Râul Prut, tradus în vremurile vechi ca „râul cu apă furtunoasă”, are 953 km lungime şi izvorăşte în apropiere de muntele Hoverla din Carpaţii Păduroşi - Ucraina. De acolo curge spre est mare parte din curs, iar apoi pe direcţia sud-est şi se varsă în Dunăre, lângă Reni, la est de oraşul Galaţi. Pe teritoriul României, acesta are lungimea de 742 km, intrând în ţară în dreptul satului Oroftiana de sus, comuna Suhărău, în partea de nord a judeţului Botoşani şi formează o frontieră naturală cu Ucraina şi Republica Moldova.
În judeţul Vaslui, frontiera pe Râul Prut are o lungime de 176,6 km, de-a lungul căreia operează trei sectoare şi un serviciu teritorial ale Poliţiei de Frontieră.
Fosta reşedinţă a judeţului Fălciu până în anul 1968, municipiul Huşi, este actualmente unul din municipiile judeţului Vaslui, cu o populaţie de circa 30.000 locuitori. Oraşul are, din punct de vedere economic, un potenţial agricol destul de mare. Este numit deseori „oraşul dintre vii”, fiind înconjurat, în vechime, din toate părţile de podgorii. În „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir a plasat vinul de Huşi pe locul al doilea, după cel de Cotnari.
Reşedinţa Poliţiei de Frontieră din judeţul Vaslui este la intrarea în municipiul Huşi, unde se găsesc sediile STPF Vaslui şi SPF Huşi. Aici, am fost primiţi de purtătoarea de cuvânt, inspector principal Irina Mirică, din cadrul STPF Huşi. După cum era normal, am discutat apoi, cu şeful serviciului, comisar-şef Vasile Cernat, care ne-a vorbit despre zona de competenţă aferentă judeţului Vaslui.
La 1 iunie 1978 s-a înfiinţat Batalionul 159 Grăniceri, format din 4 Companii: Murgeni, Fălciu, Vetrişoara şi Rîşeşti, fiecare cu câte 2 până la 4 pichete, inclusiv PCTF Fălciu, cu reşedinţa în Huşi. La sediu mai funcţionau două plutoane: de transmisiuni şi altul de aprovizionare şi transport. Statul de organizare cuprindea 35 funcţii de ofiţeri, 23 de subofiţeri, 3 maiştri militari, 322 militari în termen şi 14 personal muncitor.
În 1997 îşi schimbă denumirea în Batalionul 159 Grăniceri „Petru Rareş”, iar doi ani mai târziu se înfiinţează Sectorul 159 Poliţie de Frontieră „Petru Rareş”, subordonat Direcţiei 3 Poliţie de Frontieră „Moldova” - Iaşi.
Un an mai târziu, sectorul se structurează pe principiul administrativ teritorial la nivel de judeţ, cuprinzând 6 sectoare ale Poliţiei de Frontieră, iar din 2003 s-au restructurat în 3 sectoare: Huşi, Berezeni şi Fălciu. Ulterior, la reorganizarea din anul 2011, au fost desfiinţate inspectoratele judeţene, aparatul respectiv devenind serviciu, fiind în relaţie de colaborare cu sectoarele, toate subordonate Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi.
Serviciul teritorial, în actualitate
Serviciul teritorial are ca principale atribuţii: executarea acţiunilor proprii pe linia prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii transfrontaliere, susţinerea activităţilor specifice derulate de către sectoare, sprijinirea prin structurile de specialitate a şefilor de sectoare pe linia pregătirii personalului, logistică, comunicaţii şi informatică, acordarea de avize pentru desfăşurarea de activităţi în zona de frontieră şi în punctul de trecere a frontierei, precum şi acordarea avizului de tranzit peste frontieră al armelor şi muniţiilor.
Totodată, şeful serviciului teritorial reprezintă instituţia Poliţiei de Frontieră din judeţ în relaţiile cu celelalte structuri ale MAI şi instituţiile locale din zona de responsabilitate, participând la şedinţele cu primăria, prefectura sau alte instituţii. Lunar, are loc şedinţa colegiului prefectoral, unde se prezintă situaţia din judeţ şi fac informări în ceea ce priveşte atribuţiile Poliţiei de Frontieră. Atunci când situaţia impune, în caz de calamităţi naturale, inundaţii, înzăpeziri, şeful serviciului face parte din Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă.
