în structură Inspectoratul General al Poliției de Frontiera, ca unitate centrală, cuprinzând Garda de coastă și structuri teritoriale subordonate. Articolul 3 din OUG 80 stabilește că ,,La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se înființează Poliția de Frontiera Română, condusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), prin preluarea structurilor și efectivelor Comandamentului Național al Grănicerilor și ale unor Direcții care își exercită atribuțiile conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.
La aceeași dată se înființează GARDA DE COASTĂ în structura IGPF, prin preluarea unităților de MARINĂ GRĂNICEREASCĂ maritime și fluviale din cadrul CNGr și a posturilor Poliției transporturi navale din cadrul Inspectoratului General al Poliției, stabilite prin ordin al M.I.”
Referitor la denumirea personalului PFR, articolul 6 precizează că: „La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență termenul grănicer din conținutul actelor normative în vigoare se va înlocui cu sintagma polițist de frontieră (...)”, inclusiv pentru personalul Marinei grănicerești, urmând ca prin Legea nr. 360/2002 să se schimbe și statutul de militar în cel de polițist, funcționar public cu statut special, cu grade corespunzătoare civile în locul celor militare.
Din iulie 2001 Garda de Coastă se desființează ca urmare a unei reorganizări în baza Legii nr. 98/2 iunie 2000. Urmează alte reorganizări la nivel teritorial aprobate prin OMAI după intrarea în vigoare a OUG nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române,. Componenta navală face parte din compunerea Sectoarelor PF din cadrul IJPF la fluviu și Grupurilor de nave la mare.
Din 2003 până în 2011 va exista și IJPF Ialomița pe Dunărea interioară. Structurile teritoriale ale PFR sunt stabilite ca IJPF în județele de frontieră, cu 6 Direcții ale PF pe regiuni și IGPF structură centrală.
Urmează o nouă reorganizare în baza Legii nr. 265 din 22 decembrie. Prin această legea la nivel teritorial PFR are în organizare: Garda de Coastă (în județele Tulcea și Constanța), inspectorate teritoriale ale PF (se desființează IJPF- urile), servicii teritoriale ale PF, sectoare ale PF, grupuri de nave ale poliției de frontieră (la mare), instituții de învățământ, centre de pregătire (se înființează Centrul de pregătire a personalului navigant la Constanța - Agigea) și alte structuri (de ex. Compartimentul Inspecții și Supravegheri Tehnice Nave la BRN Brăila). La frontiera pe apă și la țărmul Mării Negre, în cadrul grupurilor de nave și al sectoarelor PF, se organizează și funcționează componenta navală a PFR. În prezent, Garda de Coastă se află la a treia formă de organizare, destul de bună, ca urmare a Legii nr. 115/27.05. 2016.
