L-am întâlnit pe contra-amiralul Bulent Olcay, comandantul Gărzii de Coastã cu ocazia celei de-a XVIII-a întâlniri anuale a Forumului de Cooperare la Marea Neagrã, ce a avut loc în perioada 5-6 decembrie 2017 la Constanţa.
Cu această ocazie domnia sa a acordat un interviu Revistei Frontiera. În acest interviu, Contraamiralul Bülent Olcay a răspuns întrebărilor noastre legate de felul în care este structurată Garda de Coastã Turcă, despre relaţiile bilaterale româno-turce, despre principalele provocãri din regiunea Mãrii Negre, dar şi despre pregătirea personalului Poliţiei de Frontieră Române la bordul navelor turceşti.
Aşa că vă invităm în continuare să descoperiţi toate acestea, dar şi o serie de alte subiecte interesante oferite de domnia sa.
Mulţumim pe aceastã cale colegilor Direcţiei Relaţii Internaţionale din cadrul IGPF şi ataşatului de afaceri interne din cadrul Ambasadei României la Ankara, Sali Benai, care ne-au sprijinit în realizarea acestui interviu.
Contra-amiralul Bülent OLCAY s-a născut la Istanbul. A absolvit Colegiul Naval în anul 1984 şi Academia Navalã în anul 1988.
Dupã absolvire, contra-amiralul Olcay a îndeplinit funcţia de ofiţer executiv la bordul navei maritime TCG LS-10 şi al navei Gărzii de Coastă TCSG-34.
Între anii 1991 şi 1992 a fost numit ofiţer de operaţiuni pe prima navă rapidă de patrulare.
În anul 1994, contra-amiralul Olcay a urmat cursurile Şcolii Navale din Monterey (SUA) California, unde a obţinut diploma de masterat în domeniul ingineriei mecanice.
A fost membru al facultăţii din cadrul Academiei Navale Turce în perioada 1994-1995 şi ofiţer-electrician, ofiţer de navigaţie şi ofiţer de operaţiuni pe o fregatã clasa MEKO, TCG YILDIRIM, în perioada 1995-1998.
După absolvirea Colegiului de Război Naval în anul 2000, contra-amiralul Olcay a fost numit ofiţer operaţiuni de combatere şi ofiţer executiv al altei fregate clasa MEKO, TCG YAVUZ, în decursul anului 2003.
Între anii 2003 şi 2005, contra-amiralul Olcay a fost ofiţer în Proiectul Exerciţiului NATO de la sediul Forţelor Navale, iar în anul 2004 a absolvit Colegiul de Război al Forţelor Armate. În această perioadă, a absolvit Colegiul de Război Naval din Pakistan, în anul 2005, iar apoi a fost ofiţer superior al TCG YILDIRIM între anii 2005 şi 2007.
Între 2007 şi 2009, contra-amiralul Olcay a fost şef al serviciului operaţiuni şi pregătire din cadrul Conducerii flotei turceşti.
Între 2009 şi 2011, contra-amiralul Olcay a fost la comanda Forţelor Comune din Napoli, Italia. În primul an a fost numit şef al echipei de planificări din cadrul Direcţiei Operaţiuni, iar în cel de-al doilea an a fost preşedinte al Misiunii NATO de Pregãtire din Irak (NTM-I) şi al grupului de lucru al consiliului de coordonare comună.
Între 2011 şi 2012, contra-amiralul Olcay a fost la comanda Diviziei celui de-al treilea distrugător ca şi comodor.
Între 2012 şi 2014 a fost numit la comanda grupului operativ din nord ca şi adjunct. Ca urmare a cazului juridic, cunoscut public sub denumirea de cazul „Barosul”, a fost închis timp de 997 de zile între septembrie 2011 şi iunie 2014. După achitarea sa, s-a reîntors în activitate la data de 1 septembrie 2014.
Între 2014 şi 2015 a fost director de Planuri şi Politicã în cadrul Comandamentului Gărzii de Coastă, iar între 2015 şi 2016 a fost şeful resurse umane din cadrul Gărzii de Coastă.
