După luni întregi în care ne-am concentrat atenţia asupra incendiilor din Amazon şi din Australia, dezastre ce au făcut scrum milioane de hectare de păduri şi vegetaţie şi care au drept consecinţă nu doar pierderea unei importante surse de oxigen a planetei, ci şi distrugerea habitatului a mii de specii şi a balanţei unor ecosisteme foarte fragile, am sperat că noul an, 2020, va aduce cu sine doar lucruri pozitive şi că toate încercările grele au rămas în urmă, însă nu a fost deloc aşa.
La începutul anului 2020, comunitatea medicală internaţională îşi îndrepta atenţia asupra noului coronavirus, SARS-CoV-2 şi a bolii pe care o determină, COVID-19. Virusul a apărut pentru prima oară în oraşul Wuhan, provincia Hubei, din China şi s-a răspândit rapid la nivel global. Fiind un virus nou apărut, cunoaşterea asupra sa şi asupra COVID-19 este în dinamică, pe măsură ce noi date sunt validate şi publicate. Genomul viral a fost identificat într-un timp record pentru un organism recent descoperit, în numai 30 de zile, dar studii recente sugerează că mai sunt multe detalii de înţeles despre acest virus şi modul în care acţionează.
Pe data de 26 februarie, ţara noastră înregistra primul caz confirmat de infecţie cu coronavirus, iar de atunci s-au luat mai multe măsuri, în mod gradual şi progresiv, pentru a limita răspândirea virusului. Pe 16 martie, preşedintele României Klaus Iohannis a emis primul Decret privind instituirea stării de urgenţă pentru 30 de zile, pe întreg teritoriul ţării, prelungit ulterior până pe data de 14 mai. În baza Decretului preşedintelui, Ministrul afacerilor interne, Marcel Vela, a emis pe durata stării de urgenţă 12 Ordonanţe Militare ce cuprind măsuri în vederea limitării pe cât posibil a răspândirii virusului.
Încă de la apariţia şi răspândirea COVID-19, inclusiv în statele din Uniunea Europeană, Poliţia de Frontieră Română a luat gradual mai multe măsuri pentru întărirea dispozitivelor de supraveghere şi control a trecerii frontierei, în special la punctele de frontieră.
În acest sens, au fost realizate verificări suplimentare pe motiv de sănătate publică, în funcţie de evoluţia pandemiei la nivel mondial şi de măsurile adoptate, în dinamică, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional.
Încă de la 26 ianuarie au fost efectuate verificări suplimentare pe motiv de sănătate publică a persoanelor care au tranzitat China sau zonele administrative cu regim special, iar de la apariţia şi răspândirea virusului şi în statele Uniunii Europene, în data de 23 februarie, verificările la frontieră, pe motiv de sănătate publică, au fost extinse gradual faţă de persoanele, cetăţeni români sau străini, care au declarat că vin din diferite zone de risc, zone actualizate conform listelor Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Astfel că, din data de 23 februarie până la incheierea stării de urgenţă au fost verificate suplimentar, pe motiv de sănătate publică, aproximativ 767.000 de persoane care au declarat că vin din zone de risc, dintre care 490.000 cetăţeni români, iar din data de 16 martie 2020, când în România a fost declarată starea de urgenţă, au fost verificate suplimentar 685.000 persoane, din care 423.000 cetăţeni români. Menţionăm că situaţia statistică vizează numărul persoanelor care au declarat la controlul de frontieră că vin sau au tranzitat zone de risc.
Pe timpul stării de urgenţă, în punctele de trecere a frontierei s-au făcut verificări pentru toate persoanele care se prezintă la intrarea în ţară, având ca zonă de plecare sau tranzit ţări din zonele roşii şi galbene.
Persoanele erau îndrumate către personalul Direcţiei de Sănătate Publică din punctele de trecere a frontierei pentru completarea declaraţiei specifice triajului epidemiologic, în vederea stabilirii măsurilor obligatorii de carantină sau de autoizolare la domiciliu.
Prin declaraţia pe proprie răspundere cetăţeanul român îşi asuma responsabilitatea de a ajunge la adresa unde stătea în autoizolare. În situaţia în care, după efectuarea triajului epidemiologic se adoptă măsura carantinării, persoanele sunt preluate de către autorităţile competente pentru a fi transportate către locaţiile stabilite pentru carantină.
Astfel, în considerarea celor menţionate anterior, enumerăm principalele ţări de plecare ale cetăţenilor care au intrat în România şi care au făcut obiectul unor verificări suplimentare pe motiv de sănătate publică, respectiv: Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Franţa, Austria, Belgia, dar si China, Coreea de Sud etc.
În vederea utilizării eficiente a personalului şi echipamentelor existente la nivelul structurilor de sănătate şi ordine publică necesare derulării procedurilor specifice în contextul prevenirii răspândirii SARS-COV-2, a fost instituită măsura închiderii temporare, totale sau parţiale, a traficului prin 27 de puncte de trecere a frontierei cu statele vecine, astfel încât resursele să fie canalizate pe punctele de frontieră cele mai tranzitate.
Încă de la instituirea stării de urgenţă, personalul Poliţiei de Frontieră s-a confruntat cu o situaţie aparte, dată de nevoia de a pune în aplicare corespunzător măsurile luate pentru prevenirea răspândirii COVID-19. În acest context, inspectorul general al I.G.P.F., chestor general de poliţie Ioan Buda, s-a aflat în repetate rânduri în teritoriu, în toate zonele unde există graniţa comună cu statele vecine. Scopul acestui demers a avut două dimensiuni: pe de o parte, aceea de a se asigura că dispoziţiile transmise în contextul COVID-19 sunt puse în practică în mod eficient şi, pe de altă parte, cea de susţinere a poliţiştilor de frontieră care, în acestă perioadă de grea încercare, alături de personalul medical, se află în prima linie şi interacţionează direct cu participanţii la trafic ce revin în ţară din zone de risc.
