- Vă mulțumim pentru amabilitatea de a acorda un interviu revistei noastre. Pentru început, dorim să abordăm un subiect legat de cooperarea și schimbul de informații între cele două instituții însărcinate cu securizarea frontierei româno-sârbe. Ce ne puteți spune despre aceasta?
- În baza Convenției privind cooperarea polițienească în Europa de Sud-Est, au fost semnate mai multe acorduri și protocoale între Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Serbia și Ministerul Afacerilor Interne al României, printre care aș aminti Acordul dintre Guvernul Republicii Serbiei și Guvernul României privind cooperarea în lupta pentru combaterea crimei organizate, a traficului internațional de droguri și terorismului internațional, care a fost semnat la București la data de 5 iulie 2007.
În ceea ce privește cooperarea directă între cele două poliții de frontieră, aș dori să mă refer la Protocolul privind înființarea și funcționarea Punctului Comun de Contact la frontiera sârbo-română, precum și Protocolul referitor la formarea și activitatea patrulelor mixte de-a lungul frontierei de stat comune.
Cooperarea dintre cele două instituții este de mulți ani la un nivel ridicat și se desfășoară la nivel central, regional și local, cu schimburi constante de informații în vederea prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale, schimburi de informații privind controlul traficului de frontieră și supravegherea frontierei comune de stat și încurajarea cooperării între autoritățile competente în vederea respectării reglementărilor legale referitoare la frontiera de stat.
Semnarea și implementarea Protocolului între ministerele afacerilor interne ale‚ țărilor noastre privind formarea și efectuarea activităților de către patrulele mixte de-a lungul frontierei comune de stat, a contribuit semnificativ la creșterea nivelului de securitate al frontierei. Acest Protocol a fost semnat la data de 10 noiembrie 2016 și este în uz din a doua jumătate a lunii iulie 2017. Patrulările mixte se desfășoară cu reguli clar definite și, pe lângă îmbunătățirea securității la frontieră, ele au ca rezultat și dezvoltarea cooperării reciproce directe și schimbul de experiență a ambelor părți.
Odată cu izbucnirea pandemiei de virus SARS-CoV 2, activitățile patrulelor mixte au fost suspendate de la jumătatea lunii martie 2020, dar au fost reluate la 17 septembrie 2021, spre satisfacția reciprocă, când a existat o relativă stabilizare a pandemiei. Organizarea de întâlniri lunare și periodice la toate nivelurile și schimbul de date și informații în cadrul acestor întâlniri contribuie semnificativ la o mai bună planificare a activității și sarcinilor poliției de frontieră și marchează semnificativ crearea unei imagini realiste a situației la frontiera de stat.
- Care sunt principalele provocări la frontiera româno-sârbă și cum sunt gestionate la nivelul autorităților de frontieră?
- În anii precedenți, contrabanda cu mărfuri accizabile și alte mărfuri a fost exprimată, ca o provocare la frontiera comună de stat și putem constata că aceste acțiuni reprezintă și în continuare un risc potențial pentru securitatea frontierei de stat.
Aș dori să subliniez că în ultimii cinci ani, Republica Serbia s-a confruntat cu un număr extrem de mare de fluxuri migratorii mixte, în special dinspre Republica Macedonia de Nord și Republica Bulgaria. Pentru a gestiona eficient fluxurile migratorii de la granița Republicii Serbia cu Republica Macedonia de Nord, a fost adoptat proiectul UE „Măsura specială de consolidare a capacității Republicii Serbia de a răspunde la abordarea eficientă a fluxurilor de migrație mixte crescute”, în cadrul căreia polițiștii Republicii Serbia sunt angajați într-o activitate comună în supravegherea frontierei de stat cu polițiștii din Republica Austria și Republica Ungaria. La frontiera de stat cu Republica Bulgaria, în cooperare cu Agenția Frontex, se desfășoară operațiunea comună „Serbia Mainland 2021”. Implementarea acestor activități la punctele de frontieră contribuie semnificativ la menținerea unei situații stabile de securitate în Republica Serbia, dar și reduce presiunea migrației ilegale la punctele de ieșire către statele membre UE: România, Ungaria și Croația.
