1 iunie a fost desemnată drept „Ziua Copilului” acum peste 70 de ani la Moscova de către o organizație internațională de femei apropiată de mișcarea comunistă.
În unele țări Ziua Copilului este sărbătorită la alte date, ONU recomandând aniversarea pe 20 noiembrie. În realitate, nu este lună din an să nu existe o țară în care se marchează Ziua copilului în mod oficial.
În țările arabe, Franța, Suedia sau Grecia, Ziua Copilului este sărbătorită conform recomandării ONU, pe 20 noiembrie, în Australia, în a patra miercuri din octombrie, în Nepal, Austria și Germania, în 14 și 20 septembrie, în Uruguay, în prima duminică din august, în Indonezia, pe 23 iulie, în Statele Unite, pe 9 iunie, în 2019 și pe 14 în 2020, în Marea Britanie, pe 23 mai, în 2019 și pe 10, în 2020, în Turcia, pe 23 aprilie, în Congo și Camerun, pe 25 decembrie și așa mai departe.
În România, Ziua Copilului a fost declarată zi nelucrătoare din 2017 pentru a da posibilitatea părinților să petreacă mai mult timp alături de cei mici. În trecut, pe vremea comunismului această zi era aniversată printr-o serbare care se ținea la grădiniță sau la școală, iar dacă pica duminica se țineau concursuri (spre exemplu desene cu creta pe asfalt) sau se organizau excursii. Se țineau spectacole „cultural-sportive” prin care copiii mulțumeau partidului și „iubitului conducător” prin „vers, cântec și joc”.
Elevii de liceu, adică UTC-iștii, făceau, de 1 Iunie, diverse montaje literare și participau la o sumedenie de concursuri, sub supravegherea oficialilor de la Partid.
În primii ani în care s-a sărbătorit Ziua Copilului, în anii '50, ea a fost subordonată propagandei generale care glorifica Uniunea Sovietică și tot ce venea de la Moscova. Regimul comunist folosea sărbătoarea de 1 Iunie pentru a lăuda educația de tip sovietic „o școală în care copiii învață despre legile de dezvoltare a societății, despre viață și adevăr”.
Uneori copiii erau costumați în animale la aceste serbări, spre exemplu în iepurași, dar după anii '70 costumele erau mai degrabă naționale sau de inspirație teatrală.
Propaganda era la cote înalte: datorită partidului, copiii din comunism au o viață care „se deosebește de copilăria tristă, plină de umilințe și lipsuri a părinților lor”. Copiilor li se spunea la școală că sunt mult mai fericiți decât copiii din Occident și li se spunea că în SUA o mulțime de copii nu au acces în educație, iar în țările coloniale aproape toți sunt analfabeți.
După 1971 Nicolae Ceaușescu este tot mai prezent în comunicările legate de 1 Iunie și în spectacole copiii aduceau „un fierbinte omagiu patriei, Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit fiu al poporului român”.
În anii '80 copiii sunt tot mai des scoși la înaintare pentru a slăvi imaginea megalomanică a dictatorului și devin unelte, nu sărbătoriți. 1 Iunie este o sărbătoare comunistă și atât. Copiii sunt doar unelte, nu sărbătoriți.
În odele de la serbări copiii „închină gânduri de recunoștință partidului pentru condițiile asigurate realizării lor multilaterale, dezvoltării lor armonioase”.
La aceste serbări participau pionierii și șoimii patriei. Organizația Pionierilor a fost creată în 1949 și cuprindea copiii între 8 și 14 ani, iar în 1989 număra peste 2,5 milioane de membri.
Șoimii Patriei a fost o organizație de masă creată în 1976 ce cuprindea copiii cu vârste între 4 și 7 ani. Numărul de membri era de aproape 1,5 milioane la finalul anilor '80. Organizația a fost creată de către PCR din dorința de a manipula și educa în spiritul comunist copiii de vârste fragede.
Ziua Universală a Copilului nu este pur și simplu o zi pentru a celebra copiii pentru ceea ce sunt, ci pentru a face cunoscut întregii lumi și a lua măsuri în privința situației copiilor care sunt abuzați, exploatați și discriminați.
Ziua Copilului trebuie să rămână, în plus față de un motiv de sărbătorire a celor mici, o zi în care întreagă lume să fie mai sensibilă, mai atentă și mai activă în ceea ce privește problemele copiilor de pretutindeni.
La Poliția de Frontieră, Ziua Copilului se sărbătorește de 13 ani, prin diferite activități dedicate celor mici. Pe data de 31 mai, instituția noastră a participat la Ziua Porților Deschise pentru copii la sediul MAI și pe 1 iunie la Palatul Parlamentului. Aceste evenimente, se bucură de o largă apreciere, atât din partea copiilor, cât și a adulților. Poliția de Frontieră Română a fost prezentă la evenimentul organizat la sediul MAI cu două standuri expoziționale.
Standul organizat la interior a cuprins exponate din colecția Muzeului Poliției de Frontieră Române, respectiv vechi uniforme grănicerești, drapele de luptă și arme utilizate de grănicerii români în timpului primului război mondial, precum și machete ale navelor folosite în supravegherea frontierei maritime. Colegii noștri le-au vorbit vizitatorilor despre istoria instituției și faptele de arme ale profesioniștilor care au străjuit hotarele țării de-a lungul vremurilor, căutând să transmită mesajul de respect față de tradiția armei și continuitate în timp.
Totodată, la standul exterior, de mobilitate terestră, navală și aeriană, au fost prezentate publicului, alcătuit majoritar din copii, mai multe autospeciale, dintre care una cu termoviziune, una de control a documentelor, precum și alte mașini utilizate în activitățile de supraveghere și control a frontierelor.
Un element de atracție a fost una dintre ambarcațiunile pe care polițiștii de frontieră le folosesc în activitățile de supraveghere a frontierei pe fluviul Dunărea.
Toate standurile Poliției de Frontieră s-au bucurat de atenția publicului care a venit în număr mare să afle detalii despre fiecare exponat în parte, descoperind astfel povești din activitatea colegilor noștri.
Ziua Copilului trebuie să rămână, în plus față de un motiv de sărbătorire a celor mici, o zi în care întreagă lume să fie mai sensibilă, mai atentă și mai activă în ceea ce privește problemele copiilor de pretutindeni.