„Vă apreciez şi vă respect pentru tot ce faceţi! Înteleg lupta interioară pe care o duceţi şi vă admir pentru puterea de care daţi dovadă!
Sunt conştient că, fiecare nouă zi de muncă a dumneavoastră începe cu gânduri de genul: „ce fac dacă îmi îmbolnăvesc copilul?”, „cum fac să am grijă de părinţi, fără să îi expun, fără să risc să îi contaminez?” şi multe altele de acest fel.
Sub măştile de protecţie care vă acoperă temporar chipurile am întâlnit foarte mulţi tineri care dau dovadă, în fiecare clipă, de maturitate emoţională şi profesională.
Dragi colegi, trăim momente critice, iar felul în care acestea sunt gestionate depinde şi de noi!” - chestor general de poliţie Ioan Buda.
ITPF Giurgiu în lupta cu COVID-19
În această perioadă în care specialiştii au recomandat reducerea la minim a ieşirilor şi contactului cu alte persoane, poliţiştii de frontieră giurgiuveni au fost la datorie, mare parte dintre ei în punctele de trecere a frontierei, chiar în prima linie, efectuând formalităţile de frontieră pentru persoane şi mijloace de transport.
Din prima zi în care s-a început monitorizarea persoanelor care proveneau sau au tranzitat state ori zone de risc, poliţiştii de frontieră au primit echipamente de protecţie individuală şi, în permanenţă, au fost instruiţi cu privire la modul în care trebuie să interacţioneze cu persoanele care sosesc din zone cu risc COVID-19.
În eforturile lor, poliţiştii de frontieră au fost sprijiniţi de personal al Direcţiilor de Sănătate Publică, de poliţişti, pompieri, jandarmi şi reprezentanţi ai Ministerului Apărării.
De asemenea, organizaţiile sindicale şi profesionale au sprijinit eforturile poliţiştilor de frontieră donându-le materiale şi echipamente pentru protecţie individuală.
„Mulţumind tuturor pentru sprijinul acordat, ne exprimăm speranţa că, trecând prin această perioadă de criză şi încercând să se adapteze, omenirea va învăţa din mers lecţii importante şi va ieşi mai înţeleaptă. Multă sănătate tuturor!”- a declarat şefului Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu, chestor de poliţie Ionel Tîrsînoagă.
„La nivelul Sectorului Poliţiei de Frontieră Giurgiu, colegii au fost şi sunt în continuare angrenaţi, zi de zi, în prima linie în lupta împotriva pandemiei de coronavirus. Din păcate însă, poveştile lor, adevărate acte de eroism nu ajung întotdeauna a fi cunoscute de cei care se bucură de privilegiul de a sta acasă şi de a avea grijă de sănătatea lor şi a celor dragi. Şi suntem mulţi care încercăm să facem acest lucru acum, chiar dacă nu apărem în fotografii. Unii dintre ei abia şi-au început cariera şi au venit în linia I, încercând să înveţe din mers ce se întâmplă. Alţii suntem puţin mai experimentaţi.
Cu toţii suntem puşi în faţa celui mai greu examen pe care l-am avut de susţinut până acum. Şi totul se învaţă din mers. Nu mai există timp pentru pregătiri. Realitatea pe care o trăim acum ne obligă să ne adaptăm, să luam decizii rapide şi să muncim fără oprire. Sper că această provocare ne va învăţa să fim mai uniţi, mai buni unii cu alţii şi mai recunoscători pentru tot ce avem” - comisar-şef de poliţie Cătălin Mavrodineanu, şeful Sectorului Poliţiei de Frontieră Giurgiu.
„În cea mai neobişnuită primăvară a carierei mele, Sectorul Poliţiei de Frontieră Calafat s-a adaptat rapid măsurilor impuse de pandemia de SARS-COV 2. Astfel, în scopul reducerii timpilor de aşteptare şi fluidizării traficului, s-a asigurat personal suficient pentru funcţionarea la capacitate maximă a Punctului de Trecere a Frontierei Calafat, iar supravegherea frontierei a fost asigurată printr-un dispozitiv de supraveghere viabil. Am fost plăcut surprinsă să constat că poliţiştii îşi execută serviciul cu aceeaşi dăruire, poate doar cu o strângere de inimă, conştienţi fiind că se află în prima linie, iar acasă îi aşteaptă familia. Atât poliţiştii, reprezentanţii celorlalte instituţii care îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere, cât şi participanţii la trafic au conştientizat importanţă prevenirii răspândirii virusului prin purtarea echipamentelor de protecţie, iar acest lucru a devenit o obişnuinţă. Consider că această perioadă a adus cu sine şi un lucru pozitiv, şi anume intensificarea cooperării cu celelalte structuri din segmentul de ordine şi siguranţă publică.”- subcomisar de poliţie Feraru Alexandra, împuternicit şef al Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat.
În linia întâi la ITPF Iaşi
La sfârşitul lunii februarie, fiecare dintre noi a fost surprins de Pandemia de Coronavirus, ne-am aflat în faţa unei situaţii fără precedent, pe care, atunci la început, am crezut că nu o putem controla şi la care nu am ştiut cum să reacţionăm, poate pentru că înainte de toate suntem oameni. Dar, în scurt timp, teama iniţială s-a transformat în curaj şi am realizat, încă o dată, că doar uniţi vom fi puternici, vom trece peste toate, purtând în suflet jurământul de credinţă pe care fiecare dintre noi l-am depus, am fost conduşi de gândul că indiferent de situaţie, suntem în linia întâi şi trebuie să ne facem datoria.
În această perioadă, fără reţineri, indiferent de riscuri, personalul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi şi-a îndeplinit atribuţiile cu profesionalism şi seriozitate.
Pe lângă activităţile specifice, colegii noştri au dat dovadă, încă o dată, că înainte de toate sunt oameni şi nu rămân indiferenţi la problemele celorlalţi, fiind implicaţi în activităţi diverse.