În ceea ce priveşte cooperarea cu R. Moldova, şeful serviciului teritorial aprobă întâlnirile cu colegii moldoveni, precum şi cercetările în comun, cooperările sau alte activităţi comune, cu Direcţia Poliţiei de Frontieră Vest şi Sud a R. Moldova.
Conform comisarului-şef Vasile Cernat, „prin toate activităţile pe care le-am întreprins am încercat să scot în evidenţă rolul şi importanţa structurii Poliţiei de Frontieră, astfel că, acum, instituţia noastră, este privită şi apreciată la adevărata ei valoare”.
Sediu nou pentru SPF Fălciu
După al Doilea Război Mondial şi stabilirea frontierei pe Râul Prut, a fost înfiinţat Pichetul de Grăniceri Fălciu. Din 1962 acesta s-a mutat în noul sediu al Companiei de Grăniceri, care avea două pichete în subordine. Până în 1990, Compania a funcţionat cu cele două pichete, când au fost anexate altele două: Rânzeşti şi Cârja. Din 1998 a luat fiinţă Detaşamentul de Grăniceri Fălciu, iar în anul 2000 s-a înfiinţat SPF Fălciu. Din 2003 a preluat şi SPF Rânzeşti şi a rămas în structura respectivă până în prezent.
Din anul 1957, în baza Acordului feroviar dintre Republica Populară România şi URSS pentru asigurarea transportului de mărfuri în sistem import - export al României şi tranzitul de mărfuri din Bulgaria către URSS şi invers, s-a deschis PCTF Fălciu, ce făcea legătura între localităţile Bogdăneşti şi Stoianovka. Din 1991 s-a permis şi traficul internaţional de călători, anulându-se cel de marfă. Cu toate acestea, activitatea punctului este suspendată, trenul care deservea punctul fiind desfiinţat de către Republica Moldova, din anul 2010, din lipsă de călători.
La SPF Fălciu este mare agitaţie deoarece, la începutul lunii iulie, noul sediu trebuia să fie gata. De fapt este vechiul sediu, dar renovat în totalitate şi adus la standarde internaţionale. Momentan, sectorul îşi desfăşoară activitatea în locaţia PTF Fălciu, cu specific feroviar. Sediul punctului se află aproape peste stradă de sediul sectorului şi a fost renovat din fondurile CFR în urmă cu 4 ani. Dotarea acestuia este standard, astfel că aici se poate relua activitatea în orice moment.
Comanda sectorului era asigurată de subcomisar Diana Dinu, ofiţer coordonator al Compartimentului DSCTF, care ne-a făcut o scurtă descriere a acestuia. Sectorul are sediul în localitatea Bogdăneşti, comuna Fălciu, judeţul Vaslui, având o dezvoltare de front de 53,7 km, învecinându-se în partea stângă cu SPF Berezeni, iar în partea dreaptă cu SPF Oancea. Terenul este o zonă de şes străbătută de râul Prut, având 5 localităţi în proximitatea frontierei.
În ziua respectivă, la sediu, se efectua pregătirea lunară a personalului. Totodată, se dădeau şi testările prevăzute în planurile de pregătire, pentru sectorul de tip 1.
Însoţiţi de subcomisar Diana Dinu şi coordonatorul turei, agent principal Daniel Zaharia, am mers în teren la pontonul de acostare, unde ne aşteptau, cu ambarcaţiunea Harpoon, agenţii şef adjunct Vasile Cioclu şi Paul Uliniuc. Aceştia erau în serviciul de patrulare, observare şi cercetarea malului Prutului. O misiune ca aceasta durează 10 ore, iar de 4 ori pe lună se execută în comun cu câte un poliţist de frontieră din R. Moldova. SPF Fălciu cooperează cu 3 sectoare din R. Moldova: Toceni, Stoianovka şi Goteşti, având întrevederi lunare cu aceştia şi executând misiuni în comun.
Despre încadrarea cu personal am aflat că, din 178 de funcţii prevăzute, sunt 157 încadrate, iar serviciul se face în ture. Personalul de la turele de serviciu poate asigura, teoretic, aproximativ 35 de poliţişti pe o tură.