Contra-amiralul Olcay a fost promovat în funcţia sa actuală, în data de 29 iulie 2016, în calitate de comandantul Gărzii de Coastă.
Contra-amiralul Olcay este căsătorit şi are o fiică.
Stimate domnule contra-amiral Olcay, dat fiind faptul că România şi Turcia lucrează în strânsă cooperare în scopul gestionării zonei Mării Negre, cum evaluaţi cooperarea cu Poliţia de Frontieră Română?
Relaţiile bilaterale bazate pe prietenia solidă şi temeiul juridic dintre Garda de Coastă din Turcia şi Poliţia de Frontieră Română se îmbunătăţesc în fiecare zi prin consolidarea în cadrul Forumului de Cooperare la Marea Neagră (FCMN). Cu scopul de a păstra cooperarea, schimbul de informaţii, precum şi menţinerea siguranţei şi securităţii în Marea Neagră, au fost desfăşurate întâlniri bilaterale de cooperare la nivel înalt, întâlniri ale grupurilor de lucru la nivel tehnic şi, totodată, staţionări în porturi. Prin intermediul acestor activităţi se pot observa şi cele mai bune practici la faţa locului.
Cum vedeţi optimizarea/coordonarea cu Poliţia de Frontierã Română, atât la nivel bilateral cât şi regional?
Anual, în baza reciprocităţii cu participarea Comandantului Gărzii de Coastă din Turcia şi a Inspectorului General al Poliţiei de Frontierã Române, sunt realizate Întâlniri Bilaterale de Cooperare la nivel înalt în domeniul Gărzii de Coastă.
Ultima activitate desfăşurată în acest sens a fost vizita oficială a Inspectorului General al Poliţiei de Frontieră Române la Garda de Coastã Turcă în data de 8 octombrie 2017. Problematica privind „Cooperarea în scopul combaterii migraţiei ilegale în regiunea Mării Negre” a fost discutată în cadrul întâlnirii bilaterale de cooperare. În plus, pentru a preveni toate tipurile de incidente legate de contrabandă şi de migraţia ilegalã în regiunea Mării Negre, au fost convenite următoarele:
- acţionare prin coordonare stabilită la nivel înalt şi realizarea unui schimb de informaţii eficient între statele riverane Mării Negre;
- creşterea activităţilor curente desfăşurate concertat în regiunea Mării Negre între România şi Turcia;
- şi, ca o evaluare, s-a afirmat că migraţia ilegală nu poate fi prevenită prin eforturile depuse de Turcia sau ale altor câtorva state; în aceastã privinţă, fiecare stat trebuie să îşi facă datoria şi să îşi asume responsabilitatea prin cooperare cu toate statele.
În cadrul cooperării regionale, Forumul de Cooperare la Marea Neagră (FCMN ) reprezintã un instrument important. Activităţile din cadrul FCMN au început în anul 2000 cu participarea Turciei, României, Bulgariei, Georgiei, Federaţiei Ruse şi Ucrainei. FCMN s-a îmbunătăţit considerabil din anul 2006 după încheierea instituţionalizării sale. Patru activităţi ale grupului de lucru pe diferite subiecte sunt desfăşurate pe parcursul preşedinţiei FCMN. Acest forum se dezvoltă zilnic datoritã grupurilor de lucru.
„Cea de-a XVIII-a Întâlnire a Şefilor Autorităţilor de Frontieră din statele riverane Mării Negre” a avut loc în data de 5 decembrie 2017, la Constanţa.În cadrul acestei întâlniri, preşedinţia a fost predată de Bulgaria României. Cu această ocazie, aş dori să urez mult succes Poliţiei de Frontieră Române pe parcursul preşedinţiei FCMN. De asemenea, aş dori să afirm faptul că Garda de Coastã Turcă, prin comanda sa, va sprijini Poliţia de Frontieră Română în această perioadă.
Relaţiile noastre cu Poliţia de Frontieră Română continuă la un nivel foarte bun. Cred cu tărie faptul că Marea Neagră a devenit una dintre cele mai sigure mări datorită relaţiilor bilaterale şi cooperării multi-naţionale stabilite prin intermediul FCMN.
