Aeroportul Internațional Sibiu este situat la marginea orașului, la o distanță de 3 km. Aeroportul a fost construit la începutul anilor 1940 din rațiuni strict militare, dat fiind și contextul celui de-al Doilea Război Mondial.
A început să fie exploatat în 1943, iar operațiunile de zbor s-au desfășurat pe un teren cu iarba de 174 ha. Avioanele de operare Lockheed au aparținut primei companii aeriene românești LARES. Primele rute au fost București - Sibiu - Arad și București - Sibiu - Oradea. În 1944, Sibiul a fost conectat pe calea aerului cu alte orașe, cum ar fi București, Brașov, Deva, Oradea și Târgu-Mureș. În 1959, a fost inaugurată clădirea aeroportului cu două etaje, un turn de control, sala de așteptare pentru 50 de pasageri pe fiecare cale (de îmbarcare și de debarcare) și un magazin.
În 1970, aeroportul era funcțional și pe timpul nopții, datorită instalării luminilor de ghidare pe pistă. Pista de beton era de 2.000 de metri lungime și 30 m lățime. În 1975, facilitățile radar au devenit operaționale și mai târziu în 1992, aeroportul a fost deschis pentru traficul internațional, cu zboruri spre Stüttgart și München.
În perioada 2006 - 2008, aeroportul a trecut prin cel mai important program de reabilitare din istoria sa, fiind investită o sumă de 77 milioane de euro. Investițiile s-au realizat pentru o nouă clădire terminal și pentru modernizarea pistei. În primele 10 luni ale anului 2017, Aeroportul International Sibiu a fost tranzitat de peste 450.000 de pasageri, ceea ce reprezintă o creștere față de anul precedent de aproape 44%.
Aeroportul este structurat cu șase filtre de control, dintre care patru sunt pe intrare, iar celelalte două pe ieșirea din țară. La nivelul conducerii aeroportului este avută în vedere o creștere a numărului de filtre atât pe intrare cât și pe ieșire, care să facă față unui trafic de un milion de pasageri.
Lucrătorii care își desfășoară activitatea în cadrul Compartimentului Ture Serviciu sunt în număr de 22 și reușesc să răspundă provocărilor traficului actual.
Din aici, din sudul Transilvaniei, poți zbura către destinații ca Antalya, Viena, Stüttgart, München, Dortmund, Londra-Luton, Madrid, Memmingen, Milano sau Nürnberg. Sibiul, fiind unul din importantele comunități de sași din zona Transilvaniei, face ca la 2 cetățeni români care trec prin acest punct unul să fie german. Îi urmează cetățenii austrieci, canadieni și italieni.
Totodată, având în vedere faptul că Aeroportul Internațional Sibiu este situat la 70 de km de Centrul de Instruire pentru Luptă al Forțelor Terestre Getica din Cincu, prin acest aeroport plecă și vin militarii NATO și ai forțelor militare SUA, care desfășoară antrenamente cu tehnica din dotare.
Din discuțiile purtate cu directorul general al Aeroportului Internațional Sibiu, Marius Ioan Gîrdea am aflat că „din punct de vedere al traficului, pe primele 10 luni, Aeroportul din Sibiu numără aproximativ jumătate de milion de pasageri, având o creștere față de anul trecut de peste 40 procente și se urmărește ca acest trafic să crească până în 2020 la un milion de pasageri.
În momentul actual, prin aeroport trec 600.000 de pasageri pe an, ce face ca aeroportul să nu fie unul profitabil, iar diferența de bani vine de la Consiliul Județean. Cu această situație nu se confruntă doar Aeroportul Sibiu ci majoritatea aeroporturilor din România. Doar patru aeroporturi din țară sunt pe plus. Pentru ca un aeroport să fie profitabil și să se poată întreține singur trebuie ca traficul să fie undeva în jurul a 1,5-2 milioane de pasageri.”
De la șeful Sectorului Poliției de Frontieră Sibiu, subcomisar Liviu Done, am luat la cunoștință că deși nu sunt probleme datorate creșterii traficului există o concentrare a curselor pe anumite intervale de timp, dar cei 5-6 lucrători din tura de serviciu reușesc să facă față situației.
Chiar în momentul în care ne aflam pe sensul de ieșire în țară, unui cetățean francez, de 45 de ani, care intenționa să călătorească spre München, i s-a descoperit la controlul de securitate, în portofel, un cartuș de vânătoare de calibru 5,6x15mm R, având capsa nepercutată. Cetățeanul francez a declarat că a uitat că are cartușul în portofel și că utilizează muniția pentru a alunga păsările de pe o proprietate pe care o deține în Franța, așa că polițiștii de frontieră sibieni i-au întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor și tentativă la contrabandă calificată.
Înainte de a-mi lua rămas bun de la colegii sibieni am luat parte la îmbarcarea unui cetățean german căruia i se făceau formalitățile de ieșire din țară. Deși avea doar o entorsă la picior, un avion ambulanță sosise tocmai din München pentru a-l prelua, întrucât asigurarea medicală acoperea inclusiv aceste mici accidente, când te afli la mare distanță de țară.
Orele petrecute la Sibiu mi-au confirmat din nou că tinerețea lucrătorilor accentuează dorința de rezultate.
Încă o dată, mi s-a confirmat că pentru a fi polițist de frontieră îți trebuie vocație.
Trebuie să știi să interacționezi cu toate persoanele care trec frontiera, indiferent de statut, într-o luptă permanentă cu timpul. Indiferent dacă ești stresat sau nu, este nevoie în permanență de acel zâmbet cald și cuvinte rostite din suflet: „Bine ați venit în România” sau, după caz, „La revedere, vă dorim o călătorie cât mai plăcută!”