Pe perioada stării de urgenţă, psihologii de unitate au demonstrat solidaritate socială prin iniţiative specifice, derulate cu scop psihoprofilactic. În acest sens, în colaborare cu colegii din cadrul Compartimentului Psihologie din I.G.P.F., a fost elaborat un pliant menit să sensibilizeze poliţiştii de frontieră în legătură cu efectele contaminării psihologice, să normalizeze reacţiile de teamă faţă de necunoscut, să ofere soluţii concrete de reducere a nivelului de anxietate şi să dezvolte comportamente adaptative în situaţii de criză.
Atât pliantul, cât şi alte materiale elaborate la nivelul M.A.I. au fost puse la dispoziţia beneficiarilor în format electronic şi au fost diseminate cu sprijinul şefilor de structuri.
Pentru personalul P.F.R. depistat pozitiv cu COVID-19 şi internat, s-a asigurat asistenţa psihologică telefonică.
În plină pandemie din cauza coronaviruslui, numărul persoanelor care se gândesc la semenii lor a scăzut, inclusiv cei care ar putea dona sânge pentru persoanele aflate în suferinţă.
Deşi în această perioadă suntem concentraţi pe realizarea misiunilor specifice, noi, poliţiştii de frontieră am răspuns pozitiv la solicitarea Centrului Regional de Transfuzii Sangvine şi, timp de două zile, poliţiştii de frontieră au donat sânge. Şi cu acest prilej, am dovedit că suntem alături de cetăţeni, şi mai ales de cei aflaţi în suferinţă. Poliţiştilor de frontieră nu le este teamă să doneze, ştiu că s-au luat măsuri de protecţie şi îi îndeamnă pe toţi să vină să doneze pentru că aşa putem ajuta alţi oameni.
Colega noastră, agent principal de poliţie Georgiana Eliza Strugaru, din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Bivolari, al cărui copil este elev al Liceului de Informatică Iaşi, este unul dintre personajele principale ale poveştii scrise de nişte oameni obişnuiţi, fără experienţă în domeniu, dar cu solidaritate pură şi dorinţă arzătoare de a ajuta.
Convinşi de faptul că omenirea traversează momente extrem de dificile şi de faptul că fiecare dintre noi ar trebui să contribuie cu ceva, orice gest, oricât de mărunt ar părea, poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte, aceşti câţiva oameni au venit în sprijinul Asociaţiei Părinţi - Profesori ai Liceului de Informatică Iaşi, şi, folosind imprimantele 3D ale clubului de robotică al instituţiei de învăţământ cât şi pe cele personale, au confecţionat, acasă, peste 1.000 de viziere pe care le-au distribuit, gratuit, spitalelor din Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos, Roman, Focşani.
Prin gestul lor, mic în comparaţie cu nevoile sistemului sanitar, au dorit să transmită întregului personal medical mesajul lor de apreciere, susţinere şi dorinţa de a-i şti în siguranţă, pentru ca ei să se poată îngriji liniştiţi de sănătatea celor care au nevoie.
Deoarece au fost dispuşi să lucreze 24 din 24, dar fondurile erau limitate, pentru a fi de ajutor, colegii din cadrul sectorului nu au rămas indiferenţi şi au contribuit cu sume de bani pentru procurarea materiei prime necesare confecţionării vizierelor.
Aceeaşi echipă, din care face parte colega noastră, este implicată şi într-un proiect, iniţiat la Timişoara, de realizare a unor ventilatoare. În momentul în care se va omologa prototipul, vor fi primite proiectele pentru piesele pe care le vor confecţiona în aceeaşi manieră.
Agent şef adjunct de poliţie Simona Elena Suhan, din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Dorohoi, nu este la prima acţiune de a ajuta şi a veni în sprijinul celor care au nevoie. A iniţiat o campanie la nivel local, „Ajută un bunic!” prin care a reuşit să mobilizeze mai mulţi botoşăneni inimoşi, care au făcut cumpărături în locul bătrânilor ce au solicitat acest ajutor, au vopsit şi donat sute de ouă şi au cumpărat 500 de cozonaci pentru ca mesele celor defavorizaţi să aibă bucatele tradiţionale de Paşte. De asemenea, poliţistul de frontieră a mobilizat mai mulţi şoferi de taxi din Dorohoi să facă cumpărături şi să le transporte gratuit.
Nu este de neglijat nici iniţiativa, chiar de ziua ei, de a dona pentru întreg personalul Compartimentului Primire - Urgenţe din cadrul Spitalului Dorohoi costume şi măşti de protecţie.
Poliţiştii de frontieră constănţeni, la datorie în linia întâi
Dintotdeauna, poliţistul de frontieră a fost în prima linie la intrarea pe teritoriul României, exercitându-şi atribuţiile care i-au revenit atât cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţă, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, dar şi cu privire la asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară, în zona contiguă şi în zona economică exclusivă.
În această perioadă, dificilă pentru întreaga omenire, Poliţia de Frontieră se află în prima linie alături de celelalte instituţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale, dar şi alături de cadrele medicale. Toţi luptă împotriva epidemiei cu noul coronavirus însă, lupta este cu un inamic nevăzut.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au fost la datorie în Punctele de Trecere a Frontierei rutiere de pe raza judeţului Constanţa (PTF Vama Veche şi PTF Ostrov), în Punctele de Trecere portuare (PTF Constanţa, PTF Agigea, PTF Midia, PTF Cernavodă, PTF Tulcea şi PTF Sulina), desfăşoară misiuni de supraveghere a frontierei de stat, misiuni de cooperare cu forţele de ordine şi siguranţă publică pentru menţinerea ordinii şi liniştii publice, precum şi pentru verificarea respectării prevederilor Ordonanţelor Militare şi reprezintă instituţia în cadrul Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei de la nivelul judeţelor Constanţa şi Tulcea.