Din punctul dvs. de vedere, care sunt principalele provocări/ameninţări din regiunea Mării Negre?
Sunt de părere că riscurile şi ameninţările pe care le observam în alte mări din lume au fost minimizate în Marea Neagră prin intermediul FCMN, o platformă de cooperare semnificativă care a fost înfiinţată în scopul protejării mediului maritim şi a resurselor naturale, prevenirii activităţilor ilegale şi îmbunătăţirii securităţii şi siguranţei maritime în regiunea Mării Negre.
Atunci când realizãm o analiză comparativă între incidentele care au avut loc în regiunea Mării Negre şi alte zone maritime din lume în perioadele anterioare, chestiunea pe care am menţionat-o anterior se dovedeşte a fi adevărată.
Orice tip de activitate de contrabandă care ar putea avea loc în regiunea Mării Negre este considerată a fi o zonă de risc. Cu toate acestea, noi fie prevenim orice tip de risc înainte de a se transforma într-o ameninţare, fie eliminăm acel risc de la început.
De exemplu, dacă aruncãm o privire perioadei recente, au avut loc unele incidente de migraţie ilegală în regiunea Mării Negre. Însă, nu s-a permis ca aceastã chestiune sã devină o problemã mulţumită cooperãrii eficiente dintre statele membre FCMN şi a fost menăinută sub control într-un timp foarte scurt. În acest caz, este un semn concret de cooperare şi coordonare eficientã între instituţiile Poliţiilor de Frontieră/Gărzilor de Coastă riverane Mării Negre.
Consider că principalele probleme de la Marea Neagră vor fi soluţionate prin intermediul principiului responsabilităţii regionale printr-o cooperare eficientă şi înţelegere reciprocă între statele riverane Mării Negre. În acest mod, vom reuşi să transformăm Marea Neagră într-o zonă mai sigură prin prevenirea activităţilor ilegale, a mişcărilor migratoare şi a contrabandei în această regiune.
În ultimii ani, Turcia a întâmpinat un val imens de imigranţi. Ce ne puteţi spune în legătură cu acest fenomen?
Datorită localizării geografice, ţara noastră formează o punte între Asia şi Europa. Ţara noastră este expusă intens la impactul creat de migraţia ilegală cauzată de instabilităţile şi conflictele interne din ţările vecine şi, de asemenea, la efectele mişcărilor migratoare în masă care provin din problemele economice, conflictele şi războaiele din lume.
Întâmpinăm această realitate tot timpul. Detaşăm aproape jumătate din dotările noaste în regiunea Mării Egee, unde incidentele de migraţie ilegală au loc frecvent. Unele dintre mişcările migratoare se transformă în operaţiuni de salvare şi căutare, imigranţii riscându-şi vieţile. Ca şi Gardă de Coastă Turcă, depunem mari eforturi pentru a salva vieţile migranţilor. Dacă observăm ultimii trei ani în ceea ce priveşte migraţia ilegală, conform datelor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (IOM), mişcările de migraţie în masă în anul 2015 au fost de peste 1 milion, iar 85% dintre acestea au avut loc în Marea Egee. 48% din mişcările migratoare care au fost peste 360.000 în anul 2016 au avut loc în Marea Egee. De asemenea, s-a observat că fenomenul migrator a crescut în regiunea centrală a Mării Mediterane.
În ultimul rând, doar 17% din mişcările migratoare care au fost peste 171.000 de persoane în anul 2017 au avut loc în Marea Egee. Fenomenul migrator s-a schimbat considerabil către regiunea centrală (Italia) şi vestică (Spania) a Mării Mediterane.
Aceste date reprezintă rezultatul eforturilor depuse de Garda de Coastă Turcă şi reflectă determinarea noastră pentru eliminarea poziţiei de ţară de tranzit atribuită ţării noastre.
Ce măsuri credeţi ar trebui implementate de statele riverane Mării Negre pentru a determina schimbări în dinamica fenomenului de infracţiune transfrontalieră la Marea Neagră?
