Funcții ocupate:
- 05.08.2019-02.05.2022: Adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române, Manager de Proiect al Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei;
- 23.05.2017-05.08.2019: Secretar General al Ministerului Afacerilor Interne;
- 24.03.2010-23.05.2017: Adjunct al inspectorului general al Poliției de Frontieră Române - manager de proiect al Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei;
- 18.11.2009-24.03.2010: Împuternicit adjunct al inspectorului general al Poliției de Frontieră Române;
- 19.05.2006-17.11.2009: Director al Direcției Poliției Administrative - Direcția Generală de Poliție a Municipiului București;
- 01.01.2006-18.05.2006: Șeful Serviciului de Logistică - Direcția Generală de Poliție a Municipiului București;
- 15.07.1994-31.12.2005: Ofițer specialist în Direcția Generală de Logistică a M.A.I.
Educație și formare:
- 2011-2013: Master - „Executive Master of Business Administration”, Institutul de Administrare a Afacerilor București - ASEBUSS în parteneriat cu Kennesaw State University – USA;
- 2008-2009: Curs - „Managementul strategic al afacerilor interne”, Colegiul National de Afaceri Interne - Academia de Politie „Al. I. Cuza”;
- 2006-2007: Master – „Managementul Afacerilor”, Școala Națională de Studii Politice și Administrative – București;
- 2006: Curs postuniversitar - „Management”, Institutul de Studii pentru Ordine Publică – București;
- 1999-2000: Curs postuniversitar – „Calitatea, fiabilitatea și mentenabilitatea sistemelor tehnice”, Universitatea Politehnica București – Facultatea de Electronică;
- 1987-1992: Diplomă de licența, Universitatea Maritimă Constanța – Specialitatea Electrotehnică;
- 1983 -1987: Diplomă de bacalaureat, Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza”, Constanța.
- Domnule general, vă mulțumim pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu!
- În primul rând eu vă mulțumesc pentru ocazia pe care mi-ați oferit-o de a-mi exprima recunoștința față de colegii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pe care i-am avut alături de-a lungul carierei mele profesionale și de a-mi împărtăși principiile care mi-au ghidat întreaga viață. Acum îmi permit să afirm că mă simt împlinit în urma cumulului de realizări, atât în viața personală, cât și în cea profesională.
Vreau să apreciez în mod deosebit colaborarea cu Redacția Revistei FRONTIERA, fără de care multe din realizările Poliției de Frontieră Române nu ar fi reușit să fie promovate și apreciate. În acest sens, trebuie să recunoaștem că progresul instituțional înregistrat a fost remarcabil în cadrul societății românești și, privind în istorie, constatăm că modernizarea continuă este influențată de transformările marcante existente la nivel global și de nevoia de mișcare, din ce în ce mai mare, a oamenilor.
Poliția de Frontieră Română, cu siguranță, rămâne una dintre cele mai încercate structuri din administrația centrală, care a cunoscut transformări majore și adaptări la cerințele tehnice impuse la nivel european. Este remarcabil procesul de reorganizare, restructurare și modernizare pe care această instituție le-a cunoscut de-a lungul timpului, în special odată cu intrarea României pe drumul de acces către Uniunea Europeană și a Spațiului Schengen.
- La 14 ani ați ales o carieră militară, urmând cursurile Liceului Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanța. De ce ați ales acest drum, și cum a fost această experiență?
- Istoria alegerii carierei mele începe din anul 1982, când, fiind elev și probabil influențat de familie, de mai multe modele în cadrul acesteia, oameni cu cariere vocaționale, cu principii solide de viață, responsabili și corecți, care prin tot ceea ce au realizat au avut contribuții însemnate pentru societatea în care trăiam, am ales să mă înscriu și să susțin examenul de admitere la Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanța. Ulterior admiterii și a rezultatelor obținute la acest examen, am început să tratez totul cu responsabilitate, fapt ce mi-a consolidat o abordare pe care am îmbrățișat-o de-a lungul vieții.
- La absolvirea liceului ați fost desemnat șef de promoție. Ce a urmat apoi?
- Sincer, după experiența de viață acumulată, am realizat cât contează pregătirea atât ca elev și student, cât și apoi, ca individ în societate. Așa că, în ceea ce privește învățătura, aceasta a fost întotdeauna pentru mine personal o prioritate, fapt ce mi-a permis și atingerea unor rezultate de care am fost și sunt mândru. Evoluția profesională a fiecăruia trebuie să fie bazată în primul rând pe dezvoltarea continuă și dorința de a munci cu plăcere. Mai mult decât atât, evoluția profesională trebuie să fie bazată pe nevoia de-a cunoaște, pe inovație și modernizare permanentă. Aceste principii mi le-am asumat și consider că o asemenea abordare este baza unei cariere de succes.