În această perioadă, de la instituirea stării de urgenţă şi până în prezent, prin punctele de frontieră, au efectuat formalităţile de control aproximativ 22.000 de persoane, cetăţeni români şi străini şi peste 19.000 mijloace de transport. Pe sensul de intrare au fost aproximativ 10.600 de persoane cu 9.300 mijloace de transport, iar pe cel de ieşire 11.400 de persoane cu 9.700 mijloace de transport.
Astfel, se constată o scădere semnificativă a tranzitului de persoane şi turisme, cu aproximativ 90% faţă perioada similară a anului 2019, când au efectuat formalităţile de frontieră peste 213.000 persoane. Totuşi, deşi a existat această scădere a tranzitului de persoane şi turisme, efortul depus şi responsabilitatea poliţiştilor de frontieră au fost dublate.
Agent şef de poliţie Marius Dumitru lucrează în Punctul de Trecere a Frontierei Vama Veche din anul 2008, iar pentru el această perioadă a fost una dintre cele mai dificile din cariera lui, atât în plan profesional, cât şi personal.
„Această perioadă pune pe umerii fiecăruia dintre noi o presiune, prin grija pe care trebuie să o avem pentru a ne proteja pe noi, familia, persoanele dragi şi bineînţeles, cetăţenii în slujba cărora suntem.”
Despre cooperarea interinstituţională la care a luat parte spune că „te face să fii mândru că eşti român, că faci parte dintr-un sistem pus în slujba statului, având în vedere faptul că toate autorităţile sunt mobilizate şi încearcă să ducă la bun sfârşit misiunile pe care le au, fără incidente.”
În ceea ce priveşte relaţia cu cetăţenii care au intrat în ţară, aceasta a fost una bună, de cooperare, persoanele care urmau să fie izolate la domiciliu sau plasate în carantină, în funcţie de zona din care veneau, au fost cooperante, relatându-le poliţiştilor de frontieră traseul pe care l-au urmat şi ţara de unde veneau.
Şi agent şef principal Călin Popa, îşi desfăşoară activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Vama Veche din anul 1995, fiind absolvent al Şcolii de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, arma Paşapoarte, Poliţie de Frontieră. A lucrat o perioadă în linia I de control, iar de 15 ani este coordonatorul lucrătorilor planificaţi să îşi desfăşoare activitatea în punctul de trecere.
„Suntem conştienţi de importanţa prevenirii răspândirii virusului, astfel că respectarea tuturor măsurilor dispuse în acest sens sunt înţelese în egală măsură şi ca o îndatorire morală faţă de colegi, faţă de familie, de cei apropiaţi şi nu numai. Este o perioadă delicată, în care trebuie să fim atenţi şi să ne protejăm, dar ne facem datoria în continuare şi rămânem optimişti.”
Toleranţa poliţiştilor de frontieră faţă de cei care, lipsiţi de conştiinţă, poate, vor să eludeze prin orice mijloace măsurile luate de autorităţi şi care trebuie respectate pentru prevenirea răspândirii virusului, este zero. Totodată, despre cooperarea cu instituţiile care şi-au desfăşurat activitatea în această perioadă în punctul de trecere a frontierei spune că „este benefică, pentru că, indiferent din ce structură facem parte, toţi facem front comun în faţa situaţiei în care se află ţara noastră şi, respectiv, întreaga lume.”
De la începutul stării de urgenţă până în prezent poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vama Veche au aplicat patru sancţiuni contravenţionale în valoare de 13.000 de lei, pentru nerespectarea culoarelor de tranzit pentru transporturile de marfă stabilite în urma adoptării Ordonanţelor Militare. Totodată, au întocmit un dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii pe numele unui cetăţean român. Acesta s-a prezentat la Punctul de Trecere a Frontierei, împrejurare în care a declarat că vine din Bulgaria, iar în urma verificărilor ulterioare poliţiştii de frontieră au stabilit că acesta călătorise în Turcia.
În total, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au aplicat, în punctele de trecere, 16 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 30.000 de lei, pentru nerespectarea culoarelor de tranzit pentru transporturile de marfă stabilite în urma adoptării Ordonanţelor Militare.
Conform Ordonanţelor Militare, transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, accesul navelor în porturile româneşti, precum şi inspectarea şi operarea navelor se desfăşurau fără restricţii, cu respectarea tuturor măsurilor de prevenire a infectării cu COVID-19, impuse de Ministerul Sănătăţii. Marinarii de pe navele care ajung în porturile româneşti sunt verificaţi de către medicii din cadrul Direcţiei de sănătate Publică (DSP), ulterior urcând la bordul navei şi poliţiştii de frontieră pentru efectuarea formalităţilor de control.
Agent şef de poliţie George Crăciun îşi desfăşoară activitatea în cadrul Grupului de Nave Constanţa – Punctul Poliţiei de Frontieră Constanţa Port, din anul 2007.
„Restricţiile impuse participanţilor la trafic au creat disconfort, însă au fost acceptate fără probleme, dată fiind situaţia epidemiologică la nivel mondial. Cooperarea cu celelalte instituţii a fost foarte importantă în această perioadă, lucrătorii Direcţiei de Sănătate Publică dând dovadă de implicare totală pentru rezolvarea rapidă a situaţiilor existente în Port. S-a luat măsura izolării la bord a membrilor de echipaj ai navelor sosite în Portul Constanţa, iar traficul de mărfuri nu a fost afectat.”
De asemenea, personalul din cadrul aparatului central al Gărzii de Coastă a fost implicat în lupta cu noul coronavirus, desfăşurând misiuni de întărire a dispozitivului de control la frontieră şi reprezentând instituţia în cadrul Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei al judeţului Constanţa(CJCCI), locul unde sunt gestionate operaţional situaţiile de urgenţă determinate de manifestarea noului coronavirus SARS-CoV-2 la nivel judeţean.