Cea mai semnificativă măsură care va fi luată în cadrul combaterii infracţiunilor transfrontaliere este cooperarea eficientă a ţărilor riverane Mării Negre.
Ţările riverane Mării Negre sunt capabile să soluţioneze problemele din regiunea Mării Negre prin cooperare şi coordonare. FCM a fost înfiinţat cu acest scop. În această privinţă, sunt de părere că este foarte important ca statele membre FCMN să-şi îmbunătăţească cooperarea şi coordonarea internaţională, să sporească schimbul de informaţii prin utilizarea mai eficientă a Sistemului de Schimb Automat de Informaţii (AIES) şi să-şi menţină interesul asupra grupurilor de lucru şi altor activităţi la un nivel înalt.
Ce semnifică pentru reprezentanţii Gărzii de Coastă Turce gestionarea a aproximativ 8000 km de frontieră maritimă ? Ce ne puteţi împărtăşi din experienţa dvs. în această privinţă?
Garda de Coastă Turcă gestioneazã 8.484 km de zonă de coastă şi 378.000 km2 zonă de responsabilitate. În acelaşi timp, Turcia are cea mai lungă linie de coastă la Marea Neagră dintre statele riverane Mării Negre. Pentru a acţiona eficient în zonele de responsabilitate menţionate, comandamentul nostru este structurat dupã cum urmează: sediul central în Ankara, 4 comandamente regionale în Samsun, Istanbul, Izmir şi Mersin, comandamentul de aviaţie al Gărzii de Coastă în Izmir, comandamentul logistic în Istanbul şi comandamentul de pregătire al Gărzii de Coastă în Antalya.
În 1999, detaşarea la scară largă a dotărilor Gărzii de Coastă în zonele de coastă a fost aplicată în scopul răspunderii rapide la incidente şi al menţinerii desfăşurării activităţilor de aplicare a legii în mod constant în zona noastră de responsabilitate.
În acest sens, în prezent, 106 nave, 76 nave de dimensiuni mici, 14 elicoptere şi 3 avioane din cadrul comandamentului sunt detaşate în 25 de provincii de coastã şi 59 de districte de coastă, în total în 69 porturi/baze. În lumina experienţei dobândite pânã în prezent, s-a evaluat cã operarea într-o zonă atât de vastă necesită personal calificat, platforme moderne, informaţii eficiente şi infrastructură pentru sistemul de supraveghere, precum şi o strânsă cooperare cu organizaţiile/instituţiile naţionale şi internaţionale. Garda de Coastă Turcă depune eforturi pentru a moderniza capabilităţile curente, precum şi pentru a dobândi noi capabilităţi în cadrul proiectelor naţionale.
După opinia dvs., ce măsuri credeţi că ar trebui implementate pentru a preveni/reduce pescuitul ilegal în regiunea Mării Negre?
Marea Neagră are o importanţă semnificativă pentru toate statele riverane în ceea ce priveşte mediul maritim şi bio-diversitatea resurselor marine. Din perspectiva ţării noastre, pescarii care îşi câştigã traiul din pescuit locuiesc în regiunea Mării Negre, iar peştele care are o valoare comercială mare, cum ar fi anşoa şi calcan, este abundent în Marea Neagră. Din acest motiv, controlul pescuitului în Mara Neagră este una din misiunile principale ale Gărzii de Coastă Turce.
Trebuie să acordãm o atenţie specială prezervării biodiversităţii în Marea Neagră prin politici sustenabile şi un management al pescuitului bazat pe ecosisteme realizate de statele riverane Mării Negre. Suntem state vecine cu o conştientizare ridicată asupra faptului că protejarea mediului marin şi a pescuitului are un impact direct asupra sănătăţii umane.
În acest sens, controalele privind pescuitul sunt eficiente. Pe durata acestor controale, punem accent pe respectarea de către pescari a interdicţiilor legate de zonă, perioadă şi produsele pescăreşti. În lumina experienţelor anterioare, realizăm controale şi inspecţii asupra pescuitului, luând în considerare zonele în care activităţile de pescuit au loc frecvent.
