Poartă numele domnitorului, Sfântului român, Ștefan cel Mare şi duce cu ea pe mările pe unde navigă, curajul, onoarea şi mila creştină a poporului român.
Nava maritimă de supraveghere clasa OPV proiect 6610 nr. MAI 0201 „Ștefan cel Mare” s-a născut la Șantierul Naval Galați şi în scurt timp de la lansarea sa la apă, a ajuns prin munca şi spritul marinăresc ale echipajului, ambasadoarea României pe Marea Neagră, dar şi pe Mediterana.
În anii de patrulare pe Marea Mediterană, acolo unde Uniunea Europeană, prin Agenția FRONTEX a chemat-o, nava Poliției de Frontieră Române a devenit o prezență binecunoscută, silueta ei elegantă,de culoare albă cu steagul României pe borduri, fiind remarcată şi apreciată.
Nava „Amiral” a participat la o nouă misiune internațională în perioada 27 decembrie 2015 - 5 aprilie 2016, aceasta fiind detaşată în portul Catania, din regiunea/insula Sicilia, Italia pentru a participa în Operațiunea „EPN Triton 2015” şi „EPN Triton 2016”, desfăşurate pe teritoriul Italiei, sub directa coordonare a Agenției FRONTEX.
Obiectivul principal al acestor gen de operațiuni este combaterea migrației ilegale la frontierele maritime ale Uniunii Europene dinspre nordul Africii şi Orientul Apropiat către Italia, în zona central-mediteraneană, nava maritimă de supraveghere a Gărzii de Coastă Române executând misiuni individuale de combatere a migrației ilegale, de patrulare, cercetare, supraveghere Și intervenție, precum şi de căutare şi salvare (SAR).
Sub comanda comisarului-Șef Cătălin Paraschiv, s-a îmbarcat la bordul navei un echipaj format din 25 de persoane, care a fost schimbat la 15 februarie de alți colegi polițişti de frontieră. De asemenea, inspector de poliție Marius Anton, respectiv comisar-şef de poliție Adrian Sbarcea, din cadrul Serviciului Supraveghere şi Control Naval al IGPF au fost detaşați ca ofițeri naționali în cadrul Centrului International de Coordonare - ICC cu sediul în Roma - Pratica di Mare (Italia), primul în perioada decembrie 2015 - februarie 2016, al doilea ofițer în perioada februarie-aprilie 2016. Aceştia au asigurat legătura între nava maritimă şi ICC Roma.
La bordul navei, au fost îmbarcați şi colegi, care au executat activități de sprijin, printre aceştia, comisar-şef de poliție Cezar Rotaru şi subcomisar de poliție Mihai Ciobanu, din cadrul IGPF, au participat în calitate de ofițeri pentru sprijinirea activităților de screening şi debriefing la bordul navei, de împărțire pe naționalități şi categorii a persoanelor ambarcate şi identificare a grupurilor vulnerabile. De asemenea, comisar-şef de poliție Valere Tufă şi subcomisar de poliție Florin Constantinescu, din cadrul IGPF, au participat în calitate de ofițeri pentru sprijinirea echipajului în gestionarea situațiilor ce pot apărea la bordul navei, de agresiune a migranților la adresa securității navei şi a echipajului.
Totodată, la bordul navei şi-au desfăşurat activitatea şi două polițiste de frontieră, agent şef principal Nicoleta Sbârnoaie, din cadrul IGPF şi agent şef principal Oana Buga, din cadrul Centrului de Supraveghere şi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureşti-Otopeni. Colegele noastre au participat în calitate de personal de sprijin pentru perchezițiile corporale ale femeilor imigrante ambarcate la bord.
Și, pentru câteva zile, din echipajul navei a făcut parte şi reporterul Revistei „Frontiera”, a cărui misiune a fost să surprindă în imagini şi în cuvinte, activitatea acestor oameni, aflați în misiune departe de țară.
