România a făcut un pas important spre integrarea completă în Spațiul Schengen începând cu 31 martie 2024, când a eliminat parțial controalele la frontieră pentru traficul aerian și maritim. Astfel, accesul liber în spațiul Schengen a devenit posibil prin cele 17 aeroporturi internaționale și cele 4 porturi maritime din județul Constanța: Constanța, Constanța Sud-Agigea, Midia și Mangalia.
Din aceeași dată, rolul Poliției de Frontieră în cadrul aeroporturilor civile internaționale din România s-a extins, incluzând și efectuarea de controale polițienești aleatorii în zona traficului intra-Schengen. Aceste acțiuni vizează combaterea criminalității transfrontaliere și reducerea migrației ilegale.
Aderarea completă la Spațiul Schengen a fost realizată pe 1 ianuarie 2025, la exact nouă luni distanță, după o așteptare de peste 13 ani. România îndeplinea condițiile tehnice de aderare încă din 2011, fapt recunoscut oficial în decembrie 2024.
În urma aderării totale, conform practicilor din alte state membre UE, polițiștii de frontieră români au desfășurat controale neanunțate și nesistematice în zona de 30 km de la granițele cu Ungaria și Bulgaria, atât pe căile de comunicații cât și în punctele de interes rutier.
Poliția de Frontieră a acționat în această perioadă prin misiuni proprii, dar și în colaborare cu Poliția Națională, Jandarmeria, Imigrările și ANAF, prin acțiuni de tip „BLITZ” și operațiunea „GREEN PASS”. Acestea s-au desfășurat în punctele-cheie care duc spre sau dinspre fostele puncte de trecere a frontierei, având ca scop verificarea condițiilor și documentelor de călătorie.
În doar trei luni de la aplicarea acestor măsuri, rezultatele au fost remarcabile: 106 documente false sau aparținând altor persoane descoperite, 147 de persoane aflate în urmărire generală, identificate, 2,5 milioane de țigarete retrase din circulație în cooperare cu Autoritatea Vamală, peste 150 de persoane depistate în ședere ilegală în Spațiul Schengen, predate autorităților pentru inițierea procedurilor de returnare, precum și capturarea unui cetățean brazilian pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, care încerca să introducă ilegal aproape 1 kg de cocaină – ascunsă pe corp, dar și în stomac.
Tehnologiile moderne, precum aplicația eDAC, au sprijinit semnificativ aceste acțiuni. Au fost realizate 2,2 milioane de verificări, dintre care 1,3 milioane doar în aeroporturi, demonstrând eficiența sistemului și capacitatea României de a se adapta realităților actuale, fără a compromite siguranța cetățenilor.
Pentru a marca acest moment istoric, în data de 31 martie 2025, la Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni, a avut loc o conferință festivă organizată de Ministerul Afacerilor Interne, condusă de secretarul de stat, chestorul general de poliție Bogdan Despescu. Cu acest prilej a fost prezentată și tehnica folosită de polițiști, într-un stand amenajat în exteriorul terminalului.
Printre echipamentele expuse s-a aflat și un scanner mobil, cu funcționalități similare celor fixe din interiorul terminalelor, care va fi folosit în special pentru scanarea coletelor – un segment în care s-a observat o intensificare a tentativelor de introducere ilegală de droguri.
În cadrul conferinței, secretar de stat, chestor general de poliție Bogdan Despescu a declarat:
„ (...) După ani de așteptare România a intrat în Schengen, 31 martie 2024 la nivel aerian și maritim, iar la 31 decembrie în spațiul Schengen, prin ridicarea controalelor rutiere la toate punctele terestre. Nu a fost un drum ușor. Pentru fiecare etapă structurile Ministerul Afacerilor Interne și-au arătat profesionalismul, am arătat că îndeplinim condițiile regulamentului Schengen, am arătat că lucrăm la fel ca și structurile din spațiul Schengen. Știm să lucram în echipă, știm să accelerăm acolo unde este nevoie să accelerăm, știm să protejăm cetățenii și, în același timp, să protejăm granițele Uniunii Europene.
Ce a însemnat un an de Schengen pentru România? În primul rând, o liberă circulație pentru cetățenii noștri, s-au putut deplasa mult mai repede, atât în afara țării, dar și la revenirea la familii, la cei dragi. Însă, în același timp, Schengen pentru noi, pentru structurile MAI, a însemnat responsabilitate într-un context internațional diferit, provocările fiind multiple. Structurile MAI și-au adaptat mecanismele de lucru, așa cum v-am precizat, la ceea ce înseamnă modalitatea de lucru fară controale sistematice și am venit cu mai multe activități compensatorii, toate acestea având drept scop creșterea siguranței în spațiul național.
Sunt în fața dumneavoastră, alături de colegii mei care reprezintă structurile principale ale Ministerului Afacerilor Interne, cele care au atribuții în întărirea protecției la frontierele de stat. Totodată, structurile care reprezintă România în ceea ce înseamnă cooperare polițienească, dar și cei care desfășoară activități de combatere, de combatere a migrației ilegale, de combatere a traficului de persoane și de droguri, respectiv a criminalității organizate în general.