Pe parcursul controalelor şi inspecţiilor realizate, comandamentul nostru a controlat, în anul 2017, 13.614 pescadoare/bărci şi a aplicat contravenţii în valoare de 5.631.793 lire turceşti asupra 2.692 de persoane implicate în pescuitul ilegal. În ceea ce priveşte controalele din Marea Neagră, pot spune că doar anul trecut au fost controlate 4.545 pescadoare/bărci şi au fost aplicate contravenţii în valoare de 920.264 lire turceæti asupra unui număr de 469 de persoane implicate în pescuitul ilegal.
În plus, pe durata controalelor şi inspecţiilor menţionate, localizările pescadoarelor/bărcilor sunt depistate datorită sistemului de monitorizare al navelor (VMS) stabilit de Ministerul pentru Alimentaţie, Agriculturţ şi Zootehnie şi avem ca obiectiv prevenirea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat prin intermediul efectuării inspecţiilor comune, atât terestru cât şi maritim, cu personalul din cadrul Ministerului pentru Alimentaţie, Agricultură şi Zootehnie.
Intenţionăm să realizăm controale şi inspecţii mai eficiente la Marea Neagră dupã implementarea sistemului de supraveghere şi radare de coastã (CSRS - Coastal Surveillance and Radar System) în perioada următoare.
Trebuie să ţinem cont de faptul că resursele naturale marine din Marea Neagră vor fi transmise în viitor ca moştenire. De asemenea, suntem conştienţi de faptul că pescuitul ilegal nu poate fi prevenit doar prin acţiuni de inspecţie, control supraveghere şi acţiuni legale.
Pe lângă atribuţiile de aplicare a acţiunilor legale/contravenţiilor, Garda de Coastă Turcă a susţinut în toate provinciile de coastţ „Sesiuni de informţri privind pescuitul” pentru a se asigura că pescarii care trăiesc din pescuit acţionează responsabil şi se supun normelor/regulamentelor şi evită pescuitul peste limita admisă. Prin intermediul acestor informări, pescarii primesc actualizări ale datelor despre legislaţia curentã şi se reduce presiunea asupra pescuitului, asigurându-se protecţia mediului marin.
În anul 2017 au fost desfăşurate 110 sesiuni de informări privind pescuitul şi 2.288 de persoane au participat la aceste întâlniri în cadrul cărora pescarii au fost informaţi despre utilizarea durabilă a mediului marin şi a resurselor marine vii. De asemenea, au fost înmânate broşuri informative pescarilor. Pescuitul ilegal nu poate fi prevenit doar prin măsuri de aplicare a legii pe mare. Creşterea conştientizării publice este unul din instrumentele principale pentru protejarea resurselor marine vii. În acest sens, Garda de Coastă Turcă depune eforturi prin furnizarea de broşuri şi afişe, dar şi întâlniri de informare.
Cum aţi preconiza cooperarea dintre Forumul de Cooperare de la Marea Neagră (FCMN) şi Forumul Funcţiilor Gărzilor de Coastă de la Marea Mediteraneană (MCGFF) sau eventual cu alte forumuri?
Întrucât 84% din comerţul mondial se desfãæoară pe mare, ruta maritimă este folosită mai frecvent în comparaţie cu perioadele anterioare. Acest lucru determină riscuri şi ameninţări asupra siguranţei navigaţiei şi securităţii maritime. Pentru a combate riscurile şi ameninţările menţionate în mod eficient şi pentru a asigura mări mai sigure au fost stabilite mai multe platforme de cooperare prin reunirea agenţiilor din ţările care sunt implicate în domeniul maritim. Este clar că riscurile şi ameninţările nu pot fi prevenite doar prin eforturile unei singure ţări. Putem menţiona exemplul platformelor de cooperare, cum ar fi Forumul de Cooperare la Marea Neagră/Forumul Gărzilor de Coastă (FCMN) în regiunea Mării Negre, Întâlnirea Şefilor Autorităţilor Gărzilor de Coastă din Asia (HACGAM) în regiunea asiatică, Forumul European privind Funcţiile Gărzii de Coastă (ECGFF) în Europa, precum şi Forumul Funcţiilor Gărzii de Coastă de la Marea Mediteraneană (MCGFF) în zona Mării Mediterane.