Prin desfășurarea activităților din competența Direcției Poliției de Frontieră, se poate sublinia fără echivoc că presiunea migrației ilegale este cel mai accentuată la frontiera de stat cu Republica Ungară, dar și că o tendință clară de creștere a acestei presiuni este și asupra frontierei de stat cu România.
- În contextul măsurilor de prevenire a răspândirii pandemiei cu care ne confruntam, ambele instituții au depus eforturi constante pentru a gestiona corect situația. Care sunt principalele provocări cu care se confruntă instituția dumneavoastră și ce măsuri de protecție a angajaților au fost introduse?
- Apariția pandemiei cauzate de virusul SARS-CoV 2 a adus numeroase provocări pentru polițiștii de frontieră care și-au asumat noi responsabilități în ceea ce privește controlul documentației suplimentare și îndeplinirea condițiilor impuse pentru circulația/traficul călătorilor și vehiculelor peste frontiera de stat cu scopul de a preveni răspândirea necontrolată a virusului. Cu siguranță, cea mai mare provocare a fost protecția polițiștilor, în legătură cu care Direcția Poliției de Frontieră a pus la dispoziție toate echipamentele de protecție necesare, precum și mijloacele de dezinfecție a persoanelor, spațiilor și vehiculelor și astfel a prevenit cu succes îmbolnăvirea resurselor umane proprii, respectând toate deciziile și recomandările organelor competente ale Republicii Serbia. De asemenea, lucrătorilor de poliție li se asigură vaccinarea prioritară, iar toate măsurile introduse împotriva răspândirii virusului sunt încă în vigoare.
- Ce ne puteți spune despre pedepsele aplicabile infracțiunilor majore comise în zona de frontieră? Credeți că legislativul ar trebui să intervină pentru a combate mai eficient aceste infracțiuni?
- Direcția Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Serbia se ocupă în mod continuu și sistematic de combaterea tuturor tipurilor de infracțiuni transfrontaliere, în conformitate cu prevederile legale.
Ministerului Afacerilor Interne este un organ al administrației de stat și parte a puterii executive, iar poliția este una dintre cele mai importante unități organizatorice ale acesteia. Legislativul face legi, iar justiția sancționează încălcările legii. La adoptarea reglementărilor participă și organele statului de drept, în conformitate cu competențele lor.
Considerăm că sancțiunile penale sunt aplicabile și îndeplinesc scopul pedepsei, în sensul aplicării pedepsei în primul rând pentru săvârșirea unei infracțiuni sau contravenții, dar consider că și prevenirea joacă un rol important pentru a nu se mai ajunge la comiterea de infracțiuni.
În structura infracțiunilor din zona de responsabilitate cu Republica România, cele mai frecvente sunt cele legate de contrabanda cu petrol și produse petroliere, urmate de folosirea documentelor falsificate (în ultimii ani de la pandemie, teste PCR, permise de ședere, cărți de identitate, permise de conducere străine și alte documente) și nu în cele din urmă, domină infracțiunile privind trecerile ilegale ale frontierei, în special migrația ilegală.
Evident, că și alte tipuri de evenimente se întâmplă la frontiera comună, unul dintre cele mai caracteristice evenimente din anul precedent este cel din 3 septemebrie 2021, când un cetățean al Republicii Serbia, la intrarea în Republica Serbia din România, a încercat să introducă ilegal 99.100 USD - contrafăcuți, dar a fost depistat în timp util de autoritățile judiciare.
- Spuneți-ne, vă rugăm, cum tratați problema migrației ilegale în Republica Serbia?
- Combaterea migrației ilegale este una dintre prioritățile strategice în activitatea Ministerului Afacerilor Interne, care este determinantă în toate actele strategice ale Ministerului.
Conflictele armate de lungă durată, schimbările climatice și diferențele de statut economic și social din regiunea Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Centrală, precum și Asia Centrală au contribuit la migrarea în masă a populației din acele regiuni către țările Uniunii Europene.
