Ziua Poliției de Frontieră Române este sărbătorită pe 24 iulie, conform articolului 45 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 104 din 27 iunie 2001, care reglementează organizarea și funcționarea instituției. Această dată simbolică este legată de unirea celor două structuri grănicerești din Moldova și Țara Românească, realizată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 24 iulie 1864. Prin Înaltul Decret Domnesc nr. 893 din aceeași zi, Cuza a dispus organizarea grănicerilor din Moldova după modelul celor din Țara Românească și unificarea celor două corpuri grănicerești.
De-a lungul timpului, această instituție a evoluat constant, devenind o componentă esențială a arhitecturii statului român contemporan. Astăzi, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă autoritatea specializată în supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale, precum și a infracțiunilor transfrontaliere comise în aria sa de competență. Instituția are, de asemenea, atribuții legate de respectarea regimului juridic al frontierei de stat, al pașapoartelor și al regimului străinilor, precum și de menținerea ordinii publice în zona de competență, inclusiv pe Dunărea interioară, în zona contiguă și în zona economică exclusivă.
Poliția de Frontieră Română a avut un rol semnificativ în susținerea eforturilor diplomatice pentru aderarea României la spațiul Schengen, prin măsuri sporite de protecție a frontierelor externe ale Uniunii Europene și prin reducerea migrației ilegale la granițele țării.
Cu acest prilej de mare sărbătoare pentru instituţia noastră, la data de 24 iulie, la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române, a avut loc o ceremonie aniversară, la care au participat viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, secretar de stat, chestor general de poliție Bogdan Despescu, reprezentanți din conducerea Ministerului de Interne și președinții Comisiilor de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senatul României și Camera Deputaților. Totodată, au fost prezenți în sală reprezentanți ai misiunilor diplomatice, ai instituțiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu care Poliția de Frontieră colaborează îndeaproape și șefi de armă. De asemenea, în sistem videoconferință, au participat și colegii din întreaga țară.
Momentul aniversar a fost unul plin de încărcătură istorică.
După primirea invitaților și intonarea imnului de stat de către soprana Felicia Filip, comisarul de poliție Alexandra Găvan a invitat participanții să urmărească un mesaj video din partea academicianului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Cu prilejul celebrării a 160 de ani de la înființarea Poliției de Frontieră Română, într-un context marcat de reflecție asupra trecutului și de recunoașterea importanței instituției în prezent, a fost transmis un mesaj solemn și plin de recunoștință către toți cei care, de-a lungul timpului, au vegheat la granițele României. În cuvinte ce rezonează cu istoria și realitățile contemporane, s-a subliniat rolul esențial al grănicerilor în apărarea frontierelor țării, indiferent de schimbările și provocările aduse de timp:
„Împlinirea a 160 de ani de la înființarea Poliției de Frontieră, firește în perioada de glorie a României sub Principele Alexandru Ioan Cuza, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa toate urările cuvenite dumneavoastră, grănicerilor de toate gradele, care continuați să vegheați la hotare, chiar dacă România face parte din așa-numita Europă Unită. Primejdiile ne pândesc încă la fiecare pas. După cum se vede, frontierele sunt și în acest început de mileniu al III-lea încălcate, astfel că rolul grănicerilor rămâne fundamental.
De altfel, cu mult înainte de înființarea Poliției de Frontieră, românii și-au apărat teritoriile în formele pe care le cunoaștem, realizând unitatea etnică și națională și pregătind unirea începută după 1848 și continuată până în 1918. Aduc salutul meu grănicerilor României și le adresez urarea din veac: La Mulți Ani.”
În continuare, directorul Arhivelor Naționale ale României, Cristian Anița, a susținut un discurs despre semnificația Zilei Poliției de Frontieră, subliniind rolul esențial al documentelor istorice de acum 160 de ani, de la înființarea Poliției de Frontieră Moderne. Aceste documente care au fost expuse în sală, ilustrează evoluția și transformările instituției de-a lungul timpului, reflectând momente-cheie în dezvoltarea structurilor de securitate și protecție a frontierelor României. Materialele au fost puse la dispoziția Poliției de Frontieră prin amabilitatea Arhivelor Naționale ale României, cărora le adresăm mulțumiri și pe aceasta cale pentru contribuția la conservarea și valorificarea patrimoniului istoric.