După absolvirea liceului, am urmat cursurile Institutului de Marină „Mircea Cel Bătrân” din Constanța (specialitatea Electrotehnică Navală), în prezent Universitatea Maritimă Constanța, facultate pe care am absolvit-o în anul 1992, iar ulterior, am obținut toate atestatele pentru obținerea brevetului de ofițer de marină.
În anul 1994, în urma apariției unor probleme familiale generate de starea de sănătate a mamei mele și de condițiile în care se afla societatea românească la acea dată, am hotărât să îmi încep cariera în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, chemat și de dorința de a demonstra posibilitatea de schimbare a societății, survenită după anul 1989.
- Spuneți-ne câteva lucruri despre parcursul în MAI până la venirea dumneavoastră la Poliția de Frontieră!
- Începutul activității profesionale a fost în cadrul Direcției Tehnice a MAI (actual Direcția Generală Logistică a MAI), ca ofițer specialist în domeniul asigurării cu tehnică de marină. Această perioadă s-a desfășurat pe parcursul a peste 11 ani și a reprezentat o perioadă de formare și perfecționare în domeniul activităților de suport. Începând cu anul 1999, prin participare ca evaluator tehnic în cadrul procedurilor de achiziție finanțate în baza programelor PHARE, am interferat cu specificul Poliției de Frontieră Române.
Ulterior, din anul 2006, am ocupat, prin concurs, funcția de șef Serviciu Logistic la nivelul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, iar din luna mai a aceluiași an am câștigat concursul organizat pentru funcția de Director al Direcției Poliției Administrative în cadrul aceleași organizații, respectiv Poliția Capitalei. Acolo mi-am desfășurat activitatea timp de aproximativ patru ani, o perioada grea, care m-a consolidat din punct de vedere profesional, ținând cont de complexitatea problematicilor existente și dinamica de desfășurare a evenimentelor. Trebuie să amintesc activitățile complexe întreprinse pentru aderarea la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, Le Sommet de Francophonie din septembrie 2007, Summit-ul NATO din anul iunie 2008, Conferința șefilor polițiilor capitalelor europene organizată în România în anul 2009 și multe alte asemenea evenimente care, alături de obiectivele specifice unei astfel de structuri ale administrației publice centrale, au contribuit semnificativ la formarea mea ca manager.
- Ați venit la Poliția de Frontieră în anul 2009! Ce a însemnat această schimbare, pentru dumneavoastră?
- Într-adevăr, în noiembrie 2009 am fost împuternicit pe funcția de adjunct al inspectorului general - program manager al Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF), cu scopul principal de a sprijini eforturile României de intrare în Spațiul Schengen. Țintele principale le reprezentau implementarea proiectelor finanțate prin programul european de finanțare nerambursabilă Facilitatea Schengen, în valoare aproximativă de 160 milioane Euro, sumă ce trebuia să fie utilizată până la finele anului 2010 și prin implementarea proiectului SISF, în baza contractului semnat cu compania EADS Deutschland GmbH (actual AIRBUS), proiect finanțat prin credit extern garantat guvernamental, în valoare de 524,5 milioane Euro și destinat integrării și dezvoltării tuturor sistemelor tehnice implementate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în special la nivelul Poliției de Frontieră Române, cu impact direct asupra securizării frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Chiar dacă modernizarea Poliției de Frontieră Române a început încă din anul 1999, consolidarea instituțională s-a accentuat după aderarea României la Uniunea Europeană, continuând cu programele de pregătire a aderării țării noastre la Spațiul Schengen, în această perioadă fiind îndeplinite obiective remarcabile, care au înscris instituția pe un drum ireversibil de modernizare instituțională.
Ca și realizări deosebite îmi aduc aminte de anul 2010, când echipele de proiect au făcut posibil să fie finalizate toate obiectivele impuse prin programul Facilitatea Schengen, activitățile ulterioare de auditare confirmând gradul de profesionalism existent la nivelul instituției în ceea ce privea absorbției fondurilor financiare nerambursabile. Trebuie remarcat că întreaga activitate de modernizare s-a datorat echipelor profesioniste și entuziaste implicate de la nivelul tuturor structurilor Poliției de Frontieră Române, în cooperare cu cele de la nivelul Aparatului Central, printr-o activitate comună.