Subcomisar de poliţie Daniel Zlat, este încadrat la Structura de Securitate, iar în această perioadă şi-a îndeplinit atribuţiile în cadrul compartimentului, în sprijinul structurilor teritoriale, dar şi în cadrul CJCCI, organizat la sediul Instituţiei Prefectului.
„Am lucrat 10 ani în operativ, coordonator tură în cadrul Grupului de Nave Sulina, aşa că revenirea în teren nu a fost deloc dificilă, mai ales că misiunea a fost de sprijin a dispozitivului de supraveghere la frontieră. Am efectuat misiuni de post control/patrulare pe căile de comunicaţii din zona de competenţă teritorială, misiuni de supraveghere în vederea prevenirii trecerilor ilegale a frontierei, etc.
De asemenea, în cadrul Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei de la nivelul judeţului Constanţa, am sprijinit gestionarea din punct de vedere operativ a tuturor situaţiilor determinate de manifestarea noului coronavirus, alături de reprezentanţi din cadrul tuturor structurilor M.A.I, Ministerului Sănătăţii, MApN şi ai administraţiei publice locale.”
Şi pentru că poliţiştilor de frontieră le pasă, unii îşi dedică şi timpul liber pentru ajutorarea celor mai puţin norocoşi sau care, în această perioadă au avut mai multe restricţii de circulaţie.
Aşa este colegul nostru, agent şef adjunct de poliţie Valentin Matea, încadrat la Grupul de Nave Constanţa - Punctul Poliţiei de Frontieră Constanţa Port, care a participat în această perioadă la o acţiune de voluntariat. El a distribuit persoanelor vârstnice din municipiile Constanţa şi Mangalia, în mod gratuit, pachete cu alimente.
„Când am aflat de această acţiune m-am gândit la părinţii mei şi la toate persoanele vârstnice, care reprezintă categoria cea mai vulnerabilă în acest context al pandemiei COVID-19 şi mi-am dorit foarte mult să ajut. Puteam ajuta pe oricine avea nevoie, nu doar pensionari cu venituri mici, ci şi alte persoane fără ajutor sau copii orfani aflaţi în grija bunicilor.
Mi-am dat seama că nu ştie multă lume de activitate şi am decis să mă implic pentru a o face cunoscută, distribuind-o, astfel că din ce în ce mai mulţi oameni şi prieteni mă sunau pentru a se informa cum pot ajuta.
Primeam listele cu adresele oamenilor, încărcam maşina cu pachete şi timp de aproximativ şase ore ne ocupam de livrarea acestora. Iar bucuria de pe feţele lor era de nedescris ... nu aveai cum sa nu îţi doreşti să te implici. Zilnic, ne strângeam 30-40 de persoane şi livram în jur de 700 pachete cu alimente. Este o mulţumire pe care doar dăruind şi ajutându-i pe alţii o poţi simţi.”
Lupta nu este însă la final, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă continuă să pună în practică dispoziţiile transmise în contextul COVID-19, poartă echipamente de protecţie individuală şi, în permanenţă, sunt instruiţi cu privire la modul în care interacţionează cu persoanele care declară că sosesc din zone cu risc sau care este posibil să vină din aceste zone, dar nu declară.
Totodată, în eforturile lor, poliţiştii de frontieră sunt sprijiniţi de personalul din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică, de pompieri, jandarmi, reprezentanţi ai Poliţiei Române şi ai Ministerului Apărării Naţionale.
Poliţştii de frontieră din vestul ţării la datorie în Punctele de Trecere a Frontierei Borş şi Nădlac
Conducerea Inspectoratului Teritorial al Poliţei de Frontieră Oradea este recunoscătoare poliţştilor de frontieră care s-au aflat în
linia I, în judeåele Bihor şi Arad, în special celor din Punctele de Trecere a Frontierei Borş, Nădlac I şi II (autostradă), pentru modul cum şi-au îndeplinit atribuţile de serviciu în această perioadă, pentru dedicarea de care au dat dovadă, pentru răbdarea şi implicarea lor.
De asemenea, rezultatele pozitive din această perioadă de cumpănă, în societatea noastră, s-au datorat, în mare parte, şi şefilor de sectoare, adjuncţlor şi şefilor de puncte (şeful SPF Borş comisar-şef de poliţe Dorin Popa, adjunctul sectorului comisar-şef de poliţe Dănuå Maier, şefului PTF Borş comisar-şef de poliţe Gheorghe Borşa, iar la nivelul judeåului Arad şeful sectorului PF Nădlac comisar-şef de poliţe Cosmin Boldiş, adjunctul sectorului comisar-şef de poliţe Cristian Albinaru şi, nu în ultimul rând, mulåumită şefului PTF Nădlac subcomisar de poliţe Alexandru Nicolae).
Începând cu luna martie a.c., mulţ români din străinătate au ales să se întoarcă acasă, în contextul noului virus SARS CoV-2, astfel colegii din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţei de Frontieră Oradea s-au confruntat cu pericolul prezentat de acest nou duşman invizibil, aflat la graniåa åării.
O particularitate a situaţei de la graniåa de vest a åării a fost modificarea programului de tranzitare a frontierei de stat, situaţe ce a generat valori de trafic ridicate într-un interval de timp scurt.
Ca urmare a situaţei internaţonale, conducerea I.T.P.F Oradea, în coordonare cu celelalte instituţi implicate, au implementat măsurile necesare pentru a preveni răspândirea bolii COVID-19. Măsuri puse în aplicare de colegii nostri, care au reuşit să facă faåă cu brio tuturor încercărilor şi dificultăţlor apărute prin aplicarea şi respectarea ordonanåelor militare şi a dispoziţilor, cât şi prin eforturi şi sacrificii personale.
