- Bună ziua și vă mulțumim pentru acordarea acestui interviu! Pentru început, am dori să vă cunoaștem mai bine, spune-ți-ne câteva cuvinte despre dumneavoastră.
- Bună ziua! Sunt onorat de invitația de a oferi acest interviu și de a împărtăși experiența mea profesională!
Mi-am început cariera în cadrul Ministerului de Interne și ulterior în Poliția de Frontieră, făcând parte din Unitatea de Managementul Proiectului responsabilă pentru implementarea Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat. A urmat o perioadă în cadrul Serviciului de Analiză de Risc de la nivelul Inspectoratului General. Această perioadă, din 2005 până în 2011, mi-a oferit o înțelegere profundă a provocărilor operaționale din teren și a importanței unei abordări bazate pe informații, cooperare și utilizarea eficientă a resurselor. Experiența acumulată la nivel național a reprezentat fundamentul parcursului meu ulterior în cadrul instituțiilor europene.
Între anii 2011-2016 am activat ca expert național la Centrul de Situație al Frontex unde am contribuit la gestionarea informațiilor operaționale din cadrul operațiunilor Frontex și a situațiilor de criză cum ar fi implementarea intervențiilor rapide la frontierele externe europene. De asemenea, am contribuit la implementarea unor proiecte cum ar fi sistemele JORA și EUROSUR. A urmat o perioada de 3 ani ca ofițer de proiect pentru resursele operaționale necesare în activitățile Frontex, coordonând procesul de negociere bilaterală anuală dintre Frontex și statele membre. In același timp, am dezvoltat sistemul Opera Evolution, o aplicație IT care sprijină Frontex și Statele Membre în planificarea activităților operaționale precum și în gestionarea și detașarea resurselor necesare.
Experiența mea profesională a continuat ca manager de capabilități, preluând responsabilități cu impact strategic în planificarea și dezvoltarea pe termen lung a capabilităților operaționale, în concordanță cu obiectivele strategice ale Frontex și strategia de Management Integrat al Frontierelor Europene.
În februarie 2026 am preluat postul de șef al Unității de Tranziție și Disponibilitate din cadrul Diviziei de Transformare a Capabilităților, structură responsabilă cu planificarea pe termen lung a dezvoltării capabilităților operaționale ale Agenției și asigurarea disponibilității capabilităților existente în activitățile Frontex.
Înainte de a construi această carieră profesională, am absolvit Liceul Ministerului de Interne Neagoe Basarab Buzău și, ulterior, Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice București. Am investit constant în dezvoltarea mea, obținând certificări în domenii precum managementul de proiect, analiza datelor și informațiilor, arhitectura de business, modelarea proceselor și IT.
- Un traseu destul de lung și plin de provocări... Ne puteți spune, mai exact, care sunt principalele atribuții ale acestei unități? Cititorii ar dori să știe cu ce se ocupă mai exact unitatea pe care o conduceți.
- Unitatea de Tranziție și Disponibilitate e o entitate relativ nouă, creată la ultima reorganizare a agenției din 2024. Am activat în cadrul unității de la început și am avut șansa să contribui la dezvoltarea și consolidarea echipei precum și a proceselor de care e responsabilă.
Principalele atribuții sunt legate de analiza nevoilor operaționale și identificarea de capabilităților necesare, definirea arhitecturilor și conceptelor pentru dezvoltarea capabilităților operaționale, gestionarea standardelor minime pentru echipamentele tehnice necesare in operațiunile Frontex, gestionarea portofoliului, programelor și proiectelor de dezvoltare a capabilităților și operaționalizarea lor. Totodată, unitatea e responsabilă de punerea în comun a capabilităților Frontex cu cele ale statelor membre prin asigurarea angajamentelor agreate în timpul negocierilor bilaterale anuale. Sprijinim Comisia Europeană în ceea ce privește instrumentele de finanțare ale Uniunii Europene pentru investițiile statelor membre în dezvoltarea de capabilități pentru gestionarea frontierelor externe. Nu în ultimul rând, administrăm sistemul Opera Evolution asigurând suportul pentru utilizatorii Frontex și a celor din statele membre, precum și îmbunătățirea continuă a funcționalităților.