Mișcarea migranților, adică rutele, depinde de mai mulți factori, precum anotimpurile, schimbările în legislația țărilor prin care tranzitează, nivelul de dotare a serviciilor de frontieră, situația globală de securitate și situația din țările de origine. Trebuie avut în vedere faptul că modurile și direcțiile migrației ilegale sunt o categorie variabilă, cu o schimbare a presiunii pe o anumită porțiune a frontierei. Situația din Republica Serbia va depinde în mare măsură de situația de la frontierele greco-turce și bulgaro-turce, adică din numărul de noi migranți ilegali, care vor intra pe teritoriile acestor țări UE, având în vedere în principal migrațiile ilegale către țările Europei de Vest, ca țări de destinație dorită, prin teritoriul Serbiei și al țărilor învecinate. De asemenea, mișcările migratoare vor depinde, de situația din țările din Africa de Nord și din regiunea sub-sahariană, ținând cont de faptul că o ramură a Rutei Mediteranei de Mijloc separă și duce prin Turcia către țările UE, unde cetățenii Marocului, Algeriei și Libiei sunt cei care apar cel mai frecvent.
Cadrul instituțional în domeniul migrației în Republica Serbia este format din toate instituțiile relevante incluse în sistemul migrației pe baza legilor și strategiilor. La un nivel politic înalt, coordonarea este asigurată prin Grupul de Lucru pentru Rezolvarea Fluxurilor Mixte de Migrație, condus de ministrul afacerilor interne Aleksandar Vulin. La nivel operațional, coordonarea diferitelor organe de stat în vederea răspunderii sistematice la migrația ilegală se realizează prin diferite grupuri de lucru, astfel:
- Grupul de lucru tehnic pentru monitorizarea fluxurilor migratorii - un grup de lucru format din reprezentanți ai organelor de stat cu atribuții în domeniu migrației ilegale și care culeg date și publică în Profilul Migraționist al Republicii Serbia,
- Grupul de Coordonare pentru Protecția Sănătății Migranților,
- Grupul de Coordonare pentru Protecția Copilului,
- Grupul de Coordonare pentru Protecția Sănătății Mintale a Migranților.
La nivelul autorităților locale, în toate municipiile/orașele în care sunt amplasate centre de azil sau centre de primire, toate serviciile competente își coordonează activitățile.
Domeniul managementului migrației este de natură multisectorială, astfel încât diverse aspecte ale migrației sunt sub jurisdicția mai multor ministere din Republica Serbia și a altor organisme de stat. Cel mai mare domeniu de activitate în managementul migrației îl au Ministerul Afacerilor Interne și Comisariatul pentru Refugiați și Migrație din Republica Serbia. Conform hărții managementului politicilor publice, aceasta este clasificată în zona de planificare a siguranței publice, migrație neregulată.
În ceea ce privește migrația neregulamentară în cursul anului 2021, cel mai mare aflux de migranți ilegali a fost înregistrat în așa-numita „Ruta Balcanilor de Vest” care duce prin Turcia, Grecia, Macedonia de Nord, Bulgaria și Serbia, până la destinația finală, adică o țară a Uniunii Europene.
Ofițerii de poliție ai Republicii Serbia aplică Instrucțiunea privind procedurile operaționale standard pentru tratarea migranților ilegali și a străinilor care își exprimă intenția de a depune cerere de azil, participând și la procedura de readmisie, dintre care un număr de 8 650 de persoane au fost amprentate pe parcursul anului 2021. Aplicarea consecventă a procedurilor operaționale standard pentru tratarea migranților ilegali și a străinilor care intenționează să solicite azil a îmbunătățit procedura de înregistrare a migranților ilegali în Serbia, monitorizând circulația acestei categorii de persoane pe teritoriul Republicii Serbia și permițând o returnare mai eficientă în teritoriile/țările de unde au intrat în Republica Serbia sau în țara de origine, prin procedura de readmisie.