- Care au fost primele proiecte pe care le-ați realizat odată ajuns la Frontieră?
- Primele proiecte după noiembrie 2009.... în primul rând proiectul SISF, despre care v-am relatat anterior, un proiect complex demarat la nivelul MAI încă din anul 2004 și care a cunoscut maturitatea începând cu anul 2010, proiect prin care au fost integrate multe facilități din domeniul supravegherii și controlului frontierei de stat.
Tot în aceea perioadă, un obiectiv deosebit l-a reprezentat Programul Facilitatea Schengen, în valoare aproximativă de 160 milioane EURO, implicând un număr de 97 de proiecte, din care peste 30 de reabilitări și modernizări ale sediilor sectoarelor Poliției de Frontieră Române, proiecte de modernizare a mobilității terestre și navale, de dotare cu echipamente IT&C și cu sisteme integrate de supraveghere și control.
Trăgând linie, pot spune că anul 2010 a fost un an de referință concretizat prin absorbția integrală a fondurilor externe nerambursabile alocate prin acest program de finanțare dedicat securizării frontierei de stat.
Toate aceste proiecte au permis îndeplinirea cerințelor tehnice de aderare la Spațiul Schengen, certificate prin parcurgerea cu succes a tuturor misiunilor de evaluare ale experților de la nivel european, desfășurate la începutul anului 2011.
- Care au fost cele mai importante proiecte pe care le-ați realizat?
- Este dificil de clasificat după importanță, deoarece aproape fiecare proiect a avut specificul său, cu însemnătate deosebită în realizarea întregului mecanism implicat în modernizarea instituțională.
Aș clasifica proiectele după domenii și în acest sens trebuie să amintesc că o prioritate majoră a reprezentat-o administrarea patrimoniului imobiliar, care a permis dezvoltarea adecvată a structurii prin asigurarea condițiilor de muncă pentru personalul propriu. De-a lungul carierei, am coordonat direct peste 80 de proiecte de edificare, modernizare și reabilitare a clădirilor, care au contribuit la creșterea calității muncii personalului din diferitele structuri ale Ministerului Afacerilor Interne. Aceste realizări se datorează în primul rând oamenilor din echipele de proiect, specialiști deosebiți din domeniu. Chiar dacă vorbim de sectorul construcțiilor, obiectivele de investiții realizate au utilizat tot ceea ce este mai modern în domeniu, respectiv au fost dotate cu sisteme de control acces și de management al clădirilor care ne permit să afirmăm că am realizat clădiri „inteligente”.
Un domeniu de excepție a fost acela al comunicațiilor și tehnologiei informației, care a cunoscut o dezvoltare permanentă și incrementală, iar an de an am asistat la modernizarea și îmbunătățirea serviciilor adresate în primul rând cetățenilor. În acest sens s-a acoperit inclusiv asigurarea capabilităților de control și supraveghere a frontierei, cu influențe majore pentru România în ceea ce privește securitatea națională, protejarea domeniului economic etc.
Nu în ultimul rând, domeniul asigurării mobilității terestre și navale a reprezentat componenta fără de care nu am fi consolidat sistemul de securitate la nivel național. Proiecte de dotare cu asemenea mijloace tehnice au fost realizate la toate nivelurile în care am activat.
Vreau să remarc în mod deosebit componenta navală a Poliței de Frontieră Române care a crescut enorm, atât în ceea ce privește profesionalismul echipajelor, cât și din punct de vedere al înzestrării cu mijloace moderne, nave performante, care au permis nu numai asigurarea misiunilor la nivel național, ci și participarea cu succes la misiuni externe cu impact la nivel european. Acest fapt a contribuit la recunoașterea României pe plan internațional, în ceea ce privește contribuția la solidaritatea umană cât si pentru întărirea protecției frontierelor externe ale Uniunii Europene.
- O perioadă de 2-3 ani ați ocupat funcția de secretar general al MAI. Ce a însemnat pentru dumneavoastră această perioadă?
- Într-adevăr, în perioada 2017 - 2019 am ocupat funcția de Secretar General al MAI, o funcție care a încununat întreaga mea carieră profesională, când, prin tot ceea ce am întreprins, am încercat în primul rând să promovez altfel de abordări, bazate în primul rând pe competență profesională, dinamism în realizarea obiectivelor, respect reciproc și responsabilitate.
A fost o perioadă de dezvoltare, când au fost schimbate anumite abordări, mai ales în domeniul managementului fondurilor externe nerambursabile, realizarea unor proiecte cu impact național care să conducă la modernizarea instituțională și îmbunătățirea unor servicii publice destinate societății românești.