Ca dotare, sectorul stă foarte bine: 5 Iveco Massif, 6 VW Transporter, 2 autospeciale cu termoviziune Land Rover, o autospecială cu termoviziune VW modernizată, 4 VW Passat, un Mitsubishi L200, 4 Dacia Duster, 3 Dacia Logan, 3 ATV-uri, o ambarcaţie Harpoon 560 şi 2 Proiect RR42. De asemenea, mai au 39 de aparate de vedere pe timp de noapte, staţii fixe şi mobile, precum şi 5 câini de serviciu. În plus, mai există 2 camere optronice de recunoaştere, pe catarg.
Pe digul de protecţie am întâlnit patrula formată din agentul şef adjunct Nicu Prodan şi agentul principal Ciprian Codreanu. Misiunea lor, la momentul respectiv, era de post de observare descoperit de pe digul de protecţie.
De la începutul anului, la nivelul sectorului, au fost constatate 8 infracţiuni şi 12 persoane cercetate. Au fost 134 de contravenţii, fiind 132 de persoane sancţionate. Constatările sunt reduse faţă de anii trecuţi, datorită campaniilor de popularizare ale poliţiştilor de frontieră, prin intermediul Compartimentului DSCTF şi a patrulelor din teren.
De serviciu, pe digul de protecţie
Aflat la aproximativ 40 km de municipiul Huşi, SPF Berezeni are o dezvoltare de front de 59,4 km pe frontieră, 32 pe digul de protecţie şi 26 km în linie dreaptă. Pe teritoriul R. Moldova are corespondent două sectoare: Leove (Direcţia Regională Ungheni) şi Toceni (Direcţia Regională Cahul). Din cele 13 comune aflate în zona de competenţă, 4 sunt dispuse chiar la frontieră.
Însoţiţi de adjunctul şefului de sector comisar Gheorghe Păşoiu, ne-am deplasat la frontiera verde, în marginea unei păduri, unde efectuau serviciul agenţii şef adjunct Radu Sibişanu şi Gabriel Frunză. Acestora li se alăturase agentul şef adjunct Virgil Mihalache împreună cu câinele ORU.
Pe drum am aflat şi câteva detalii despre sector şi zona deservită de lucrătorii acestuia. Sediul acestuia este într-un fost pichet de grăniceri construit în anul 1975 şi modernizat în anul 2003. Până în anul 2014, caracteristic zonei de responsabilitate era fenomenul migraţiei ilegale, atât din partea afro-asiaticilor, cât şi a celor din R. Moldova. De când s-a eliminat obligativitatea vizelor pentru cetăţenii statului vecin, migraţia ilegală s-a redus semnificativ, nemaifiind înregistrate evenimente.
În anul 2014 au fost întocmite 36 de dosare penale, iar de la începutul anului 2015 încă 10, predominând cele la regimul circulaţiei şi braconajul piscicol. De asemenea, au fost constatate 76 de contravenţii în 2014, iar de la începutul anului curent 31.
Următoarea oprire a fost la sediul ambarcaţiunilor. Aici, patrula formată din agentul şef adjunct Cătălin Croitoru şi agentul principal Vasile Tăbuşcă efectuau cercetarea malului râului Prut.
Ca personal, din cele 178 de posturi prevăzute sunt încadrate 163: 11 ofiţeri, 149 agenţi şi 3 lucrători civili. Aceştia locuiesc în Huşi, Vaslui sau localităţile din drumul spre Berezeni. Poliţiştii de frontieră fac naveta cu o firmă de transport şi li se decontează sumele de bani plătite.
În medie, sunt cam 8-10 patrule pe o tură de serviciu, situaţia operativă putând fi ţinută sub control. O astfel de patrulă am găsit-o lângă digul de protecţie, unde tocmai terminaseră cercetarea unei porţiuni împădurite şi urma să se deplaseze către un alt obiectiv. Agentul şef adjunct Viorel Bejan şi agent principal Mariana Podoleanu ne-au povestit că începe perioada de caniculă şi va fi din ce în ce mai greu de patrulat sub soare.
Ca dotare, sectorul dispune de 8 Iveco Massif, 4 VW Passat, 6 Dacia Duster, 3 Dacia Logan, 2 autospeciale cu termoviziune Land Rover, o autospecială cu termoviziune VW modernizată, 3 ATV-uri, un Mitsubishi L200 pentru transportul celor 6 câini de serviciu, o ambarcaţie Harpoon 560 şi o navă Proiect RR42, 31 de aparate de vedere pe timp de noapte, staţii fixe şi mobile şi 2 camere optronice de recunoaştere, pe catarg.