Împreună, astăzi, noi, cei prezenți aici, vă putem confirma că situația operativă la nivelul României este la un nivel scăzut și că noi am contribuit la a menține gradul de siguranță ridicat în România. Acest an pentru noi a reprezentat, în același timp, un mod de a dovedi o bună cooperare cu toate structurile, atât naționale, dar și din spațiul extern. Și aceste activități în sistem integrat, în cooperare cu partenerii noștri, au avut drept rezultat destructurarea unor grupări infracționale, depistarea celor care încalcă legea și, până la urma urmei, a menține, așa cum am declarat, un nivel de siguranță ridicat.
Pentru a putea acționa la un nivel înalt de eficiență. Ministerul Afacerilor Interne a investit masiv în ceea ce înseamnă capabilități de lucru și cu siguranță, în cadrul activității de astăzi veți vedea o parte din tehnica pe care am achiziționat-o și pe care colegii mei o folosesc zi de zi o tehnică modernă, o tehnică de detecție a drogurilor, scanere performante, tehnologii eficiente în zona frontierei, sistemele LPR, aplicații IT moderne.
Aplicația EDAC are un an de activitate. Vă pot confirma că am depășit 12 milioane de accesări, iar până în prezent avem peste 13.500 de alerte, peste 600 de persoane urmărite depistate de către structurile MAI, peste 1200 de persoane dispărute și aproape 500 de autovehicule urmărite depistate, atât la punctele de frontieră, în zona de frontieră, dar și în interiorul țării.
Totodată, am avut mai multe acțiuni în cooperare cu partenerii bulgari și cei din Ungaria, pentru că a fost nevoie de un mod de lucru adaptat odată cu ridicarea controalelor la cele două granițe. Vorbim de patrule comune de acțiune, vorbim de acțiuni BLITZ, toate desfășurate într-un mod profesionist și am reprezentat România așa cum cred că fiecare dintre noi, românii, vrem să fie reprezentată.
Pot să vă confirm încă o dată că Ministerul Afacerilor Interne a dovedit că reprezintă un partener de încredere, contribuind la stabilitatea întregii regiuni, iar prin modul de acțiune a fost redus procentul de migrație cu aproximativ 80%. Așadar, migrația a fost contracarată de structurile MAI. De asemenea, vă pot informa că de la 01.01.2025, 40 de polițiști desfășoară activități în cooperare cu omologi din Bulgaria, Ungaria, Austria la granița externă UE, mai precis la granița cu Turcia și acționăm în profunzime pentru combaterea migrației. Și acești polițiști au asupra lor și folosesc dotarea achiziționată de Ministerul Afacerilor Interne.
Privind înainte, trebuie să continuăm să construim pe această temelie solidă, pe care noi o considerăm importantă, nu înseamnă că suntem perfecți. Vom continua investiția atât din punct de vedere logistic, dar mai ales din punct de vedere uman, într-o pregătire, într-o pregătire care să ne permită a derula toată gama de activități la acest nivel și avem, pe lângă o pregătire internă, un schimb de experiență cu partenerii noștri din afara țării. Schimbăm aproape în fiecare zi modalități de lucru, schimbăm idei și aplicăm aceleași metode, așa cum spuneam ca și structurile similare din Uniunea Europeană. (...)”
De asemenea, în cadrul aceluiași eveniment, Inspectorul General al Poliției de Frontieră Române, chestor principal de poliție, Cornel Laurian Stoica a adresat câteva cuvinte:
„Astăzi, privim cu mândrie și responsabilitate asupra unui moment semnificativ din istoria recentă a României. Un an de la Schengen aerian și trei luni de la cel terestru. Este nu doar o realizare instituțională, ci și o confirmare a capacității noastre de a îndeplini standardele pe care noul statut ni le-a adus - acela de stat membru Schengen cu drepturi depline.
În această perioadă, polițiștii de frontieră din România, alături de instituțiile partenere, au demonstrat o implicare constantă în protejarea securității naționale și în respectarea regulilor internaționale. Cele 3.900 de misiuni comune desfășurate la cele 17 aeroporturi internaționale sunt o dovadă clară a angajamentului nostru față de securitatea cetățenilor români și a întregii comunități europene. (...)
La nivelul frontierelor terestre, România joacă un rol activ în protejarea regiunii. În cadrul operațiunilor de tip BLITZ, pe care le organizăm periodic, am reușit să descoperim numeroase produse contrafăcute, bunuri de contrabandă - în special țigarete, autoturisme furate, dar și altele, demonstrând încă o dată că România este un partener de încredere în combaterea infracționalității transfrontaliere.
Privind în viitor, România va fi evaluată în cadrul Schengen în toamna acestui an. Acesta va fi un moment de reflecție și de asumare a responsabilităților. Suntem încrezători că vom depăși acest examen cu succes, datorită eforturilor susținute ale tuturor instituțiilor implicate. Este un semn că România este un stat capabil să își protejeze valorile și cetățenii.
Mulțumesc tuturor celor care au contribuit la acest succes, fie că sunt colegi din instituțiile de forță ale statului, fie că sunt cetățeni care, prin respectarea legii, au făcut posibil acest progres. Vom continua să lucrăm împreună pentru a asigura un viitor sigur pentru România și pentru tot spațiul Schengen.”