Această perioadă a fost plină de încercări și momente deosebite, care m-a consolidat din punct de vedere profesional și care m-a determinat să depășesc multe bariere în ceea ce privește atingerea obiectivelor propuse și modernizarea unei structuri importante a statului român, respectiv Ministerul Afacerilor Interne.
- În anul 2019 v-ați reîntors la Poliția de Frontieră. Cum s-a reflectat experiență acumulată în perioada cât ați lucrat la MAI?
- Așa este... întoarcerea la Poliția de Frontieră am resimțit-o foarte intens și cu multă bucurie pentru că reîntâlnirea colegilor de care mă legau cele mai multe dintre satisfacțiile carierei mele profesionale, precum și relațiile interumane construite în timp, care nu aveau cum să dispară... mă făceau sa mă simt „acasă”. Ne-am reîntâlnit cu toții, cei cu care am evoluat profesional împreună, acest lucru însemnând o reîntregire a echipei. Având în vedere experiența acumulată anterior, am știut că împreună vom fi mai buni în tot ceea ce vom întreprinde și că rezultatele aveau să apară ulterior, ceea ce s-a și întâmplat.
- În cariera dumneavoastră ați avut și momente dificile?
- Bineînțeles, orice carieră cunoaște și momente dificile. Mereu am conștientizat importanta muncii pe care am desfășurat-o, astfel că la fiecare schimbare intervenită în carieră am avut momente de cumpănă, momente în care analizezi cum poți să fii mai bun în tot ceea ce vrei să faci, cum poți să nu-i dezamăgești pe cei care îți acordă încredere, cum îi poți influența pe mulți alții prin acțiunea sau inacțiunea ta etc.
Trebuie să recunosc că în decursul activității profesionale am întâlnit oameni deosebiți, oameni cu principii solide, oameni care mi-au marcat cariera, iar momentele de despărțire de către aceștia au reprezentat cu siguranța momente dificile. Recunosc că în decursul carierei am fost atașat de valorile umane, iar orice modificare survenită în cadrul diferitelor colective cu care am lucrat m-a afectat oarecum emoțional.
Așa că, vă spun cu sinceritate, momente dificile au existat, dar sunt sigur că am reușit să le depășesc cu bine.
- Deși ați condus structuri importante în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ați reușit de fiecare dată să fiți perceput de către oamenii cu care ați lucrat drept un lider și nu un „șef”. Cum ați reușit acest lucru?
- Probabil, la aceasta întrebare ar trebui să răspundă colegii și partenerii pe care i-am avut de-a lungul timpului.
Cred cu tărie că un „șef” pentru a fi lider trebuie în primul rând să fie educat, să respecte bunul simț, să fie un exemplu de urmat pentru ceilalți, să aibă respect față de semenii săi și, bineînțeles, o să completez și cu alte caracteristici pe care le găsim în teorie... „hotărât, curajos, capabil să atragă, optimist, înțelept, echilibrat, principial, carismatic”.
Probabil în percepția oamenilor cu care am lucrat au existat unele dintre aceste caracteristici, însă personal am încercat să urmez întotdeauna normalitatea, așa cum îmi place mereu să spun, și totodată, să preiau „buna practică” de la oameni de valoare, mai exact să urmez conduita de calitate ale unor oameni deosebiți pe care i-am întâlnit de-a lungul vieții.
- Începând cu data de 2 mai 2022 v-ați luat la revedere de la o carieră pe care ați construit-o timp de aproape 40 de ani. Ce a însemnat acest moment pentru dumneavoastră? Cum ați trăit acest moment?
- Așa este, nu a fost un moment ușor, chiar de cumpănă... alt moment dificil. Însă după o perioadă de analiză, destul de lungă, am luat decizia, de a pune punct și de a continua în altă direcție.
Momentul despărțirii a fost emoționant... greu de descris, probabil cei care au asistat pot confirma. Emoții au existat și este clar că în acele momente parcurgi clipele relevante din întreaga carieră, simți emoția celor din jurul tău care ajung să rezoneze cu tine. Acum pot să le definesc ca stări de împlinire sufletească și profesională.
Pe de altă parte, am realizat că este momentul de a face un pas spre altă provocare a vieții și totodată, de a arunca „mănușa” unei noi echipe de profesioniști, în care sincer am mare încredere, care să continue și să dezvolte ceea ce am început din anul 2009, în cadrul unei echipe manageriale de excepție.
