Poliţiştii de frontieră acționează zilnic în zonele de competenţă - la frontiera internă, în cadrul controalelor aleatorii şi nesistematice efectuate pe căile de comunicaţie, în limita a 30 km de la linia de frontieră în interior, precum şi în punctele de trecere ale frontierei terestre, aeroportuare şi maritime. În aceste zone sunt depistate constant persoane, cetăţeni români şi străini, care se legitimează cu documente de identitate false sau falsificate ori prezintă documente aparţinând altor persoane, încercând să inducă în eroare vigilenţa poliţiştilor de frontieră.
Astfel, în primele nouă luni ale anului 2025, poliţiştii de frontieră români au constatat 789 de infracţiuni de fals şi uz de fals, în care au fost implicate persoane de diferite cetăţenii.
Situația la nivelul punctelor aeroportuare
O creștere considerabilă a numărului de persoane depistate în posesia unor documente false, s-a constatat în principal în punctele de trecere a frontierei aeroportuare.
Numai pe Aeroportul Internațional Henri Coandă - Otopeni au fost identificate, de la începutul anului, peste 100 de documente false sau falsificate.
O creștere semnificativă a numărului de documente false descoperite pe Aeroportul Otopeni s-a înregistrat în luna septembrie, când media a fost de un caz la fiecare două zile, indicator ce reflectă nivelul ridicat de profesionalism și vigilență al structurilor operative ale Poliţiei de Frontieră Române.
Majoritatea celor care au încercat să treacă frontiera cu documente false sunt cetăţeni români sau cetăţeni ai unor state terţe (Albania, Siria, Kazahstan, Georgia), care au nevoie de viză pentru a călători în spațiul Schengen sau pe numele cărora sunt emise alerte din diverse motive.
Cele mai frecvent falsificate documente sunt acte de identitate românești, poloneze și italiene, folosite în scopul deplasării ilegale către state membre Schengen.
Metode utilizate și mijloace de verificare
Pentru prevenirea şi combaterea fraudei documentare, Poliţia de Frontieră Română utilizează tehnologii performante de verificare, precum:
- comparatoare video-spectrale care analizează documentele în lumină albă, ultravioletă, infraroşu şi prin filtre de culoare;
- lămpi UV;
- dispozitive portabile de verificare a autenticităţii documentelor.
O metodă des întâlnită pe aeroporturile internaţionale este metoda „dublului check-in”: cetăţeni ai unor state non-UE îşi achiziţionează două bilete - unul către o destinaţie pentru care nu au nevoie de viză şi altul către un stat Schengen. După accesul în zona de tranzit, încearcă să se îmbarce pe cursa Schengen, prezentând documente de călătorie false, falsificate sau aparţinând altor persoane.
Cazuri recente
La sfârșitul lunii septembrie 2025, în Punctul de Trecere a Frontierei Aeroport Henri Coandă, polițiștii de frontieră au depistat mai multe persoane — cetățeni din Iran, Bangladesh, Siria și România — care au prezentat pașapoarte false sau cărți de identitate românești contrafăcute.
O contribuţie semnificativă în descoperirea acestor cazuri o au ofiţerii din punctele şi centrele de contact ce funcţionează la nivelul frontierelor României, care verifică operativ documentele suspecte prin canale de cooperare internaţională.
Măsuri și sancțiuni
În toate cazurile în care sunt depistate persoanele care recurg la astfel de metode - folosirea unor documente de călătorie false sau falsificate - poliţiştii de frontieră întrerup călătoria acxestora, întocmind totodată actele premergătoare pentru săvârşirea infracţiunilor comise (ex: fals, uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale sau complicitate la săvârşirea acestei infracţiuni, tentativă de ieşire/intrare ilegală etc.), pedeapsa prevăzută de legislație pentru aceste infracţiuni fiind cuprinsă între 3 luni şi 5 ani de închisoare.
Rezultatele remarcabile obținute de polițiștii de frontieră în ceea ce privește descoperirea documentelor false și falsificate, reprezintă consecința directă a unei analize de risc bine fundamentate și a unui nivel ridicat de pregătire profesională. Aceste performanțe confirmă profesionalismul și atenția constantă acordată instruirii personalului și sunt recunoscute de partenerii europeni ai Poliției de Frontieră Române, care apreciază în mod constant contribuția instituției la consolidarea securității frontierelor externe ale Uniunii Europene.