Un scurt film de prezentare a instituției a fost proiectat pe ecranele din sală, oferind celor prezenți o incursiune în cei 160 de ani de activitate a slujitorilor frontierelor, subliniind dezvoltarea instituțională până în prezent.
În continuare, a luat cuvântul, chestor de poliţie Cornel-Laurian Stoica, împuternicit inspector general al Poliției de Frontieră Română:
„Pentru noi, polițiștii de frontieră, 24 iulie reprezintă în fiecare an un moment unic pe care îl trăim cu emoție și mândrie, și cu atât mai mult în acest an, când împlinim 160 de ani de existență instituțională.
Nu puține au fost provocările și evenimentele cu care ne-am confruntat în acest an.
Am îndeplinit cu succes principalul nostru obiectiv – integrarea în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.
Vă asigur că, în continuare, Poliția de Frontieră o să depună toate eforturile necesare pentru finalizarea procesului de aderare și pentru a ne alinia misiunile și sarcinile instituțiilor similare din Europa.
Pentru gestionarea fenomenului migrației ilegale dispunem de echipamente de supraveghere de ultimă generație, au fost întărite dispozitivele de control de la frontiera cu Serbia, Bulgaria și Ungaria și desfășurăm acțiuni în sistem integrat cu alte structuri ale ministerului.
În consecință, în urma măsurilor dispuse, în primul semestru al anului migrația ilegală este în scădere cu 72% la granițele României, față de aceeași perioadă a anului trecut.
La capitolul provocări se numără și fluidizarea traficului în punctele de frontieră și procesarea a nu mai puțin de 28 de milioane de persoane, cetățeni români și străini și 9 milioane mijloace de transport, doar în primele 6 luni ale anului.
Pentru gestionarea acestui palier a fost suplimentat personalul și fluxurile din punctele de frontieră, în limita capacității infrastructurii, utilizarea dispozitivelor mobile fiind de un real ajutor.
În ceea ce privește absorbția fondurilor externe nerambursabile, destinate securizării frontierei externe, valoarea acestora s-a ridicat în primul semestru la 922 milioane lei.
Amintesc aici modernizarea sistemului SCOMAR, mentenanță pentru OPV, SCOD, ATTICA, autospeciale de supraveghere cu termoviziune, porți automate de control, dar și achiziționarea a sute de echipamente moderne de control și detecție, echipamente de supraveghere terestră și aeriană și mijloace de mobilitate.
Totodată, avem în derulare 6 obiective de investiții care vizează reabilitarea și modernizarea unor sedii, care vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2024.
De asemenea, se depun eforturi la nivel european pentru operaționalizare sistemului Entry/Exit până la sfârșitul acestui an.
Pe linie de personal, procentul de încadrare este în acest moment de peste 80% și am intrat în linie dreaptă pentru organizarea concursurilor pentru specialiști în mai multe domenii.
Cu sprijinul noilor colegi, dar și cu al celor pe care ne-am propus să îi aducem în echipa Poliției de Frontieră în toamna acestui an, avem toată încrederea că vom îndeplini toate obiectivele propuse.
La ceas aniversar, gândurile mele se îndreaptă, cu mândrie, și către cei peste 800 de polițiști de frontieră angrenați în operațiuni externe.”
Data de 24 iulie a fost desemnată ca Ziua Poliției de Frontieră Române prin articolul numărul 45 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române.
Alegerea acestei date este legată de unirea celor două structuri grănicerești din Moldova și Țara Românească de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza din data de 24 iulie 1864.
Prin Înaltul Decret Domnesc numărul 893 din 24 iulie 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza se prevedea organizarea grănicerilor din Moldova după modelul celui din Țara Românească și unirea celor două corpuri grănicerești.