Mările din Sudul Italiei au fost martore în ultimii ani la momente dramatice, în care sute de oameni, bărbați, femei şi copii, imigranți în căutare unui trai mai bun şi-au pierdut viața, înghițiți de apele adânci şi învolburate.
2013
3 octombrie - O ambarcațiune se scufunda în apropiere de insula Lampedusa. La acel moment era unul din cele mai tragice accidente maritime din istoria europeană recentă, cu 366 de cadavre recuperate şi multe alte persoane date dispărute.
11 octombrie - O navă se răsturna în apele malteze. Autoritățile din Malta şi Italia salvează 186 de persoane, dar aproximativ 200 sunt date dispărute Și cel mai probabil decedate.
2014
20 ianuarie - Douăsprezece persoane - nouă copii şi trei femei - au murit după ce o ambarcațiune cu migranți s-a răsturnat în apropiere de insula Farmakonisi,în timpul unei încercări a Pazei de Coastă elene de a o remorca spre țărm.
5 mai - Cel puțin 22 de persoane, inclusiv patru copii, s-au înecat şi alte şapte au fost date dispărute după ce două bărci cu migranți au încercat să intre în Grecia, scufundându-se în largul coastelor insulei Samos din Marea Egee.
12 mai - Cel puțin 40 de migranți sunt declarați morți după ce o navă cu sute de persoane la bord se răsturna în apele dintre Libia şi Italia.
2 iulie - Autoritățile italiene recuperează 45 de cadavre din cala unei nave cu migranți, care fusese interceptată pe mare cu cateva zile inainte.
30 iulie - Aproximativ 20 de cadavre sunt recuperate din mare de Paza de Coastă libiană, împreună cu 22 de supraviețuitori care susțin că nava pe care se aflau, transporta 150 de persoane.
25 august - Peste 220 de migranți sunt considerați morți după trei naufragii în largul coastelor libiene şi italiene cu trei zile înainte.
15 septembrie - Organizația Internațională pentru Migrație susține că 700 de persoane au murit după două incidente majore, inclusiv o scufundare aparent deliberată de către traficanții de persoane a unei nave cu aproximativ 500 de persoane care se îndreptau spre Europa din Egipt.
3 octombrie - În timpul comemorării unui an de la tragedia din Lampedusa, aproximativ 130 de migranți sunt considerati morți după scufundarea a două nave în apropiere de coasta libiană.
2015
11 februarie - Agenția ONU pentru Refugiați susține că peste 330 de migranți ar fi murit în patru accidente maritime în largul insulei Lampedusa.
15 aprilie - „Salvați Copiii” susține că aproximativ 400 de persoane sunt date dispărute într-un naufragiu produs în largul coastei libiene. Nava transporta 550 de persoane atunci când s-a răsturnat, la 12 aprilie. Nouă cadavre Și 144 de supraviețuitori au fost recuperați la fața locului.
Aceste informații puse la dispoziție de către agenția germană de presă DPA, ne aduc în fața ochilor dimensiunea acestui fenomen, dimensiunea tragediilor care au loc nu foarte departe de noi.
Având în vedere această situație, dar şi datorită situației politice din Libia, unde nu există încă un guvern, forțele NATO au pus în aplicare Rezoluția ONU 2240-15 privind supravegherea traficului naval în zona de sud şi est a Marii Mediterane pentru prevenirea traficului de arme şi a pirateriei.
De asemenea, Uniunea Europeană a lansat o misiune, intitulată „EU Navfor Med” (Operațiunea Sofia), cu cartierul general la Roma. Scopul acesteia este de „a-i ataca pe traficanți (traficanții de ființe umane) şi de a le desființa modul de afaceri”, declara, şefa diplomației europene, Federica Mogherinnave.