Țin să mulțumesc, din nou, tuturor colegilor cu care am colaborat de-a lungul carierei și care au fost lângă mine, alături de care m-am bucurat pentru obiectivele realizate și am trăit mari satisfacții.
- Ținând seama de faptul că ați absolvit un liceu și o facultate de marină, că ați lucrat apoi la Poliție, la Poliția de Frontieră, dar și la aparatul central al MAI, v-aș întreba ce vă considerați la final de carieră: marinar, polițist, polițist de frontieră sau lucrător la eșalonul superior?
- Părerea mea este că fiecare dintre noi suntem unici, caracterizați de pregătire și grad de implicare diferite, având abordări individuale în activitatea de zi cu zi. Consider că flexibilitatea în gândire, asumarea, munca cu pasiune și adaptarea la nou sunt principalii factori care contează în tot ceea ce faci, pe orice funcție te afli.
Nu pot face o comparație între perioadele în care am lucrat în diferite structuri ale MAI, pentru că fiecare a avut un rol în dezvoltarea proprie, am muncit cu plăcere și responsabilitate oriunde mi-am desfășurat activitatea, am lăsat în urma echipe solide, obiective îndeplinite și oameni cu care am avut relații de colaborare foarte bune.
- Spuneți-ne câteva lucruri despre familia dumneavoastră și cum au perceput ei acest pas făcut de dumneavoastră?
- În primul rând țin să mulțumesc familiei, atât soției mele, cât și copiilor pentru înțelegerea de care au dat dovadă de-a lungul timpului. Probabil mulți dintre colegii mei știu ce spun, având în vedere specificul activității și multele momente în care nu am putut fi alături de familie, însă aceasta a fost vocația noastră și a trebuit să ne-o asumăm. Trebuie să recunosc că familia m-a susținut în permanentă și întotdeauna a fost alături de mine în toate momentele importante ale vieții. Alegerea momentului de schimbare bineînțeles că fusese dezbătut anterior. Personal, cred că puterea psihică pe care o deținem este direct influențată de cei apropiați, de susținerea lor.
- Ce a urmat după momentul trecerii în rezervă?
- În primul rând o perioadă de liniște și relaxare, dar privind cu speranță spre viitor, spre ceea ce voi face în continuare.
Iar ce a urmat este ... prezentul.
Un alt tip de activitate, în alte condiții și cu un nou colectiv de colegi, alte preocupări și alte provocări, mai mult timp relaxant petrecut cu cei dragi, lucruri și drumuri pe care, datorită implicării profesionale, mi-a fost dificil să le realizez.
Sunt sigur că voi întâlni și momente dificile, dar sunt determinat de a realiza cât mai mult în ceea ce tocmai am început. Este clar că dinamismul nu trebuie să dispară și flexibilitatea în gândire, de asemenea.
- Vă mulțumim, domnule general pentru amabilitatea de a ne oferi acest interviu! Am dori, dacă se poate, să le transmiteți un mesaj tuturor polițiștilor de frontieră cu care ați lucrat personal, dar și tuturor celorlalți care nu au avut ocazia să vă cunoască personal.
- Anii de muncă pe care i-am petrecut în cadrul Poliției de Frontieră au fost ani în care am avut deosebita plăcere de a lucra alături de oameni activi pentru modernizarea și integrarea cu celelalte structuri similare de la nivel european.
Prin intermediul dumneavoastră, vreau să le mulțumesc pentru implicare, responsabilitate, seriozitate, profesionalismul dovedit, calități de care au dat dovadă în fiecare proiect pe care l-au abordat și vreau să subliniez că alături de colegii mei am reușit să mă simt ca într-o mare familie. Ce le doresc? Le doresc să nu se schimbe, să se bazeze pe principii și să rămână în continuare o echipă sudată, a cărui țel să fie modernizarea în continuare a Poliției de Frontieră Române. De asemenea, trebuie evidențiat rolul important avut de fiecare echipă managerială aflată la conducerea instituției, oameni care ne-au sprijinit și fără de care proiectele noastre nu ar fi fost încununate de succes. Transmit și actualei conduceri a instituției multă putere de muncă și determinare, elemente esențiale pentru realizarea binelui comun.
În încheiere, vreau să-i salut pe toți polițiștii de frontieră, cărora le doresc multă sănătate și să se bucure de cei dragi, liniște sufletească și spor în tot ceea ce și-au propus, să continue să se autodepășească și să conștientizeze că societatea românească se bazează pe ei.
- Va mulțumesc mult, domnule general maior și vă urez mult succes în viitor!