Instituția a suferit transformări succesive până la structura esențială în arhitectura statului Român din zilele noastre.
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră este instituția specializată a statului care exercită atribuții cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară, în zona contiguă și în zona economică exclusivă, respectarea ordinii și liniștii publice în zona de competență.
Poliția de Frontieră a luat măsuri care au sprijinit substanțial eforturile diplomatice pentru aderarea cu frontierele aeriene și maritime la spațiul Schengen, inclusive prin suplimentarea măsurilor de protecție a frontierelor externe ale Uniunii Europene și reducerea migrației ilegale la granițele României.
De asemenea, Poliția Română de Frontieră este printre cei mai mari contributori cu personal și tehnică la FRONTEX.”
Pentru a sublinia rolul esențial al colaborării dintre Poliția de Frontieră și Frontex, cei prezenți au fost invitați să urmărească o serie de mesaje aniversare înregistrate de către polițiștii de frontieră detașați sau implicați în activitățile Frontex.
Rezultatele remarcabile ale Poliției de Frontieră sunt, în mare măsură, rodul colaborării strânse pe care o avem atât cu statele vecine, cât și cu partenerii noștri europeni, astfel că au fost proiectate câteva dintre mesajele pe care aceștia ni le-au trimis cu ocazia aniversării
Activitatea festivă a continuat cu un moment deja tradiţional, premirea unor polițiști de frontieră, agenți și ofițeri, care s-au remarcat prin rezultatele deosebite în ultimul an, șapte polițiști de frontieră fiind premiați pentru rezultatele deosebite înregistrate în carieră.
La categoria agenți s-au remarcat: agent principal de poliție Daniel Ionuț Şurche și agent șef principal de poliție Mihăiţă Raicu de la Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu, agent șef de poliție Daniel Mărcescu - Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iași și agent șef principal de poliție Lucian Ciprian Bălănean - Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea.
La categoria ofițeri au fost premiați: comisar-șef de poliției Iulian Aurel Sucia - Direcția de Comunicați şi Tehnologia Informației și comisar șef de poliției Nicolae Gabriel Dedu - Direcția de Prevenire şi Combatere a Migrației Ilegale şi a Infracționalității Transfrontaliere a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi comisar șef de poliției Ionel Vancea - Garda de Coastă.
Fiind un moment de sărbătoare, pentru a arăta recunoștința pentru cei care au sprijinit în activitatea Poliției de Frontieră, au fost oferite, ca un simbol al împlinirii a 160 de ani de existență instituțională, distincții de onoare viceprim-ministrului, ministrului afacerilor interne, Cătălin Predoiu și secretarului de stat, chestor general de poliție Bogdan Despescu.
În continuare, a luat cuvântul senatorul Nicoleta Pauliuc, președinte al comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senatul Românei.
„Mă bucur să reprezint Comisia de Apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României la acest moment aniversar și să transmit astfel mesajul nostru de felicitare pentru întreaga activitate a structurii dumneavoastră în ultimul an.
Având în vedere presiunea mare, complexitatea misiunilor, atenția sporită din partea mass media, păstrez aprecierea că Poliția de Frontieră este o instituție de elită a statului român și mă bucur să văd că se păstrează acea dinamică de progres organizatoric.
Anul acesta, România a intrat în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene şi cele maritime, existând perspective ca, poate chiar din această toamnă, să închidem şi problema frontierelor terestre.
Vreau să vă mulțumesc în mod deosebit pentru activitatea dumneavoastră, pentru că ați dovedit încă o dată un înalt nivel de pregătire și calificare.
Și acesta este un argument foarte serios pe care putem să-l folosim în discuțiile politice și diplomatice pe care le avem.
De altfel, există multiple evaluări publice de la nivel european care marchează ca atare profesionalismul Poliției de Frontieră din România.
Păstrez o constatare mai veche: adesea, statul român stă mult mai bine pe zona de resursă umană decât pe partea de logistică și infrastructură.