Garda de Coastă Turcă, membrul fondator al FCMN, a participat în mod regulat la activităţile forumului încă din anul 2000. De asemenea, a participat la activităţile MCGFF înfiinţat la iniţiativa Italiei în anul 2009 în scopul îmbunătăţirii cooperării dintre statele riverane Mării Mediterane.
MCGFF este o platformã apoliticã, independentã şi neobligatorie. MCGFF reuneşte reprezentanţi ai organizaţiilor şi instituţiilor competente implicate în activităţile Gărzii de Coastă în regiunea Mării Mediterane şi are ca obiectiv principal dezvoltarea posibilelor parteneriate şi îmbunătăţirea cooperării între statele membre în vederea realizării activităţilor în mai multe domenii, pornind de la securitatea şi siguranăa maritimã, pânã la protecţia mediului. De asemenea, forumul acţionează pentru găsirea soluţiilor comune la provocările pe care statele membre le-ar putea întâmpina.
Noi am deţinut preşedinţia MCGFF în 2016 şi 2017. Ultima întâlnire a fost găzduită de ţara noastră în perioada 12-13 octombrie 2017, în Antalya.
Cealaltă platformã de cooperare regională la care am participat este HACGAM (Întâlnirea Şefilor Autorităţilor Gărzilor de Coastă din Asia); a fost înfiinţată în anul 2004 la iniţiativa Japoniei.
Garda de Coastă Turcă a fost afiliată unanim la HACGAM, ca al 21-lea membru în cadrul întâlnirii la nivel înalt din data de 24 octombrie 2017 în vederea îmbunătăţirii cooperării dintre Agenţiile de Gardă de Coastă din regiunea asiatică şi a Pacificului.
Observând caracteristicile comune ale tuturor acestor forumuri, putem concluziona că principalele obiective sunt îmbunătăţirea cooperării la nivel regional şi schimbul de informaţii şi expertiză în vederea asigurării unui mediu maritim sigur.
Deşi pare că aceste forumuri sunt combinate pe anumite subiecte, sunt de părere că FCMN are caracteristici diferite de celelalte forumuri.
FCMN diferă de celelalte platforme de cooperare din lume în ceea ce priveşte dobândirea unei cooperări eficiente între statele membre, luarea deciziilor în mod prompt şi răspunderea la incidente rapid şi de comun acord.
Baza activităţilor forumurilor menţionate este determinată de regulamente sau linii directoare. FCMN este o platformă înfiinţată printr-un acord semnat, iar activităţile FCMN sunt realizate în conformitate cu prevederile acordului.
În acest sens, deciziile pentru obţinerea rezultatelor sunt mai puternice, întrucât FCMN a fost înfiinţat în baza unui acord. Din acest motiv, FCMN este unul dintre cele mai de succes forumuri din lume privind cooperarea regională.
Datorită mediului cooperant al FCMN, în ultimii ani, am realizat depistări şi confiscări de combustibil şi ţigări de contrabandă şi activităţi de pescuit ilegal.
În anul 2017, am avut rezultate pline de succes în ceea ce priveşte prevenirea migraţiei ilegale în zona Mării Negre prin cooperare şi schimb de informaţii, în special cu Poliţia de Frontieră Română şi Poliţia de Frontieră Bulgară. Toate acestea demonstrează că FCMN este o platformă foarte eficientă.
Sunt de părere că, pe viitor, forumurile de cooperare regională vor prelua mai multe responsabilităţi semnificative în ceea ce priveşte asigurarea siguranţei şi securităţii maritime legată de utilizarea extinsă a rutelor maritime. Aceste forumuri vor deveni o componentă importantă a interacţiunii dintre state.