De vorbă cu comisar-şef de poliţe Mihail Cosmin Boldiş, şeful Sectorul PF Nădlac
Comisar-şef de poliţe Mihail Cosmin Boldiş este şeful Sectorul Poliţei de Frontieră Nădlac din cadrul I.T.P.F. Oradea, unul dintre sectoarele cele mai active ale Poliţei de Frontieră Române din punct de vedere operativ. Totodată, S.P.F. Nădlac este şi unul dintre cele mai încercate sectoare ale P.F.R., când mii de persoane au ales să se întoarcă în România din åări puternic afectate de pandemia COVID-19, persoane ce au trebuit să fie carantinate, ori izolate la domiciliu sau escortate de către Poliţe şi Jandarmerie până în judeåele de reşedinåă.
Am stat de vorbă cu comisar-şef de poliţe Mihail Cosmin Boldiş pentru a afla cum a reuşit să facă faåă unei astfel de provocări şi cum s-au descurcat poliţştii de frontieră în aceste momente tensionate.
Comisar-şef de poliţe Mihail Cosmin Boldiş activează în cadrul M.A.I. din anul 1994, când a debutat în activitate ca lucrător operativ la Compartimentul Ture Serviciu din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac. Ulterior, a ocupat diferite funcţi în cadrul P.F.R. la P.T.F. Turnu, Centrul Zonal Arad. După cum ne-a mărturisit, comisar-şef de poliţe Mihail Cosmin Boldiş se simte ataşat profesional şi sufleteşte de Sectorul Poliţei de Frontieră Nădlac, unde a lucrat peste 25 de ani.
Conduceţ unul dintre cele mai importante sectoare ale Poliţei de Frontieră Române, iar de curând v-aţ confruntat cu o situaţe deloc uşoară. Spuneţ-ne câteva lucruri despre sectorul pe care îl coordonaţ şi despre cum a afectat pandemia COVID-19 activitatea poliţştilor de frontieră din cadrul sectorului.
În cadrul S.P.F. Nădlac funcţonează două puncte de trecere a frontierei cu specific rutier, respectiv P.T.F. Nădlac I şi P.T.F. Nădlac II. Ambele puncte au un volum ridicat al traficului de călători şi mărfuri, motiv pentru care ne confruntăm aproape zilnic cu situaţi complexe în domeniul operativ şi suntem puşi în situaţa de a căuta şi lua măsurile legale într-un ritm alert. Mai mult, în contextul evoluţei epidemiologice la nivelul teritoriului României şi a măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, restricţonarea/închiderea circulaţei prin anumite puncte de trecere a frontierei de la frontiera cu Ungaria, a generat o presiune suplimentară asupra personalului din cadrul S.P.F. Nădlac.
Având în vedere că până în prezent, în cariera de poliţst, nu m-am confruntat cu o asemenea pandemie, recunosc că aceasta a constituit o provocare. În această perioadă, prin managementul implementat, cuvintele de ordine au fost legate de respectarea strictă a legislaţei pe timpul stării de urgenåă, asigurarea ordinii publice şi fluenåei traficului, sprijinirea personalului atât din punct de vedere profesional, cât şi psiho-emoţonal. Un alt obiectiv important pe care l-am avut în vedere în această perioadă a fost legat de respectarea măsurilor de autoprotecţe a personalului din subordine în vederea prevenirii infectării cu noul coronavirus.
Toate persoanele care s-au prezentat în ultima perioadă pentru intrarea în România prin cele două puncte de trecere a frontierei din zona de competenåă, au avut ca puncte de plecare fie zone roşii, fie galbene, astfel încât suntem conştienţ că există riscuri de infectare a poliţştilor şi de transmitere a virusului către propriile familii. Cu toate acestea, poliţştii de frontieră, respectând măsurile şi recomandările de autoprotecţe, au dat dovadă de profesionalism, devotament, integritate şi putere mare de muncă, fiind în permanenåă în slujba cetăåenilor şi a instituţei.
Până în prezent, niciun poliţst de frontieră din cadrul S.P.F. Nădlac nu a fost diagnosticat ca fiind infectat cu virusul SARS-CoV-2.
Personal, dumneavoastră, v-a fost frica? Familia dumneavoastră ce a spus în acele momente?
Încă de la începutul acestei perioade dificile, am încercat să-mi înving propriile frici, normale în astfel de situaţi, însă prin atitudinea emanată am căutat să insuflu întregului personal încredere, optimism şi calm.
Familia a fost în permanenåă alături de mine, rugându-mă să respect cu stricteåe toate măsurile de autoprotecţe. Mi-a fost şi îmi este foarte greu să nu îmi vizitez o perioadă lungă de timp sora şi părinţi care au o vârstă înaintată.
Cum s-au mobilizat poliţştii de frontieră atunci când au fost conştienţ de faptul că se vor afla în linia I în lupta cu răspândirea virusului?
Mobilizarea poliţştilor a fost exemplară, aceştia fiind conştienţ de importanåa momentului şi de misiunea pe care o au de îndeplinit în lupta împotriva răspândirii virusului.
Poliţa de Frontieră Română a luat gradual mai multe măsuri pentru întărirea dispozitivelor de supraveghere şi control a trecerii frontierei. În cadrul S.P.F. Nădlac, cum au fost puse în practică aceste măsuri?
Zilnic am fost puşi în situaţa de a face manevra de foråe şi mijloace atât între cele două P.T.F. – uri, cât şi în cadrul P.T.F.-urilor de pe un sens pe altul, în aşa fel încât să asigurăm un trafic fluent şi civilizat, dar să şi punem în aplicare, împreună cu celelalte foråe, legislaţa în vigoare pe durata stării de urgenåă. Prin grija I.T.P.F. Oradea, personalul destinat verificărilor la frontieră a fost suplimentat cu 5-10 poliţşti de frontieră de la S.P.F. Curtici şi S.P.F. Turnu. S-a lucrat în echipă şi în sistem integrat, fiecare instituţe participantă, respectiv Poliţa de Frontieră Română, Direcţa de Sănătate Publică, Poliţa Română, Inspectoratul pentru Situaţi de Urgenåă, Ministerul Apărării Naţonale, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi-au cunoscut atribuţile pe care trebuie să le execute, astfel încât activităţle specifice să se desfăşoare în condiţi optime.