În contextul războiului din Ucraina și a numărului mare de traversări a frontierei dinspre Nord, apreciez că absență unor breșe de securitate a contribuit la sentimentul de liniște de care se bucură societatea românească.”
A urmat vizionarea unui scurt film cu mesaje din partea zeiței de la Montreal, Nadia Comăneci și a trei fotbaliști ai echipei naționale: Răzvan Marin, Radu Drăgușin, Denis Drăguș.
Apoi, Maia Morgenstern, un simbol al teatrului și cinematografiei românești, prezentă la festivitate, a povestit un episod din propria-i carte, evocând frumusețea copilăriei alături de cei dragi, la Mangalia.
În încheiere, a luat cuvântul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
„Într-o astfel de zi, primul gând, cel puțin în ce mă privește, se îndreaptă către toți cei care, în misiune, în serviciul țării și al drapelului, au făcut sacrificiul suprem, au plătit cu viața, s-au jertfit pentru ca să avem o țară și să avem un viitor. Mă înclin în fața lor cu recunoștință și îi invoc în fața dumneavoastră ca modele de urmat în privința valorilor ce i-au călăuzit în acțiune, în misiune. (…)
Vă mulțumesc deschis pentru felul în care ați lucrat, pentru felul în care v-ați îndeplinit misiunile, ați performat și ați avut, ați obținut rezultate. Sigur că primul reflex este să ne referim, cum s-a și făcut în prealabil, la Schengen și succesul de anul trecut, parțial, dar un succes important, care s-a construit pe efortul și performanța dumneavoastră la frontieră, dar e vorba și de alte zone în care ați performat: combaterea traficului de multiple tipuri: trafic de persoane, trafic de țigări, trafic de arme, trafic de droguri. (…)
Grație serviciului dumneavoastră, țara este mai sigură. Și avem o țară sigură. Aș vrea să subliniez acest lucru, inclusiv din perspectiva protecției frontiere. O spun în cunoștință de cauză, o spun pe baza a ceea ce-mi ajunge ca informare la nivel de ministru, pe baza discuțiilor pe care le-am făcut colegii, a statisticilor, a ceea ce știm din teren. Sigur că, întotdeauna este loc de mai bine, dar nu ezit să o afirm: rezultatul muncii Poliției de Frontieră este unul foarte bun! Acest lucru, acest rezultat nu putea fi obținut dacă dumneavoastră nu urmați în activitate și nu puneați la temelia ei, valori importante, pe care le-am cerut, le cer în continuare și alături de colegii mei, vom capacita aparatul să le aplice: profesionalism, integritate, integritate, patriotism. (…)
Aceste trei valori stau la baza activității noastre și-a armei dumneavoastră și vor sta în continuare! Și vă cer tuturor, să le respectați în continuare: profesionalism, integritate, patriotism! Avem în față provocări serioase. Sigur că avem un rezultat bun pe migrație, dar el trebuie menținut ca atare, în contextul în care evenimente geopolitice, în vecinătate sau mai depărtat, pot genera fluxuri migratorii care să ridice presiunea pe granițele țării. Am făcut cu succes intrarea în spațiul Schengen cu două frontiere și v-ați achitat exemplar, de noile sarcini, noile provocări, de la modul în care se efectuează, în acest regim, paza frontierelor și-a controalele pe granițe, până la procesarea vizelor. (…)
Descurajarea are mare importanță! Nivelul scăzut de migrație ilegală pe care l-ați obținut în primele șase luni, 73%, iar pe fluxul de intrare, 83%, se datorează nu numai faptului că nu trece prin România, principala rută migratorie spre Europa, așa cum mai spun unii, ci se datorează și faptului că dumneavoastră vă faceți foarte bine treaba și traficanții de migranți cunosc acest lucru. Sunt informații cu privire la faptul că ați ridicat nivelul de protecție la frontieră. Ați dat un semnal foarte puternic rețelelor de migranți. Ocolesc România. Trebuie menținut acest semnal, trebuie depistate orice tip de trafic. Dacă vorbim de bunuri, orice tip de bunuri, de la țigări până la droguri. (…)
Există o preocupare și o acțiune în același timp la nivelul Ministerului, prin armele sale, în primul rând Poliția Română, în ceea ce privește combaterea traficului de droguri. Dar aici aveți și dumneavoastră un rol foarte important pentru că, într-adevăr, sunteți prima linie de apărare, alături de celelalte linii.