În acest context al traficului de ființe umane Agenția FRONTEX a lansat Programul Triton 2015 Și apoi 2016, pentru combaterea migrației ilegale. Au participat alături de Italia, România,Malta, Portugalia, Franța, Spania, Lituania, Marea Britanie, Norvegia cu nave, elicoptere şi avioane de patrulare. S-au mai implicat în operațiuni Și organizații non-guvernamentale cu 2 nave (Aquarius Și Sea Eye).
Misiunea navei poliției de frontieră, în această zonă fierbinte a Europei, nu a fost deloc uşoară. În primul rând, nava şi echipajul au avut de înfruntat o mare capricioasă, specifică acestei perioade din an. Vântul puternic şi marea agitată, au avut în anumite zile şi gradul 6-7. Condițiile hidrometeorologice au pus la încercare nava, dar şi priceperea echipajului.
Misiunile navei MAI 0201 s-au executat la distanțe mari față de coastele Italiei şi insula Sicilia (300 - 400 km), un avantaj constituindu-l autonomia mare.
Ultima misiune a început în data de 22 martie, când şi eu, alături de ceilalți polițişti aflați la bord am părăsit portul din Catania, intrând în ce mai apropiat raion de patrulare, Raionul de vest.
În această zonă au fost descoperite de-a lungul timpului cazuri de migrație ilegală în care migranții erau transportați dinspre Grecia la bordul unor pescadoare şi uneori, cu ajutorul unor ambarcațiuni rapide.
Timp de trei zile nava a patrulat în această zonă, îndreptându-se spre sud, către raioanele de patrulare cu factorul de risc cel mai ridicat, de centru şi de est, aflate în apropiere de Libia Și Tunisia.
În ziua a doua, pe 23 martie, Mediterana şi-a arătat forța, lansând asupra navei valuri de peste 5 metri. Pentru cei aflați de puțin timp pe o navă maritimă, o mare de gradul 7-8 este o adevărată provocare, o experință care îți testează simțurile şi rezistența. Și în aceste condiții, în care simpla deplasare la bord este o aventură, membrii echipajului şi-au văzut de activitățile curente, ducând nava în siguranță către zonele de patrulare.
Ziua de joi 24 martie a adus o mare relativ liniştită şi condiții optime pentru desfăşurarea unor exerciții. Comandantul navei, comisarul-Șef Cătălin Paraschiv a dispus desfăşurarea acestora pentru a menține un nivel ridicat de pregătire a echipajului. Cu această ocazie, am putut asista şi participa la un exercițiu de primire migranți, de stingere a unui incendiu, precum şi la unul de abandon al navei cu situația de „om la apă”. La acest ultim exercițiu,ofițerul secund, comisarul Iulian Țuțuianu a demonstrat practic cum se face părăsirea navei, sarind în apele reci ale Mediteranei. S-a evidențiat în timpul acestor exerciții faptul că toți cei aflați la bord ştiau foarte bine ce au de făcut, acționând rapid şi eficient. Poate că atunci mi-a încolțit ideea că nava amiral a poliției de frontieră este şi o navăşcoală, un „Bric Mircea” al polițiştilor de frontieră.
Marşul navei a continuat, şi vineri 25 martie, puțin după miezul nopții, am intrat în raionul de patrulare de sud şi apoi spre seară în cel de vest. Pe măsură ce ne apropiam de zona cu cel mai ridicat risc de migrație, simțeam cum tensiunea creştea. „Dacă marea se linişteşte, atunci o să avem de lucru” se auzea ca un laitmotiv pe punțile navei.