Chiar dacă statistic numărul de persoane care au tranzitat frontiera în această perioadă a scăzut, în perioada 01.03.2020-30.04.2020 au intrat în România prin P.T.F. Nădlac I şi P.T.F. Nădlac II 245.571 de cetăåeni români. După efectuarea verificărilor specifice de frontieră, toate persoanele care s-au prezentat pentru intrarea în România au fost supuse triajului epidemiologic şi, în funcţe de rezultatele acestuia, precum şi de zonele din care călătoreau (declarate roşii sau galbene), se lua măsura izolării la domiciliu/carantinării, după caz. De asemenea, au existat situaţi în care persoane simptomatice au fost trimise cu transport specializat către unităţ medicale.
O măsură importantă care a contribuit la fluidizarea traficului prin cele două puncte de trecere a frontierei a fost decizia luată în data de 2 aprilie 2020 de către conducerea I.G.P.F. de a comasa tot traficul de marfă prin P.T.F. Nădlac II, respectiv a traficului de călători prin P.T.F. Nădlac I.
În urma adoptării ordonanåelor militare, criminalitatea transfrontalieră s-a relaxat în vreun fel sau tipurile şi cifrele acesteia nu au simţt schimbări considerabile?
Ca urmare a restricţonării liberei circulaţi a persoanelor prin ordonanåele militare emise în perioada de referinåă, cât şi a prezenåei dispozitivelor mărite de ordine publică pe teritoriul României, s-a constatat o diminuare semnificativă a indicatorilor pe linie de criminalitate transfrontalieră.
Cu toate acestea s-au format cozi, iar nemulåumirea oamenilor care se întorceau în åară creştea de la un minut la altul. Ce ne puteţ spune despre aceasta? Nemulåumirile participanţlor la trafic au fost generate în principal de creşterea timpilor de aşteptare pentru intrarea în România. Acest aspect s-a datorat următorilor factori: culoarul umanitar de tranzit al teritoriului Ungariei era stabilit zilnic într-un interval limitat de timp; călătorii care se deplasau către România acumulau oboseală excesivă pe itinerariul de deplasare; la controlul de frontieră se prezentau întru-un timp scurt un număr mare de persoane care trebuiau să parcurgă etapele triajului epidemiologic. De asemenea, măsura carantinării instituţonalizate a generat un surplus de nemulåumire a participanţlor la trafic, cu precădere în perioada sărbătorilor pascale, pe fondul imposibilităţi petrecerii acestora acasă.
Cum decurgea programul unei zile de lucru? Cu ce era el diferit faåă de cel al unei zile normale?
Fiecare zi de lucru are un program intens şi cu multe responsabilităţ. Nicio zi nu seamănă una cu alta şi, vă spun cu sinceritate că simåul datoriei şi responsabilitatea m-au determinat să fiu prezent mai mult la locul de muncă decât acasă. Ineditul situaţilor apărute m-a determinat să pun accent deosebit pe pregătirea personalului la intrarea în serviciu.
Care au fost cele mai dificile momente?
Nu pot identifica momente dificile, însă întreaga perioadă, prin ineditul situaţilor apărute, a fost una deosebită.
Consider că am reuşit să trec peste toate provocările din această perioadă numai cu sprijinul echipei manageriale, căreia doresc să îi mulåumesc şi pe această cale, dar şi a celorlalţ colegi din cadrul S.P.F. Nădlac.
Agent Gorgan Alexandru-Serban
„Toate visele tale se pot împlini dacă ai curajul să le urmezi. Aşa am început munca de poliţst, fiind visul meu de mic copil, vis pe care am avut curaj să-l urmez. O meserie în care apar multe situaţi plăcute şi neplăcute, ca şi cea de acum - lupta împotriva COVID-19. Am trecut prin momente tensionate, foarte multă muncă fizică şi nu numai. Am încercat să facem faåă cu bine acestei situaţi şi să încercăm să fim optimişti, să trecem cu bine peste această pandemie, care, din păcate, s-a abătut şi asupra åării noastre. Noi suntem în linia I pentru voi. Voi? Voi staţ acasă pentru noi!”
Agent Lazăr Andrada
„Să lucrezi 12 ore pe zi în condiţi de stres şi panică, să îţ fie teamă că nu cumva să intri în contact cu persoane posibil confirmate şi cu gândul că îţ poţ pune în pericol familia, e greu! Au fost zile când nu am avut timp nici să luăm pauză de masă, în care am muncit din greu, dar acesta a fost visul meu, să devin poliţst! Sub masca de protecţe pe care o purtăm, se ascunde o luptă interioară, dar mereu vom da dovadă de maturitate emoţonală şi profesională. Împreună suntem mai puternici!”
Agent Dulău Alexandru
„Adevărata probă a curajului nu se vede decât în primejdia pe care nu o mai putem evita."
Nimeni nu ar fi putut preconiza situaţa actuală în care ne aflăm, iar aceasta, privită prin ochii noştri, nu este deloc o misiune uşoară. Am întâlnit oameni fără răbdare, disperaţ să ajungă acasă, cozi întinse pe kilometri întregi, nervi întinşi la maxim, am avut parte de ore de muncă care păreau fără sfârşit şi riscuri asumate. Pot afirma cu mândrie, că fac parte din linia întâi şi toate acestea cu un singur scop: protejarea cetăåenilor.
Autorităţle vă cer un singur lucru: Staţ în casă! Protejaţ-vă pe voi şi familiile voastre!