Ofițerii de poliție ai Direcției Poliției de Frontieră cooperează cu EUROPOL prin monitorizarea și schimbul de date privind mișcările migratorii în țările Uniunii Europene și țările terțe, schimbul de date operaționale și de altă natură, participând la Acțiuni Operaționale Internaționale (OA) pentru prevenirea migrației ilegale.
Aceste activități sunt implementate prin intermediul unui ofițer de poliție al Direcției Poliției de Frontieră - punct de contact pentru cooperarea cu EUROPOL. În acest fel, Direcția Poliției de Frontieră furnizează EUROPOL informații relevante cu privire la modurile de contrabandă, date operaționale, verificări încrucișate prin Direcția pentru Cooperare Polițienească Operațională Internațională, care este o aduce o contribuție pozitivă Direcției Poliției de Frontieră pentru monitorizarea eficientă a fluxurilor de migrație ilegală prin teritoriul Republicii Serbia.
Direcția Poliției de Frontieră a stabilit un sistem funcțional de analiză a riscurilor la nivel național, regional și local. Sistemul este pe deplin conform cu criteriile și cerințele UE, iar modelul CIRAM 2.0 este aplicat, în conformitate cu metodologia FRONTEX
A fost elaborat un model național de analiză a riscurilor și a fost creată o platformă intranet, punând toate produsele de analiză a riscurilor la dispoziția tuturor polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne. Produsele de analiză de risc sunt livrate utilizatorilor interni și externi la nivel național, precum și utilizatorilor externi la nivel regional și internațional, în conformitate cu legislația în vigoare. Se întocmesc rapoarte de situație zilnice, săptămânale și lunare privind fenomenele de la frontiera de stat și impactul acestora asupra securității, analize de risc trimestriale și anuale, precum și analize de risc pe grupuri țintă și ad-hoc.
O atenție deosebită a fost acordată schimbului de date cu FRONTEX și participării active la lucrările Rețelei de analiză a riscurilor din țările din Balcanii de Vest, ale căror produse comune sunt analizele de risc trimestriale și anuale pentru Balcanii de Vest. Rezultatul schimbului zilnic de date sunt rapoarte zilnic de situații întocmite de FRONTEX, care prezintă situația actuală în țările de pe ruta Balcanilor de Vest, din Grecia până în Austria.
Migranții ilegali vin cel mai adesea pe teritoriul nostru din direcția Macedonia de Nord, Bulgaria și Albania, prin Provincia Autonomă Kosovo și Metohija, în timp ce rutele/direcțiile de ieșire sunt către România, Ungaria și Croația.
În anul care s-a încheiat au fost prevenite în total 27.413 încercări de trecere ilegală a frontierei de stat, dintre care 13.771 au fost direct împiedicate, în timp ce 13.642 au fost rezultatul acțiunii preventive a polițiștilor.
În aceeași perioadă, la ieșire au fost împiedicate 10.825 de încercări de trecere ilegală a frontierei de stat spre România.
De asemenea, în lunile noiembrie și decembrie 2021, de pe teritoriul României au fost preluați în total 487 de resortisanți ai țărilor terțe, în baza Acordului de readmisie, majoritatea fiind cetățeni ai Afganistanului și Bangladeshului.
Pe baza Convenției privind cooperarea polițienească în Europa de Sud-Est, Republica Serbia a semnat mai multe acorduri privind înființarea de patrule comune la frontieră. Au fost stabilite centre comune de contact cu Ungaria, Republica Croația, Republica Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, România și un centru trilateral cu Muntenegru și Bosnia și Herțegovina. A fost stabilit un sistem de organizare a ședințelor operative de lucru pentru schimbul de informații la nivel local, regional și central.
Pentru a oferi asistență Republicii Serbia, adică Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Serbia - Direcția Poliției de Frontieră pentru consolidarea capacităților și gestionarea frontierelor în contextul crizei migrației europene către Republica Bulgaria, Uniunea Europeană a finanțat un proiect numit „Măsuri speciale 2”.
În ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului de readmisie, Republica Serbia pune în aplicare un Acord multilateral între Republica Serbia și Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor care au o ședere ilegală, cu 18 protocoale de implementare și 11 acorduri bilaterale cu protocoale (Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Moldova, Elveția, Norvegia, Danemarca, Canada și Rusia). Remarcăm că Centrele Regionale de Poliție de Frontieră către Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord sunt responsabile pentru efectuarea unei proceduri uregente/scurtate în conformitate cu acordurile bilaterale cu Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord.
În cursul anului 2021, a fost implementată acțiunea operațională internațională „DUNAV (DANUBE) 6” în vederea implementării măsurilor suplimentare de consolidare pentru prevenirea migrației ilegale, traficului de persoane, depistarea și prevenirea tuturor formelor de criminalitate transfrontalieră, contrafacerea de documente, detectarea documentelor falsificate și consolidarea cooperării internaționale cu țările participante afectate de migrația ilegală, condusă de FRONTEX, iar rolul de co-lider în această activitate a fost jucat de Austria cu sprijinul mai multor alte state membre UE, mai multe țări din sud-estul Europei, agențiile EUROPOL și INTERPOL, precum și Croația, Slovenia, Grecia, România, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord. FRONTEX a apreciat că acțiunea internațională a fost implementată cu succes, cu participarea activă și frecventă a reprezentanților delegați ai M.A.I. – Direcția Poliției de Frontieră și a 8 Centre Regionale ale Poliție de Frontieră.
- Ce ne puteți spune despre activitatea comună desfășurată prin Punctul Comun de Contact Porțile de Fier I?
- În conformitate cu nevoile legate de consolidarea și îmbunătățirea în continuare a cooperării polițienești, în baza Convenției privind cooperarea polițienească în Europa de Sud-Est (Viena, 2006) sau a acordurilor bilaterale privind cooperarea polițienească, țările semnatare sunt angajate în activități privind înființarea și funcționarea punctelor comune de contact (centre/birouri).
În temeiul articolului 34, paragraful 1, și coroborat cu articolul 29 din Convenția privind cooperarea polițienească în Europa de Sud-Est, a fost semnat un Protocol între Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Serbia și Ministerul Afacerilor Interne al României privind înființarea și funcționarea unui birou comun de contact la frontiera sârbo-română, la data de 31 mai 2013.
Pe teritoriul României, la Punctul de Trecere a Frontierei Porțile de Fier I - Djerdap 1, a fost înființat un punctul comun de contact la frontiera de stat sârbo-română. În data de 16 decembrie 2016 la sediul Punctului Comun de Contact a fost semnat Regulamentul privind organizarea și funcționarea Punctului Comun de Contact sârbo-român Porțile de Fier I, care și-a început astfel activitatea.
Înființarea unui punct comun de contact a creat condiții pentru schimbul constant de date și informații, îmbunătățirea comunicării reciproce, sprijinul în cazuri speciale, menținerea unui nivel acceptabil de securitate la frontiera comună, precum și combaterea și prevenirea tuturor formelor criminalității transfrontaliere, combaterea migrației, dar și pentru consolidarea încrederii reciproce.
În cursul anului 2021, până în noiembrie au fost schimbate un total de 8.912 cereri și informări prin Punctul Comun de Contact. Din partea noastră au fost trimise 234 de cereri/informări, în timp ce din partea română au fost trimise 8.678.
De amintit că, între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia, a fost semnat Acordul de cooperare în lupta împotriva criminalității organizate, traficului internațional de droguri ilicite și terorismului internațional.
- Vă rog să ne spuneți, ce pași trebuie să facă o persoană pentru a deveni polițist de frontieră sârb?