Sâmbătă 26 martie după ce trecusem pe lângă Malta şi apoi pe lângă Lampedusa, eram deja în apropierea coastelor Africii, praful fin saharian depus pe suprafața navei confirmând acest lucru. Marea dădea semne de cumințire şi pericolul de migrație ilegală creştea semnificativ pentru că doar pe marea liniştită ambarcațiunile mici, gonflabile pot pleca către Italia. De asemenea, au apărut în această zonă şi nave care puteau fi suspecte. Ne apropiem la o distanță sigură de o navă sub pavilion Olanda. Se ia legătura cu ea prin radio şi se realizează un interogatoriu conform standardelor, pentru a se afla mai multe informații legate de prezența ei în această parte a Mediteranei. I se comunică acestei nave că suntem o patrulă europeană de frontieră şi că se doreşpte efectuarea unui control. Apoi o echipă de intervenție se deplasează cu ambarcațiunea Zodiac la nava suspectă pentru a se realiza abordajul şi controlul navei. Polițiştii de frontieră aflați în echipa de intervenție sunt înarmați, poartă veste antiglonț şi căşti de protecție. De la o distanță sigură, dar în bătaia mitralierei Oto Melara, nava noastră supraveghează desfăşurarea controlului. Se ține permanent legătura cu echipa de intervenție. Controlul se încheie şi ambarcațiunea, purtând la bord echipa de intervenție, se întoarce şi este ridicată la bordul navei. Patrularea continuă şi se mai execută controlul asupra altor două nave: un pescador tunisian şi unul egiptean. Nu sunt găsiți migranți la bordul navelor, dar se realizează fotografii şi imagini video.
Prima zi a Paştelui catolic, 27 martie, ne-a găsit patrulând în sectorul de risc din vest pe o mare liniştită şi o vreme frumoasă. Am urat sărbători fericite colegilor care împărtăşesc această credință şi am explicat colegilor italieni cum este obiceiul cu ouăle vopsite în tradiția noastră. Însă cu toții aşteptam solicitarea de la ICC pentru intervenție.
În jurul orei 8 şi 30 de minute se primeşte o solicitare din partea MRCC Roma (Maritime Rescue Coordination Centre) de a participa la un eveniment de tip SAR (căutare Și salvare). Prin stația Haris se primeşte şi mail-ul de confirmare pentru participarea la acest eveniment, trimis de ofițerul român de la ICC Roma, comisar-şef Adrian Sbarcea.
Motoarele se tureză, iar nava trece de la viteza de patrulare, la viteza de 18 noduri. Distanța până la acel incident este destul de mare Și se află în afara raionului de patrulare din vest. Aşa că era posibil să ajungă la incident alte nave aflate mai aproape de acea zonă. Cu toate aceasta nava Ștefan cel Mare îşi continuă deplasarea cu viteză maximă. Se confirmă că o altă navă a ajuns deja la incident, este însă pe ecranul radarului o țintă în apropiere. Se constată că este o ambarcațiune cu 3 persoane la bord. Se reduce viteza şi este trimisă ambarcațiunea H630 cu echipa de intervenție să verifice această barcă.
Deşi vor să pară pescari, cei aflați în această barcă nouă de fibră de sticlă, au hainele curate, noi, au telefoane de satelit iar plasele nu par să fi fost folosite. Sunt libieni şi au actele în regulă, dar prezența lor în apropierea incidentelor cu migranți dă de bănuit.
O oră mai târziu se detectează o nouă țintă plutind în derivă, este una din bărcile pneumatice din care au fost salvați migranții de către o navă italiană aparținând Gărzii de Coastă.
Tot în această zonă mai apar două bărci de pescuit libiene fără înscrisuri vizibile având fiecare câte două persoane la bord, care sunt verificate de echipa de intervenție. Se realizează fotografii şi se filmează bărcile.
Spre seară se primeşte e-mail de la ICC Roma pentru întoarcerea în sudul raionului de risc M1, în apele de patrulare FRONTEX.
Dimineața următoare, luni 28 martie, în timp ce soarele răsărea, la ora 6.00, telefonul de satelit a sunat. Roma anunța un eveniment SAR cu 100 de persoane, la o distanță nu foarte mare de poziția noastră. În mai puțin de o oră, cu o viteză de aproximativ 18 noduri, am ajuns în proximitatea bărcii cu migranți. Comandantul a dispus începerea acțiunii de salvare şi de aducere la bord a migranților.
