Poliția de Frontieră Română este principala instituție a statului responsabilă de securitatea frontierei, organism național subordonat Ministerului Afacerilor Interne și are ca principale atribuții respectarea regimului juridic al frontierei de stat, controlul și supravegherea frontierei.
Poliția de Frontieră Română asigură controlul frontierelor cu statele vecine și la Marea Neagră de-a lungul a 649,4 km de frontieră cu Ucraina, 681,3 km de frontieră cu Republica Moldova, 546,4 km de frontieră cu Serbia și 193,5 km la mare. De asemenea, previne și combate infracționalitatea transfrontalieră, pe o distanță de 30 km de la frontieră în interiorul țări și a migrației ilegale la nivel național.
Modelul de securitate a frontierei naționale are la bază conceptul european de Management Integrat al Frontierelor (IBM). Poliția de Frontieră Română a dezvoltat structuri de coordonare a activităților specifice la nivel central, regional și local conform prevederilor Catalogului Schengen.
Unitatea centrală a Poliției de Frontieră Române este Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Acesta exercită conducerea și răspunde de întreaga activitate a Poliției de Frontieră, având competență teritorială pentru întreaga zonă de responsabilitate a Poliției de Frontieră Române.
În teritoriu, Poliția de Frontieră este organizată în cinci inspectorate teritoriale și Garda de Coastă, având în subordine Servicii Teritoriale ale Poliției de Frontieră, în fiecare județ de pe frontieră, precum și sectoare sau grupuri de nave. Acestea din urmă sunt structuri de execuție, cu competență teritorială în zona de frontieră și sunt organizate pe compartimente și ture, conform specificului activităților. Punctele poliției de frontieră sunt structurile din punctele de trecere a frontierei terestre și navale. Acestea sunt subordonate sectorului sau a grupului de nave. Punctele Poliției de Frontieră din aeroporturile internaționale sunt în directa coordonare a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
Personalul Poliției de Frontieră este compus din ofițeri, agenți și personal civil. Personalul este asigurat, de regulă, cu absolvenți ai instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și ai Școlii de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” - Oradea. Pentru asigurarea funcțiilor de specialitate, polițiștii de frontieră sunt încadrați din rândul absolvenților Academiei Tehnice Militare, Academia Navale ”Mircea cel Bătrân” sau chiar din facultăți civile în funcție de nevoile instituționale.
Supravegherea frontierei de stat este organizată în ture de serviciu, planificarea scestora fiind elaborată de către șeful turei din cadrul sectorului. Supravegherea se efectuează prin patrule fixe și mobile.
De asemenea, pe comunicații se planifică posturi fixe pentru verificarea persoanelor și autovehiculelor care circulă în zona de frontieră.
Dotarea Poliției de Frontieră este una modernă, polițiștii de frontieră folosind zilnic în misiunile pe care le desfășoară mijloace tehnice adaptate particularităților zonelor de responsabilitate.
La frontiera terestră, polițiștii de frontieră folosesc câini specializați pentru detectarea urmelor și de intervenție.
Supravegherea frontierei se face prin intermediul Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei, folosind centre locale de coordonare care integrează imaginile camerelor fixe de supraveghere și a radarelor care sunt dispuse de-a lungul frontierei. Imaginile sunt monitorizate în timp real de către personalul specializat. În situația în care sunt detectate persoane care nu își justifică prezența în zona de frontieră polițiștii de frontieră aflați în centrul de coordonare asigură suportul pentru intervenția în teren a echipajelor.
De asemenea, imaginile respective pot fi vizualizate de către Centrul Operațional de Coordonare din cadrul IGPF. Tot de aici, se pot localiza patrulele aflate în teren, itinerariul de deplasare al acestora și se poate comunica în timp real folosind rețele de voce securizate.
Poliția de Frontieră efectuează activități comune de cooperare cu alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, dar și cu alte instituții, cum ar fi Direcția Generală a Vămilor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Mediului, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, precum și administrațiile publice locale.
Trecerea persoanelor și mărfurilor peste frontieră este permisă prin punctele de trecere a frontierei deschise traficului internațional. În funcție de specific, punctele pot fi rutiere, aeriene, feroviare și portuare.
Controlul trecerii efectuat în cadrul punctelor cuprinde verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de legislația europeană și națională în domeniu și combaterea infracționalității transfrontaliere.