Pe drumul de întoarcere către Huşi, ne-am întâlnit cu agenţii principal Marian Antohi şi Marius Tiron, care executau un post control, pe drumul ce leagă localitatea Berezeni de municipiul Huşi. Prezenţa poliţiştilor în acest loc descurajează activitatea infracţională, având un rol important în prevenirea infracţionalităţii transfrontaliere. Am aflat de la aceştia că locaţia respectivă este, totodată, un punct obligatoriu de trecere, conform analizelor de risc, atât pentru posibilii migranţi, cât şi pentru traficanţii de ţigări.
Cooperarea internaţională pe Prut şi în PTF Albiţa
SPF Huşi a fost înfiinţat la data de 1 iunie 2003, având sediul, iniţial, în incinta fostului IJPF Vaslui, apoi mutat în 2007 în PTF Albiţa, iar în ianuarie 2012 sediul sectorului şi-a schimbat reşedinţa în aceeaşi curte cu STPF Vaslui, în municipiul Huşi. SPF Huşi se învecinează la dreapta cu SPF Berezeni, iar la stânga cu SPF Răducăneni din cadrul judeţului Iaşi.
După ce ne-am întâlnit cu adjunctul şefului de sector, subcomisarul Vasile Ursan, pe care toată lumea îl cunoaşte şi din prisma campionatelor de şah câştigate, am stabilit să mergem în frontieră, pentru a asista la cooperarea cu poliţiştii de frontieră din R. Moldova. O cooperarea foarte bună, un exemplu în acest sens fiind chiar misiunea din ziua respectivă pe Râul Prut, cu ambarcaţiunea Harpoon din dotare. Comandantul ambarcaţiunii, agentul principal Petrică Arapu, secondat de agentul şef adjunct Dan Butuc, efectuau o misiune în cooperare cu plutonierul major Victor Schiţco, din partea Poliţiei de Frontieră a R. Moldova. Pentru a ajunge la pontonul de acostare, trebuie să treci prin punct şi să cobori pe lângă podul care face legătura între cele două ţări. Aici este în permanenţă un post control, care verifică persoanele ce trec pe jos sau, dacă se impune, poate opri şi autoturisme. De serviciu, era agent principal Maria Harnagea, care, în acelaşi timp, efectua şi supravegherea râului Prut, cu binoclul.
PTF rutier Albiţa este înfiinţat în anul 1964, iar în anul 1973 a fost deschis traficului internaţional de călători, iar ulterior, în anul 1994 a fost deschis şi traficului internaţional de mărfuri. A fost modernizat în două perioade - prima între anii 1978-1979, special pentru Jocurile Olimpice de Vară din 1980 de la Moscova şi următoarea între anii 1992-1994.
Împreună cu şeful de tură, comisarul Anton Pătraşcu, am încercat să surprindem activitatea lucrătorilor în cadrul punctului. Aici, şeful de grupă, agentul şef adjunct Costel Bugiac, se afla pe pista de control. L-am cunoscut aici pe Rafael Jimenez, ce se afla într-o misiune FRONTEX din partea Guardia Civil. Misiunea acestuia dura o lună de zile, dar i s-a prelungit cu încă o lună, deoarece cel care trebuia să îl schimbe nu a mai putut să vină din anumite motive personale. Anul trecut a fost într-o misiune similară în cadrul PTF Sculeni, din cadrul SPF Iaşi, iar obiectivul acestuia era depistarea autoturismelor furate.
În tonetă, se afla agentul principal Rory Pintilie, care implementa cetăţenii terţi care tranzitau frontiera. În acest timp, agent principal Carmen Bouleţ efectua controlul unor documente la un autoturism înmatriculat în R. Moldova, iar pe pista alăturată agentul Andrei Dublea finaliza controlul unui autoturism înmatriculat în Uniunea Europeană.
Însoţiţi de către şeful de punct, comisarul-şef Victor Mariniuc, am mers pe pista de control a tirurilor, la ieşirea din ţară. Aici am surprins echipa canină formată din agentul şef adjunct Petrică Hagiu, împreună cu câinele Nava. În acest loc se efectuează şi controalele la autocarele cu turişti, iar în acel moment agentul principal Alexandru Buhuşi, termina de implementat un grup de ucraineni şi se urcase în autocar pentru a le înapoia acestora paşapoartele.