Aflat la prova navei, puteam să văd prin teleobiectivul aparatului acea barcă albă-o lebădă grotescă, care ducea, ca într-un basm, înşirați, într-o cumințenie ciudată, oameni a căror față nu o puteam distinge.
În acel moment am simțit liniştea. Marea era ca un lac, înmărmurită şi ea. „Astăzi nu-ți vei lua tributul!” am gândit, „Sfântul Ștefan este alături de aceşti oameni veniți din locuri foarte îndepărtate de plaiurile Moldovei străbune”.
Ambarcațiunile de salvare ale navei noastre au fost dotate cu materiale şi veste de salvare şi au plecat în viteză spre oamenii aflați în pericol. Polițiştii de frontieră aflați la bordul acestor ambarcațiuni au comunicat migranților să fie calmi şi au distribuit vestele de salvare. În câteva minute, toți cei aflați la bordul bărcii albe erau îmbrăcați cu veste de salvare, moment în care putea începe operațiunea de transbordare. Cele două ambarcațiuni de salvare au inceput sa transporte cate 7-8 oameni la un drum, operațiunea desfăşurându-se fără incidente. S-au adus cu prioritate copiii şi femeile însărcinate şi apoi bărbații. La bordul navei poliției de frontieră s-au format ateliere pentru primirea migranților. Toți polițiştii de frontieră implicați în operațiune erau îmbrăcați în costume de protecție. Și aceste măsuri nu erau exagerate pentru că, mai mulți dintre cei aduşi la bord aveau scabie(râie), păduchi şi purici. Drumul acestor năpăstuiți ai sorții până la sosirea lor pe navă trecuse prin locuri şi condiții greu de imaginat. O parte din ei aveau palmele pline de bătături şi crăpături, dovadă că trebuiseră să muncească din greu pentru traficanți, în acest fel plătindu-şi drumul către Europa. În Libia, viața lor a fost permanent în pericol, aceştia povesteau că anumiți libieni se distrau omorând migranții africani trăgând în ei de la distanță cu arme de foc, ca într-o vânătoare sinistră.
Aduşi la bordul navei fiecare migrant era dezinfectat pe maini şi pe picioare, i se punea o brățară de o anumită culoare care atesta evenimentul SAR din care făcuseră parte, apoi erau percheziționați, şi li se puneau câteva întrebări despre naționalitatea lor. Obiectele personale erau puse în siguranță până la momentul debarcării. Cei îmbrăcați sumar primeau un costum de protecție iar ceilalți câte o pătură, apoi erau aşezați pe punte, unde primeau apă şi câte un baton proteic, hrana standard în operațiunile de salvare de pe mare. Femeile şi copiii au fost duşi în interiorul navei, unde cei mici au primit jucării.
Este greu să exprim în cuvinte ce se citea în ochii acestor oameni când puneau picioarele lor desculțe, pentru că da, aproape toți erau desculți, pe nava românească. Recunoştința se vedea prin gesturile pe care le făceau, unii schițau un zâmbet de relaxare, dar în ochii lor puteam să surprind faptul că ei întâlniseră moartea. Și nu o dată! Moartea era prezentă în țările lor de origine, moartea îi pândea de la geamul clădirilor în Libia de unde s-au aventurat pe mare şi, cu moartea pândind din apele adânci şi reci ale Mediteranei, au ajuns până pe nava noastră. Pentru că pericolul de moarte era enorm, pe o barcă pe care, şi simplul fapt că purtai încălțăminte putea provoca avarierea Și scufundarea acesteia.
Eu am avut timpul necesar să privesc şi să analizez, însă membrii echipajului au detectat încă 3 bărci cu migranți, aflate în derivă. Una dintre ele era foarte aproape, putând fi văzută cu sistemul FLIR (camera de termoviziune), iar celelalte două, cu ajutorul radarului.
Aşa că nu era timp de pierdut! Un avion militar de mici dimensiuni, un bimotor, survola zona incidentelor.