Polițiștii de frontieră folosesc profile și indicatori de risc actualizați pe linie de migrație, contrabandă, trafic de droguri etc.
Pentru aceasta se utilizează bazele de date naționale, Sistemul Informatic Schengen, bazele de date privind documente persoane și bunuri ale INTERPOL, precum și echipamente specializate, cum ar fi truse criminalistice, endoscoape, aparate pentru detecția substanțelor stupefiante și explozibili, de CO2, de bătăi ale inimii, echipamente pentru preluarea amprentelor sau detectarea materialelor radioactive.
Controlul în punctele de trecere feroviare se efectuează folosind cititoare mobile de documente cu acces online la bazele de date. Controalele nu se limitează doar la verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare/ieșire de către persoane, ci și al trenului în vederea descoperirii persoanelor ascunse și mărfurilor de contrabandă.
Pentru controlul efectuat în aeroporturi, polițiștii de frontieră folosesc date despre pasageri primite în avans de la transportatorii aerieni. România a fost printre primele state în care a fost operaționalizat sistemul PNR (Passenger Name Record) la nivel național pentru contracararea amenințărilor teroriste. Acesta permite realizarea transferului de către transportatorii aerieni a datelor pasagerilor tuturor zborurilor internaționale, cât și prelucrarea acestor date, inclusiv colectarea, utilizarea și păstrarea acestora și schimbul de astfel de date între statele membre.
În toate punctele de frontieră, controlul de frontieră este organizat conform prevederilor Codului Frontierelor Schengen. În linia întâi, la tonetă, se desfășoară controlul minim sau sistematic asupra persoanelor. În caz că există suspiciuni asupra neîndeplinirii condițiilor de trecere a frontierei, activitățile sunt continuate în linia a doua de control, unde sunt efectuate verificări suplimentare pentru clarificarea neregulilor constatate.
Pentru efectuarea controalelor în punctele de trecere portuare se formează echipe comune compuse din polițiști de frontieră, personal vamal, sanitar-veterinar, reprezentanți ai căpităniei portului și agentul de navlosire. Controalele includ verificarea persoanelor, documentelor și a navei folosind echipamente mobile. Totodată, se verifică persoanele care sosesc în porturile maritime și fluviale în terminalele de pasageri care au facilități similare punctelor de trecere aeroportuare.
În porturile maritime a fost implementată interfața electronică de transmitere a datelor în avans de către transportatori, numită la nivel european National Single Window, ce permite realizarea transferului de către transportatori a datelor referitoare la nave și pasageri în vederea realizării formalităților de trecere a frontierei.
În orașul Constanța Poliția de Frontieră dispune de Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR). Acest sistem folosește tehnologie de ultimă generație, care permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoașterea și identificarea tuturor navelor ce desfășoară activități ilegale la Marea Neagră.
Suportul tehnic asigură transmiterea, în timp real, a imaginilor video sau a altor informații obținute de la stațiile de senzori la sediul SCOMAR. Informațiile sunt furnizate de echipamente radar, echipamente optoelectronice de supraveghere, nave, aparate de zbor și vehicule de patrulare, precum și alte elemente din dotarea PFR. Toate acestea furnizează o imagine tactică a suprafeței apei, a activității aeriene și a situației terestre.
Polițiștii de frontieră care își desfășoară activitatea la Marea Neagră folosesc nave și ambarcații pentru executarea misiunile de patrulare în zona de responsabilitate. Aceștia efectuează controale asupra navelor în scopul prevenirii și combaterii migrației ilegale și infracționalității transfrontaliere, dar și misiuni de căutare și salvare a persoanelor sau combaterea braconajul piscicol.
Poliția de Frontieră Română contribuie la activitățile desfășurate de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă-FRONTEX. În acest cadru, sunt detașați polițiști de frontieră, aparatură tehnică, autoturisme și nave de supraveghere, pentru a sprijini statele membre în gestionarea situațiilor operative apărute la frontiere. Prezența și rezultatele polițiștilor de frontieră români în cadrul acestor operațiuni sunt apreciate la nivelul statelor membre și Agenției FRONTEX. România este pe primul loc în Uniunea Europeană, în ceea ce privește numărul de zile de misiune desfășurate de către experții români.
24 iulie a fost desemnată Ziua Poliției de Frontieră Române prin articolul nr. 45 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, alegerea acestei date fiind legată de unirea celor două structuri grănicerești din Moldova și Țara Românească de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, din data de 24 iulie 1864.