Deci, migrația ilegală e o prioritate, dar să nu uităm ..... traficul de droguri, combaterea lui este o altă prioritate. Și traficul de persoane, un domeniu în care, iarăși, ați avut rezultate și am avut în Ministerul de Interne, bune, în anul anterior, consacrate și de raportul Departamentului de Stat în această privință, care remarcă progrese. Gestionăm foarte bine contextul regional, sub aspectul presiunii pe frontieră, derivate din războiul din Ucraina. Aș vrea să spun limpede, pentru că ce vorbim aici ajunge și către opinia publică, și către ambasade, și către alte instituții similare: nu avem în acest moment probleme de trafic de arme, trafic de droguri sau trafic de persoane semnificative pe granița cu Ucraina. Există o preocupare la nivel european, din câte am văzut, la consiliile JAI, în legătură cu acest subiect. Și nu ratez nicio ocazie să subliniez că nu avem probleme, gestionăm acolo situația fără dificultăți. Dar, în același timp, de asemenea, vreau să vă transmit, comandamentul și publicului nostru, asigurarea că vom menține nivel ridicat de atenție. O altă prioritate importantă pentru noi va fi menținerea cooperării, cooperare în plan intern cu celelalte arme, am menționat deja acest lucru, dar și cooperare cu poliții de frontieră, în primul rând din statele vecine, dar și cu agențiile europene FRONTEX, dar și EUROPOL, unde e cazul. (…)
Avem proiecte pilot cu toate țările vecine. Merg foarte bine aceste proiecte și cu Bulgaria, și cu Serbia, și cu Ungaria, și cu Ucraina. Vom menține aceste proiecte, vom menține proiectul pilot cu Austria, le vom dezvolta, vom aloca resurse și vom ridica nivelul de performanță prin tot ceea ce am făcut până acum: patrule mixte, schimb de informații, evaluări de risc, puncte de contact, schimb de polițiști de frontieră, schimb de experiență, contacte la vârf între șeful Poliției de Frontieră și omologi, între conducerea Ministerului și alte ministere, cum avem lunar. (…)
România e una dintre cele mai sigure țări. Și în interior, și la graniță. E una dintre cele mai bine protejate țări la graniță; cu toate provocările care sunt. Am evocat presiunile de migrație, iată, avem evenimente nedorite la frontiera cu Ucraina, drone care cad pe teritoriul nostru uneori sau în apropiere. Toată această presiune pe care o avem a fost gestionată exemplar. E bine să învățăm să comunicăm mai bine acest lucru. Nu știu câți dintre români cunosc exact nivelul de siguranță din România, comparativ cu alte state, chiar din Uniunea Europeană. Inclusiv dacă vorbim de migrație, dacă vorbim de trafic, dacă vorbim de alte forme de încălcare a ordinii și siguranței publice. Sunt convins că vom face și aici eforturi mai mari, vom găsi cele mai bune căi să explicăm publicului nivelul de performanță la care armele, Ministerul de Interne, în speță azi vorbim de Poliția de Frontieră, au ajuns. Asta nu înseamnă nu suntem conștienți că putem face mai mult. Şi o să facem mai mult, pe toate zonele, pentru că asta este politica ministerului. Aș vrea să fie limpede, asta este exigența pe care o impun și o cer de la dumneavoastră, ca ministru. Sunt abilitat să fac lucrul ăsta. Am în spate votul Parlamentului, deci, al cetățenilor. Am alături Parlamentul și Guvernul, colegi din Ministerul de Interne, din conducere și sunt convins că o să vă am alături, așa ca și până acum, și pe dumneavoastră. (…)
Dar, ...cerința este din ce în ce mai sus, din ce în ce mai bine. Nu ne culcăm pe laude, nu ne îmbătăm cu succesul pe care l-am avut până acum, ci dimpotrivă, performăm și mai mult. (…)
