- Ce este acest concept și cum ne influențează?
Au trecut mai bine de doi ani de când întreaga lume traversează una dintre cele mai solicitante și dificile perioade din ultimele decenii. Pandemia de COVID-19, faptul că omenirea consumă în aproximativ jumătate de an tot ceea ce ecosistemele pot să regenereze într-un an, problemele de natură climatică, temerile privind securitatea națională și globală generate de conflictul din Ucraina care ar putea escalada până la un conflict nuclear, nesiguranța economică datorată creșterii „costului” vieții, au fost declanșatorii unor probleme care afectează numeroși oameni la nivel psihic, fizic și social. În acest context, nu este de mirare că vrem să fim atenți la pericole, să aflăm mai multe despre ceea ce se întâmplă și să să fim la curent cu cele mai noi informații.
Internetul este un loc minunat - până când nu mai este. Chiar dacă modul instant de a intra în „posesia” informației presupune nenumărate beneficii, există, însă, și reversul medaliei. Tot mai multe persoane care petrec o perioadă excesivă de timp în compania ecranelor, citind știrile negative, experimentează fenomenul recent observat, denumit doomscrolling. Termenul denumește o realitate căreia puțini și cu greu i se pot sustrage, mai exact tendința de a căuta și citi știri despre tragedii și dezastre, în ciuda faptului că provoacă trăiri emoționale negative. Termenul este construit din cuvintele englezești „doom” (damnare) și „scrolling” (a derula un șir de informații online).
În ciuda faptului că suntem de părere că evităm să ne încărcăm cu știrile negative, curiozitatea și stereotipurile comportamentale ne fac să fim conectați la aceste evinemente, deoarece nevoia de a ști și a cunoaște ne face să ne simțim în siguranță, însă, în realitate, sentimentul de siguranță durează foarte puțin, lăsând loc stresului și anxietății. Cu toate acestea, este important să deosebim doomscrolling-ul de ideea de a rămâne informați.
Paradoxal și contrar convingerilor generale, nenumăratele experimente efectuate în laboratoare psihosociologice din întreaga lume au ajuns la un numitor comun în sensul că publicul este cel care influențează algoritmii mass-media pentru știri negative majore, nu invers. Potrivit oamenilor de știință care au efectuat studiile, creierul nostru este programat pentru supraviețuire, mai degrabă decât pentru fericire, generând o „prejudecată de negativitate” menită să stimuleze sistemele de memorie prin stresul și emoțiile pe care le simțim în timpul aflări veștilor proaste. Căutăm în mod constant informații negative, apoi stocăm acele răspunsuri în structurile creierului nostru cu scopul de a acționa în consecință într-o situație similară.
- Cui se datorează fenomenul?
Creierul uman nu este un prieten al incertitudinii. Chiar dacă în prezent nu avem prădători naturali, sistemul nostru nervos, mai exact cel limbic, însărcinat cu procesarea și gestionarea emoțiilor precum frica, acționează ca și cum am avea, astfel consumăm mai multe resurse pentru identificarea pericolului, decât pentru a observa aspectele pozitive. Când strămoșii noștri, aflați în mijlocul naturii, observau un „punct” în depărtare, aceștia era deja alertați și pregătiți pentru fugă sau luptă. Acest punct putea fi orice, o pasăre, un obiect sau un prădător.
Astfel, învățăm mai repede din durere decât din plăcere, iar interacțiunile negative au un impact mai mare. Fenomenul are o mare valoare evoluționistă, fiind în natura umană să fim pregătiți pentru ce este mai rău. Ce este pozitiv și benefic nu ne rănește, așa că trece pe plan secund când vine vorba de informare.
Doomscrolling este un fel de efect de „bulgăre de zăpadă”, care crește pe măsură ce se rostogolește, iar organismul, ca formă de auto-apărare, în fața veștilor negative, va elibera o cantitate tot mai mare de hormoni de stres, cum ar fi adrenalina și cortizolul. Anxietatea și depresia pot fi sporite atunci când recurgem la prea multă empatie, o trăsătură umană care ne ajută să fim acceptați în societate, dar, atunci când exagerăm, pot avea efecte nedorite asupra stării noastre generale. Gândurile negative și expunerea la tragedie pot duce la tulburări cognitive, cum ar fi scăderea concentrării și memoriei și probleme cu raționamentul.
- Cum prevenim doomscrolling-ul sau cum diminuăm efectele acestuia?
Clișeic sau nu, primul pas către schimbare este acceptarea; dacă observăm că investim multe resurse de timp și energie în căutarea și informarea excesivă în legătură cu un subiect negativ, atunci trebuie intervenit rapid. Ulterior, putem să stabilim dinainte cât timp dorim să alocăm urmăririi noutăților, limitând accesul pe anumite platforme online sau dispozitive care ne furnizează informații.
Următorul pas poate fi considerat o „dietă informațională”; mai exact, atunci când citim știri, trebuie să fim conștienți de subiectivismul lor și de faptul că noi, uneori, căutăm știri care să confirme ceea ce noi deja credem. Verificarea surselor este un alt factor decisiv; fiind consumatori, trebuie să cunoaștem sursa. Cine a postat informația, de ce vrea să fie împărtășită cu noi, vrea să ne manipuleze să gândim sau să ne comportăm într-un anumit fel? De multe ori, chiar dacă nu ne dorim, suntem informați prin intermediul notificărilor sau al modului de expunere al platformelor online (ex. Facebook, TikTok), alimentând nevoia de a verifica noutățile. Însă notificările pot fi ușor personalizate din meniul de setări al telefonului sau al fiecărei aplicații în parte.
În paralel cu limitarea doomscrolling-ului, ar trebui conștientizată ideea că un mod de gândire pozitiv nu reprezintă negarea realității și nici exagerarea faptelor pozitive și că este necesar să găsim echilibrul dintre percepție și realitate, acceptând, în același timp, că face parte din natura umană nevoia (compulsivă) de a încerca să obținem răspunsuri atunci când ne este frică.