- Cum ați perceput această numire, atât din perspectiva unui polițist de frontieră român, cât și în contextul parcursului dumneavoastră profesional — a fost o surpriză sau o etapă firească în evoluția carierei în domeniul securității frontierelor?
- Am considerat numirea ca o etapă firească în cariera mea profesională construită în peste 20 de ani în acest domeniu. De-a lungul acestor ani am fost implicat în proiecte complexe de dezvoltare a capabilităților operaționale, gestionarea resurselor și implementarea unor soluții informatice în sprijinul activităților operaționale. O consider și ca o recunoaștere a muncii și calificării mele profesionale demonstrată în diferitele posturi pe care le-am ocupat in Frontex
- Care au fost principalele responsabilități pe care le-ați conștientizat odată cu preluarea acestei funcții, în ce măsură experiența profesională acumulată în România a contribuit la accederea dumneavoastră în această poziție și care a fost cea mai mare provocare întâmpinată de la începutul mandatului la Varșovia?
- În primul rând e necesar să abordez sarcinile dintr-o perspectivă managerială și sa-mi asum decizii și propuneri cu impact direct asupra planificării strategice și operaționale concentrate pe dezvoltarea capabilităților esențiale pentru alinierea la strategia europeană de management integrat al frontierelor.
Cariera mea în Frontex a fost modelată de experiența acumulată în proiecte complexe pentru securizarea frontierei de stat în care am fost implicat la nivelul Poliției de Frontieră, cum ar fi sistemul IT backup, sistemul IT și de comunicații ca parte a Sistemului Integrat de Securitate a Frontierei (SISF), precum și din alte proiecte și activități derulate în cadrul Serviciului de Analiză de Risc.
- Cum contribuie Unitatea de Tranziție și Disponibilitate din cadrul Frontex la consolidarea capacității operaționale a statelor membre, în special în ceea ce privește integrarea resurselor oferite de structuri precum Poliția de Frontieră Română?
Unitatea pe care o conduc e responsabilă de asigurarea disponibilității resurselor operaționale, ofițeri din corpul permanent și echipamente tehnice, pentru a acoperi nevoile din cadrul operațiunilor Frontex. Obiectivul final e de a sprijini statele membre în gestionarea frontierelor externe UE și în implementarea masurilor legate de returnări.
În acest sens, avem o cooperare strânsă cu statele membre pentru a pune la dispoziția Frontex ofițerii din categoria 3 a corpului permanent precum și echipamentele tehnice în special cele achiziționate cu fonduri europene destinate creșterii capacității Agenției. Contribuția statelor membre e vitală pentru a răspunde nevoilor operaționale ce nu pot fi acoperite cu resursele proprii Frontex. Poliția de Frontieră e un partener de încredere care își îndeplinește constant obligațiile prevăzute în Regulamentul Frontex. Țara noastră contribuie activ cu ofițeri ce acoperă toate profilele corpului permanent și cu tehnică avansată necesară pentru supravegherea și controlul tuturor domeniilor de frontieră.
- În contextul gestionării portofoliului de capabilități și al tranziției acestora în și din serviciu, care sunt principalele provocări în asigurarea unui răspuns rapid și eficient la evoluțiile de securitate de la frontierele externe ale Uniunii Europene?
Răspunsul rapid la evoluțiile de securitate nu depinde doar de achiziția de echipamente sau de numărul de ofițeri, ci de dezvoltarea integrată a întregului pachet de capabilități. Aceasta include infrastructura și logistica necesară, instruirea adecvată a ofițerilor, structuri organizatorice flexibile, procese optimizate, interoperabilitate și acces la informații. Toate acestea trebuie planificate și dezvoltate în paralel, sincronizat, astfel încât la momentul operaționalizării să producă efectul așteptat.