Pe sensul de intrare în ţară, punctul este mai aglomerat. Camioanele încărcate cu marfă intră în ţară şi trebuie să meargă la comisionarii vamali, pentru a face actele de intrare. Apoi, echipa formată din poliţist de frontieră şi vameş, în cazul nostru, agentul principal Vlad Baba şi agentul vamal Daniel Oancea, fac controlul fizic al mărfii. Cu ajutorul unor tije metalice, angajaţii vămii verificau dacă nu cumva în spatele mărfii aflate la suprafaţă se ascunde o alta, nedeclarată. Dacă sunt suspiciuni, se apelează la ROBOSCAN, o maşină total automatizată, cu un braţ mobil ce poate scana întreg mijlocul de transport. Aceasta este radioactivă, astfel că nu trebuie să rămână nici o persoană în preajma autoturismului, iar agentul vamal controlează întreg ansamblul de la distanţă, asistat de poliţistul de frontieră.
La dispeceratul punctului am aflat de la agentul şef adjunct Tony Croitoru că de la începutul anului au avut loc 48 de cazuri de rezistenţă la corupţie şi 3 desistări, încheiate cu dosare penale pentru dare de mită. De asemenea, ca trafic, în primele 6 luni ale anului au fost înregistrate peste 245.000 mijloace de transport şi peste 903.000 persoane ce au tranzitat punctul, atât pe intrarea, cât şi pe ieşirea din ţară. Anul acesta se preconizează o creştere semnificativă a volumului de călători prin acest punct.
În ceea ce priveşte situaţia operativă, anul acesta au fost înregistrate 127 de lucrări penale, cu 185 de infracţiuni la nivelul punctului, în care predomină cele referitoare la regimul circulaţiei rutiere (96) şi cele privind falsul sau uzul de fals (64). Au fost înregistrate şi 4 treceri frauduloase şi 6 autovehicule furate din alte state europene şi depistate la frontieră. De asemenea, au mai fost aplicate 139 de contravenţii unui număr de tot atâtea persoane.
După ce am surprins toată activitatea din punct, am mers pe drumul ce face legătura între Albiţa şi Iaşi. Agenţii principali Daniel Palcu şi Bogdan Cherciu, supravegheaţi de şeful de tură, opriseră un autoturism pentru o verificare de rutină.
Am mers înapoi la sediu sectorului, unde ne aştepta adjunctul şefului de sector, subcomisarul Vasile Ursan, pentru a ne prezenta câteva aspecte din cadrul zonei de responsabilitate. Sectorul are o dezvoltare de front de 62 km pe frontieră, pe Râul Prut, în jumătatea estică a judeţului Vaslui, cuprinzând municipiul Huşi şi 18 comune. Ca personal, acesta cuprinde 18 ofiţeri, 251 de agenţi şi 4 salariaţi civili. Aceştia desfăşoară activitatea în 4 ture de serviciu, în medie fiind cam 60 de lucrători pe o tură, care îşi desfăşoară activitatea atât în punct, cât şi la frontiera verde. Ca dotare, personalul sectorului dispune de 8 Iveco Massif, 4 VW Passat, 3 Dacia Duster, 3 Dacia Logan, 2 autospeciale cu termoviziune Land Rover şi două VW, 3 ATV-uri, un Mitsubishi L200, o ambarcaţie Harpoon 560, 20 de aparate de vedere pe timp de noapte, 10 binocluri şi o lunetă TZK, staţii fixe şi mobile, precum şi 2 camere optronice de recunoaştere, pe catarg.
Ca situaţie operativă, amintim aici 6 treceri ilegale dinspre R. Moldova în România, 5 moldoveni şi 21 de afgani, care au fost predaţi autorităţilor statului vecin.
În încheiere, am dori să subliniem că, deşi problema migraţiei ilegale în judeţul Vaslui nu ridică pentru moment probleme, din informaţiile deţinute de către poliţiştii de frontieră, pe teritoriul R. Moldova sunt foarte mulţi cetăţeni străini, majoritatea sirieni, care pot oricând forţa frontiera. Momentan, conform acordului de readmisie, migranţii descoperiţi în România sunt înapoiaţi colegilor din R. Moldova, iar aceştia îi duc în centrele lor pentru imigranţi. Poliţiştii de frontieră sunt pregătiţi în cazul în care aceste informaţii se vor adeveri, iar profesionalismul şi experienţa lor vor fi folosite din plin pentru a combate, în viitor, un eventual fenomen migraţionist sau orice alt gen infracţional transfrontalier.