La ora 08.50 se primeşte un mail de la MRCC Roma prin care nava noastră, OPV-ul Poliției de Frontieră române este desemnat OSCo, adică coordonator la fața locului pentru acțiunile de salvare pe mare în această zonă.
În consecință, se ia legătura cu o navă militară italiană ALISEO şi li se comunică poziția celorlaltor două bărci gonflabile aflate în zonă.
În jurul orei 9, ultimul om de pe barca gonflabilă a fost adus la bord. Au fost aduse 123 de persoane, dintre care 26 sunt femei, una fiind gravidă în 8 luni.
Ofițerul de legătură, reprezentantul Gărzii de Coastă Italiene, aflat la bordul navei, comunică MRCC Roma finalizarea operațiunii de transbordare a migranților la bordul navei. De asemenea, se comunică unei nave italiene poziția celei de-a treia bărci gonflabile cu migranți.
Cu migranții în siguranță la bord, o echipă se deplasează la barca gonflabilă, de acum goală, pentru colectarea de probe şi realizarea ceretării la fața locului. Barca de intrevenție se îndepărtează în siguranță fără să se constate alte probleme.
După ce se raportează la Roma încheierea misiunii la acest eveniment SAR, nava porneşte cu viteză spre cealaltă barcă aflată în derivă la bordul căreia se află migranți.
Timpul pare să se comprime, activitățile se desfăşoară sub presiune pentru că vrem să nu se piardă nicio viață.
În această barcă se află doar bărbați care sunt aduşi în siguranță la bordul navei. La finalizarea operațiunii se constată că sunt 129 de migranți, dintre care 40 sunt minori.
În calitatea sa de OSCo în această zonă, OPV-ul Ștefan cel Mare primeşte informații de la celelalte nave implicate în acțiuni de salvare, precum şi de la nave militare care au verificat ambarcațiuni suspecte aflate în zonă. De asemenea, nava Aquarius aparținând unei organizații nonguvernamentale, cere aprobarea de a realiza salvarea persoanelor aflate pe o navă improvizată şi intervine, salvând 115 de bărbați, 7 femei Și 3 copii.
În jurul orei 14 se primeşte o nouă misiune, aşa că ne îndreptăm către nava militară aparținând Marii Britanii, HMS Enterprise. Aceasta avea la bord 129 de persoane, salvate în urmă cu câteva ore, misiunea noastră fiind preluarea la bordul navei noastre a acestor migranți pentru a-i duce în siguranță în port.
Cooperarea cu militarii britanici pentru transbordarea migranților se desfăşoară foarte bine, la operațiune participând două bărci de la nava militară şi una de la bordul navei noastre.
Din cele 129 de persoane aduse la bordul navei, 24 erau femei, dintre care 6 gravide, iar 5 erau minore.
Odată încheiată operațiunea de transbordare, cele două nave se salută reciproc cu sirena, mulțumindu-şi pentru colaborare şi fiecare se îndepărtează, continuându-şi misiunea. Am avut un sentiment frumos privind acest gest de camaraderie petrecut în mijlocul Mediteranei între cele două nave.
Misiunea noastră era de acum să ducem migranții în portul Trapani, aflat pe coasta de nord vest a Siciliei, cu precizarea de a ajunge în data de 30 aprilie după ora 8.30, pentru ca autoritățile italiene să fie pregătite pentru a-i prelua.
Deci, ne aşteptau aproape trei zile de navigat, cu aproape 400 de migranți la bord. Totul trebuia făcut ca la carte, nu era loc de greşeli... O greşeală putea pune în pericol siguranța migranților sau a echipajului, 400 de persoane furioase sunt o problemă pe o navă cu un echipaj de 20 de oameni.
Din fericire, lucrurile s-au desfăȘurat foarte bine, micile probleme apărute au fost soluționate rapid şi prompt. Colega noastră, Oana Buga a avut grijă de femeile şi copiii aflați la bord, rezolvând cu delicatețe orice nevoie au avut acestea.