Un alt element important e asigurarea interoperabilității tehnologiilor implementate la nivel european între toți actorii cu responsabilități în managementul integrat al frontierelor europene, și anume autoritățile naționale din statele membre și Frontex.
- Cum reușiți să armonizați standardele și contribuțiile diferite ale statelor membre pentru a crea un sistem unitar și funcțional de securizare a frontierelor UE?
Standardele comune stau la baza asigurării interoperabilității. Unitatea e responsabilă pentru definirea standardelor minime pentru echipamentele tehnice detașate în operațiunile Frontex. Practic avem definite seturi de cerințe minime pentru categoriile de echipamente folosite în supravegherea și controlul frontierei. Aceste cerințe trebuie îndeplinite de toate echipamentele și sistemele detașate în operațiunile Frontex, atât cele deținute de Agenție cât și cele puse la dispoziție de statele membre. În același timp, cerințele minime trebuie avute în vedere atunci când se achiziționează echipamente noi. Obiectivul principal e să dispunem de echipamente care pot fi folosite oriunde la frontiera externă UE pe principiul plug-and-play.
Totuși, aș vrea să subliniez importanța planificării bazată pe capabilități și nu limitat la resursele necesare. „Foaia de parcurs privind capabilitățile Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă la nivel European” (Capability Roadmap of the European Border and Coast Guard), unde sunt co-autor, descrie această abordare și definește priorități pentru dezvoltarea capabilităților cu o perspectivă până în 2037. Această viziune e pusă în aplicare prin planurile de dezvoltare a capabilităților (Capability Development Plans) ale Agenției și statelor membre și ajută la identificarea de sinergii și oportunități de cooperare pentru implementarea proiectelor.
- Ce rol joacă sistemele și instrumentele operaționale, precum Opera Evolution, în creșterea disponibilității și eficienței resurselor implicate în misiunile comune desfășurate de Frontex și statele membre?
Opera Evolution e o aplicație electronică dezvoltată în totalitate de către Agenție pentru a sprijini gestionarea resurselor operaționale și implementarea activităților desfășurate de Frontex la frontierele externe UE. În practică, sprijină atât Frontex cât și statele membre în selecția ofițerilor din corpul permanent, administrarea bazei comune de echipamente tehnice în conformitate cu cerințele tehnice, planificarea operațiunilor Frontex, negocierea dintre Frontex și statele membre privind contribuția fiecăreia în concordanță cu obligațiile definite in Regulamentul Frontex, detașarea ofițerilor și echipamentelor tehnice, precum și decontarea costurilor generate de detașarea resurselor.
Sistemul e considerat un instrument cheie la nivel Agenției, fiind platforma centrală și sursa principală de date în ceea ce privește capabilitățile existente și nivelul operațional al activităților desfășurate la frontierele externe.
Având în vedere că am fost managerul de proiect pentru dezvoltarea aplicației, Opera Evolution reprezintă una dintre cărțile mele de vizită.
- Cât de importantă este contribuția structurilor Poliție de Frontieră Române, în acest proces?
- Ca în toate activitățile și procesele implementate de Frontex, contribuția statelor membre este esențială. Acuratețea datelor este esențială în gestionarea activităților operaționale și pentru luarea de decizii. Poliția de Frontieră Română este un partener de încredere și în acest caz.
- Vă suntem recunoscători pentru acest dialog. Pentru a încheia într-o notă motivațională, ce mesaj le-ați transmite polițiștilor de frontieră români care privesc cu interes spre o carieră în mediul european?
Mesajul meu e să aibă încredere în valoarea și profesionalismul lor. Polițiștii de frontieră români au demonstrat că sunt capabili să gestioneze una dintre cele mai complexe frontiere externe ale UE și să implementeze proiecte majore prin viziune strategică și rigoare operativă. Acest lucru este apreciat la nivel european.
Interviu realizat de Ștefan Andreescu