- Ministerul Afacerilor Interne, în conformitate cu reglementările legislative pozitive, în special în baza Legii poliției și a regulamentelor adoptate în baza acelei legi, îndeplinește funcția de management al resurselor umane în conformitate cu acte strategice cu respectarea principiului egalității de șanse. În acest sens și pornind de la nevoile de personal, resursele umane sunt gestionate prin unitatea organizatorică competentă, precum și derularea concursurilor, recrutarea și selecția candidaților. Angajarea în minister se stabilește prin concurs, aceasta fiind o modalitate ca o persoană fizică să devină polițist de frontieră. În acest scop, Ministerul, în conformitate cu planul de personal și în ultimă instanță, în conformitate cu nevoile acestuia, anunță concurs de înscriere a studenților la Centrul pentru formarea de bază a poliției, pentru pregătirea profesională a polițiștilor de frontieră. Concursul definește condițiile care trebuie îndeplinite, urmate de procedura de selectare a candidaților. Opțional, candidații sunt trimiși la Centrul pentru formarea de bază a poliției pentru pregătire profesională în vederea îndeplinirii în mod legal și eficient a sarcinilor și atribuțiilor de polițist de frontieră în uniformă al poliției de frontieră.
Pregătirea profesională a candidaților se realizează în conformitate cu „Programul de formare profesională a participanților la formarea de bază a poliției pentru funcția de polițist de frontieră”, care are la bază Programul comun de formare de bază pentru Poliția de Frontieră și Poliția de Coastă în UE - ediția 2017 (Common Core Curriculum for Border and Coast Basic Training in the EU 2017 – CCC 2017) (Curriculum de bază comun pentru formarea de bază pentru Poliția de Frontieră și de Coastă în UE 2017 - CCC-2017).
După finalizarea pregătirii profesionale, candidații sunt repartizați în unitățile organizatorice ale Direcției Poliției de Frontieră din Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Serbia, pe o anumită perioadă de timp în calitate de stagiari, în vederea realizării pregătirii profesionale, perioada denumită „Stagiu de pregătire”, cu durata de 25 de săptămâni lucrătoare și organizat în administrațiile regionale de poliție și centrele regionale ale poliției de frontieră. Formarea profesională se desfășoară sub supravegherea tutorilor/mentorilor-coordonatori, care sunt special pregătiți pentru îndeplinirea acestor sarcini.
După pregătirea profesională realizată, și după promovarea examenului profesional, polițiștii-stagiari devin în totalitate polițiști de frontieră.
Pe lângă aceste, trebuie menționat că în Republica Serbia în sistemul instituțiilor de învățământ superior există și Universitatea de Poliție Criminalistă, ca instituție de studii superioare a ofițerilor de poliție, unde se poate obține o specializare superioară și cu o astfel de specializare se poate promova în cariera profesională în Ministerul Afacerilor Interne și desigur în Direcția Poliției de Frontieră.
- Are managerul la dispoziție mecanismele financiare pentru a motiva polițiștii de frontieră care obțin rezultate excepționale?
- Când vine vorba de mecanisme financiare care pot motiva lucrătorii de poliție, când obțin rezultate profesionale excepționale, da, aceasta este posibil și este prevăzut prin acte juridice pozitive. Legea cu privire la poliție prevede că pentru rezultate profesionale excepționale în efectuarea activității de poliție, menținerea și îmbunătățirea securității, precum și pentru alte contribuții la activitatea desfășurată, se pot acorda premii/recompense și recunoașteri angajaților din minister. Premiile și recunoașterile sunt premii anuale, premii ocazionale, premii non-monetare și premii în bani, iar recunoașterile sunt acordate sub formă de medalii și certificate de apreciere/mulțumiri. Pe lângă aceste, un mecanism financiar foarte important din punct de vedere al motivației este posibilitatea de a crește salariul lunar al unui polițist cu până la 20% din salariul de bază pentru rezultate excepționale în activitate.
„În încheiere aș dori să vă mulțumesc pentru oportunitatea de a prezenta în revista dumneavoastră principalele date privind cooperarea dintre Direcția Poliției de Frontieră, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Serbia și Poliția de Frontieră Română, precum și de a prezenta eforturile pe care această Direcție le implementează pentru menținerea situației stabilă de securitate la frontiera comună de stat.”