Foarte multe atârnă de ceea ce vom reuși cu și în Poliția de Frontieră în următoarele luni. Pentru că trăim într-o lume interconectată și mizele sunt interconectate. Avem nevoie să facem următorul pas în Schengen. O să-l facem! Contextul este mai greu decât anul trecut, deși poziția noastră e mai sigură, pentru că suntem deja membri Schengen, dar contextul e mai greu. Suntem după alegeri în Europa, înainte altor alegeri în Europa, în timp ce se formează Comisia Europeană, cu temeri legate de instrumentalizarea migrației la nord și la est din partea multor state europene. Toți privim doar spre discuțiile care au avut loc cu Austria, dar trebuie să privim și către nordul Europei, acolo unde sunt temeri mari legate de provocări migratorii. Context în care în sud persistă probleme de migrație, în care granița nu e atât de bine protejată cum este protejată în România, context în care se pune în discuție reforma FRONTEX și altor agenții europene. FRONTEX, unde, așa cum ați văzut, noi performăm, suntem o forță în FRONTEX, nu numai ca număr, ci şi ca expertiză, forță recunoscută. Context în care multe lucruri se rediscută cu un Parlament European abia constituit, încă în curs de fixare, de așezare sub aspectul pozițiilor pe diverse subiecte, și cu o viitoare Comisie Europeană, pe care deocamdată nu o cunoaștem în termen de componență nominală. Deci, deși suntem mai bine plasați, contextul este mai dificil, mai complicat. Ne vom descurca în el, ne descurcăm foarte bine. Așa cum am spus recent, Ministerul de Interne are două zone mari de sarcini și de intervenție în materie de Schengen: una tehnică, la care stăm foarte bine în acest moment, și una politico-diplomatică, pe care ne facem treaba. Sunt și alte zone unde alte instituții, la rândul lor, și-au asumat și continuă misiuni politico-diplomatice în sprijinul Schengen. Dar este și un context, cum spuneam, extrem de complicat, dinamic și într-o permanentă dinamică. De aceea este important ca noi să performăm în continuare. (…)
Vă doresc mult succes în misiunile dumneavoastră, să vă întoarceți cu bine din ele, din toate, cu misiunea îndeplinită și cu bine acasă. Gânduri bune în plan personal, sănătate și să duceți mai sus această ștachetă la care ați ajuns în Poliția de Frontieră. Mult succes! La mulți ani!”
În încheierea evenimentului, Asociația Tradiția militară a făcut un exercițiu demonstrativ de mânuire a armelor și o prezentare a unor vechi uniforme grănicerești.
După festivitatea organizată la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, polițiștii de frontieră, atât cei aflați în activitate, cât și o parte dintre cei aflați în rezervă, au fost invitați în curtea sediului ETIAS din Pădurea Băneasa pentru un moment de socializare. Întâlnirea a fost marcată de bucuria revederii și de atmosfera caldă și prietenoasă dintre actualii și foștii colegi. Pe lângă masa festivă, participanții au profitat de ocazie pentru a depăna amintiri și a rememora experiențele trăite împreună de-a lungul anilor.
Pentru mulți dintre cei prezenți, întâlnirea a fost un prilej de a reînnoi legăturile de camaraderie și de a se reconecta cu foștii colegi, cu care au împărțit provocările și satisfacțiile unei cariere dedicate protejării frontierelor. Fiecare poveste spusă și fiecare zâmbet împărtășit au consolidat sentimentul de apartenență la o comunitate unită de aceleași valori și idealuri.
Această zi a reprezentat mai mult decât o simplă celebrare a trecutului; a fost o reafirmare a legăturii profunde care îi unește pe toți cei care poartă meseria de polițist de frontieră în suflet, indiferent dacă sunt activi sau în rezervă.