Este singurul lucru pe care îl vrem în schimb de la voi şi anume, să respectaţ măsurile care se iau şi ordonanåele militare. Eu nu pot să îmi protejez familia ca tine, care stai în confortul casei tale pentru că eu sunt expus. Aceasta este diferenåa dintre noi şi nu o spun ca un reproş, ci mi-aş dori să poţ aprecia că tu poţ fi un erou pentru familia ta pentru că o poţ îmbrăţşa şi mângâia. Noi suntem eroii care fac faåă virusului, şi nu datorită uniformei sau echipamentului de protecţe pe care îl purtăm. Suntem eroi, pentru jurământul cu care am fost învestiţ şi promisiunea pe care i-am făcut-o acestei åări. Un erou care îşi iubeşte patria, nu este mai curajos decât un om obişnuit, dar este curajos cu cinci minute mai mult.
Voi cei de acasă sunteţ eroii noştri!
P.S. STAŢ ÎN CASĂ!”
Agent Oprea Codruåa
„Încep prin a vă spune că mă numesc Oprea Codruåa şi lucrez în cadrul SPF Nădlac, sunt doar de câteva luni în cadrul MAI, mai exact din Noiembrie 2019. Vreau să le mulåumesc pe această cale colegilor care au avut răbdare să ne înveåe pe toţ cei nou veniţ în această lume, secretele aceste meserii. Voi continua cu partea mai puţn pozitivă din aceasta perioadă, care a afectat o lume întreagă din toate punctele de vedere. Din păcate, acum ne luptăm cu un duşman care nu poate fi văzut de ochiul uman şi anume virusul SARS-CoV-2. Inclusiv pentru noi, cei din linia I este o adevărată provocare pentru că nu ne-am mai confruntat cu astfel de probleme. Am o profundă admiraţe pentru toţ colegii care au familie acasă, inclusiv părinţ, pentru că au venit în continuare la serviciu cu mult curaj, responsabilitate şi aceeaşi plăcere. Sper ca într-un final să trecem cu toţi peste această perioadă şi să ne întoarcem la obiceiurile de dinaintea acestei pandemii.”
Agent Chira Patrick
„Ceea ce noi, cei din linia întâi putem afirma cu tărie, este faptul că astfel de vremuri necesită anumite trăsături de caracter precum rezistenåă, răbdare şi curaj. Trăsături fără de care poate nu am fi reuşit să perseverăm şi care ne amintesc cu mândrie de motivul pentru care am ales această meserie, dându-ne astfel puterea de a continua lupta. Tuturor celor care citesc acest mesaj, nu pot să le transmit altceva decât să-si păstreze credinåa, să se protejeze pe ei înşişi şi familiile lor, de restul avem noi grijă, cei din linia întâi.”
Centrul de Supraveghere şi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureşti
“Să formezi o echipă este doar începutul, să rămâi împreună este progresul, să lucrezi împreună este succesul”
Având în vedere că Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” este principala cale de acces aeriană din ţară, de la începutul lunii ianuarie s-au luat primele măsuri privind pasagerii care au călătorit în China, Hong Kong, Macao şi Taiwan.
Ceea ce părea a fi un flagel îndepărtat la celălalt capăt al lumii, atunci când a apărut în Europa, aproape de România, situaţia s-a schimbat radical şi treptat s-a trecut la implementarea unor măsuri de siguranţă.
Înregistrarea primului caz de coronavirus la noi devenise o chestiune de zile dacă nu de ore din momentul în care acest virus s-a răspândit cu repeziciune în Italia, acolo unde comunitatea românească este foarte mare.
Indiferent de criza prin care treceam cu toţii, siguranţa autorităţilor înseamnă şi siguranţa cetăţenilor. Pentru aceasta, poliţiştii de frontieră au primit echipamente de protecţie individuală şi au fost instruiţi cu privire la modul în care să interacţioneze cu persoanele care sosesc din zonele afectate
.
În vederea combaterii răspândirii infecţiei cu noul coronavirus, la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” a fost elaborat un plan local de măsuri de către reprezentanţii Poliţiei de Frontieră Române, Direcţiei de Sănătate Publică şi Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, pentru implementarea deciziilor autorităţilor responsabile la nivel central. Acest plan de măsuri include distribuirea de materiale informative, completarea de către pasagerii care vin din ţările afectate a unor chestionare, modul de tratare a acestor pasageri de către echipele medicale, procesarea de către poliţiştii de frontieră a datelor declarate de către pasageri, precum şi o serie de măsuri specifice (ex.: folosirea unor zone separate faţă de fluxurile principale, scanarea termică, păstrarea distanţării sociale, eşalonarea judicioasă a zborurilor).
În luna ianuarie marea grijă a celor care ajungeau la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” erau cozile la check-in, la controlul de securitate şi controlul de frontieră. Pe parcurs, s-a anulat cursă după cursă, existând doar câteva zboruri. Imaginea unui aeroport în care se lucra 24 de ore din 24 şi pe culoarele căruia se aude astăzi doar ecoul, este dezolantă. Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” a mai trecut prin crize, precum cea a erupţiei vulcanului Eyjafjallajö din Islanda, când toate cursele au fost anulate pentru o scurtă perioadă de timp, dar, de data aceasta, situaţia este cu totul alta.
În momentul de faţă mai există doar curse din nordul Europei şi zboruri de repatriere, la care se adaugă şi transporturile de materiale medicale, atât de necesare în această perioadă.
Dacă anul trecut în aceeaşi perioadă erau zilnic aproximativ 400 de aterizări şi decolări şi peste 40 de mii de pasageri, acum, zborurile sunt rare şi abia dacă numără câteva sute de pasageri. Este o imagine inedită şi tristă, platformele aeroportuare fiind acum o uriaşă parcare.
Această încercare a creat o puternică solidaritate între poliţiştii de frontieră şi celelalte autorităţi cu atribuţii în aeroport, demonstrând că împreună putem face faţă unor situaţii dificile şi că doar uniţi vom putea &am