Nu au avut loc naşteri la bord, deşi şansele să se mărească numărul echipajului erau foarte mari, oricum dacă era băiat l-am fi botezat Ștefan, „Ștefan din Nigeria”.
Aşa că, pe data de 30 aprilie dimineața, la ora 8.30 fix, nava maritimă de supraveghere clasa OPV, Stefan cel Mare, cu numărul MAI 0201, intra în Portul Trapani din Sicilia, fiind aşteptată pe cheu de numeroşi oficiali, aparținând unei multitudini de structuri italiene, dar şi internaționale, cu atribuții în domeniul migrației, azilului. De la distanță am putut observa corturile Crucii Roşii Italiene şi personalul îmbrăcat în costume de protecție care purtau pe ele inscrise crucea roşie. În jurul orei 12, toți migranții erau debarcați, fiind preluați de structurile italiene. În dană am întâlnit echipa FRONTEX din Catania condusă de Miguel Nicolau, printre ei fiind prezentă şi colega noastră de la Biroul de Presă al IGPF, inspector principal Alexandra Popescu, detaşată atunci la această structură. Cu Alexandra am colaborat pe timpul întregii misiuni, reuşind împreună să transmitem atât câtre țară, dar şi către FRONTEX, imagini filmate Și fotografii care au fost publicate şi transmise de mai multe televiziuni.
A sosit şi momentul plecării de la cheul portului din Trapani unde, rămaşi pe țărm, foştii noştri pasageri s-au ridicat în picioare de pe scaunele puse la dispoziție de Crucea Roşie şi-au aplaudat! A fost răsplata noastră şi am primit-o cu multă mândrie.
Drumul nostru a continuat trecând prin strâmtoarea Messina, strâmtoare ce desparte Italia de Sicilia, şi joi, 31 martie, în jurul orei 7 nava a ajuns în portul din Catania. A doua zi urma să plecăm spre casă, spre România!
În loc de concluzii:
Polițistii de frontieră români au executat 8 misiuni de patrulare şi supraveghere. În cele 71 zile de patrulare au fost executate peste 1.530 ore de marş, timp în care nava Poliției de Frontieră Române a parcurs 8.358 mile marine.
Pe durata misiunilor, echipajul navei a supravegheat şi monitorizat mai mult de 1.800 de nave şi ambarcațiuni, de diferite dimensiuni, ce au tranzitat zona de patrulare, în scopul prevenirii migrației ilegale şi a altor infracțiuni de frontieră (contrabandă, braconaj piscicol, poluare maritimă etc.)
În cadrul misiunilor desfăşurate, polițiştii de frontieră români au salvat, transbordat şi transportat 995 de migranți, care se aflau în pericol pe ambarcațiuni de mici dimensiuni şi supraaglomerate, ce navigau în Marea Mediterană.
În urma activităților desfăşurate în cadrul ICC Roma, managerul de proiect al Operațiunilor Comune „EPN Triton 2015” şi „EPN Triton 2016”, din partea Agenției FRONTEX, Florea Ganea, împreună cu ofițerii coordonatori (FOC) ai aceleiaşi agenții (Luis Silva, Goran Borovnik Și Antoine Guermonprez), Și coordonatorii ICC din partea Gărzii de Finanțe a Republicii Italiene, locotenent colonel Bianchi Filippo în cadrul „EPN Triton 2015” şi locotenent colonel Corcelli Francesco în cadrul „EPN Triton 2016”, au apreciat contribuția reprezentanților Poliției de Frontieră Române în ICC, nava PFR, dotările sale, modul în care echipajul îşi desfăşoară activitatea, procedurile folosite, faptul că această navă poate fi folosită ca o platformă dedicată de comandă, control şi schimb de informații în timp real cu alte centre de comandă.
Bun venit acasă!