În acest sens, consider că în următorii ani, eforturile regionale de protejare a mediului maritim şi de asigurare a siguranţei şi securităţii maritime vor atinge măsuri globale datorită comunicării şi cooperării dobândite în cadrul forumurilor menţionate. Pot aprecia faptul că întrucât riscurile şi ameninţările asupra diferitelor zone maritime demonstrează variabilitate, iar percepţiile şi sensibilităţile geopolitice şi geostrategice diferă, cooperarea trebuie să fie asigurată în cadrul Forumurilor de Gardă de Coastă în sfera misiunilor de aplicare a legii conform principiului responsabilităţii regionale. Schimbul de informaţii necesită să fie realizat prin platforme la nivel mondial.
Ca să dau un exemplu de schimb de informaţii şi experienţă la nivel global, doresc să menţionez Summitul Global de Gardă de Coastă (CGGS) condus de Japonia pentru prima dată pe 12-15 Septembrie 2017 în Tokyo/Japonia pe temele „Siguranţă Maritimă”, „Securitate Maritimă” şi „Protecţia Resurselor Maritime” .
La summit a participat comanda Gărzii de Coastă Turce şi şefii gărzilor de coastã din 37 de ţări şi organizaţii internaţionale cât şi reprezentanţii forumurilor de gardă de coastă din toată lumea. Prin acest summit s-a asigurat schimb de informaţii şi experienţă pe diferite subiecte. Deci summitul menţionat a îndeplinit o misiune foarte valoroasă în acest sens.
Cum poate fi îmbunătăţită pregătirea comună a reprezentanţilor/experţilor Gărzii de Coastă turce şi române? Consideraţi că este o idee bună să se pregătească personalul Poliţiei de Frontieră Române la bordul navelor turceşti şi vice-versa ?
Consider că asemenea activităţi ca opririle în port ale navelor Poliţiei de Frontieră/Gărzii de Coastă ale celor două state, schimbul de personal şi invitaţiile la exerciţii ca şi observatori vor contribui la sporirea pregătirii comune.
Cursuri pe termen scurt se organizează la Centrul de Pregătire şi Educare de Gardă de Coastă din Antalya pentru personalul ţărilor aliate sau prietene. Până acum, 435 de persoane din ţările aliate sau prietene au participat la cursurile menţionate.
Sunt de părere că participarea personalului Poliţiei de Frontieră Române la cursurile furnizate de comanda noastră conform înţelegerilor existente este de o importanţă semnificativă în ceea ce priveæte schimbul de informaţii şi experienţă şi observarea bunelor practici la faţa locului. Această participare va spori legăturile de prietenie şi cooperarea prin îmbunătăţirea interacţiunii între personalul Comenzii de Gardă de Coastă Turce şi personalul Poliţiei de Frontieră Române.
Stimate Contra-amiral, la final v-am ruga să transmiteţi un mesaj personalului Poliţiei de Frontieră Române!
Consider că mările nu separă ţările în termeni geografici, din contră, ele unesc - combină ţările cu interese de securitate, siguranţă şi o soartă comunã. Deoarece nu trăim ca o singură ţară în acest spaţiu geografic, trebuie să avem obiective şi o viziune comună pentru Marea Neagrã. Consider că ar fi o abordare potrivită să definim viziunea şi obiectivul statelor litorale Mării Negre ca fiind o „Mare Neagră mai curată şi mai sigurã”.
Având în vedere că moştenirea pe care o avem acum ne-a fost încredinţată şi va fi transmisă generaţiilor următoare, trebuie să lucrăm şi să cooperam împreună în contextul acestei viziuni şi acestui obiectiv.
Sunt mândru şi onorat să afirm că reprezentanţii agenţiilor de Gardă de Coastă din regiunea Mării Negre s-au reunit pentru Marea Neagră.
Aş mai dori să mulţumesc, în special domnului inspector general al Poliţiei de Frontieră Române, chestor general de poliţie Ioan Buda, care împărtăşeşte această viziune comună cu noi şi întregului personal al Poliţiei de Frontieră Române pentru cooperarea lor strânsã şi le doresc să aibã mult succes în îndeplinirea atribuţiilor lor.
