Am folosit în titlu termenul de „realitate augmentată”. Despre ce este vorba? Realitatea augmentată este o tehnologie care există într-o formă sau alta de ani de zile, însă multiplicarea ei este exponențială și, în contextul dat de riscurile existente la frontiere, poate constitui un răspuns.
Foarte mulți dintre noi am experimentat realitatea virtuală. Realitatea augmentată seamănă cu realitatea virtuală, care și ea poate fi folosită prin intermediul dispozitivelor mobile, dar în esență sunt două tehnologii și experiențe complet diferite. Realitatea virtuală necesita „scufundarea” într-un mediu virtual fără a mai păstra contactul senzorial cu lumea reală din jurul tău. În schimb realitatea augmentată suprapune obiecte 3D peste lumea reală pentru a crea senzația că se află chiar în fața noastră, păstrând legătura cu mediul înconjurător.
Realitatea augmentată poate fi produsă în mai multe moduri. Implementarea bazată pe markeri utilizează coduri QR/2D care pot fi citite de telefoanele mobile și cea fără markeri (sau realitatea augmentată bazată pe localizare) care utilizează GPS-ul. GPS-ul și AIS -ul sunt tehnologii similare și își găsesc pe deplin aplicabilitatea nu numai în activitatea de supraveghere a frontierelor.
Anumite elemente de realitate augmentată se regăsesc în unele filme unde personajele interacționează cu moduri de afișare a datelor care sunt proiectate pe anumite suprafețe sau le apar, pur și simplu, în față. Acestea din urmă fiind în măsură să ia decizii în baza datelor reale, dar din surse diferite, aduse împreună pe aceeași suprafață – display, fiind ușurată astfel luarea deciziei sau fiind vizualizat cursul viitor al acțiunii.
Cercetarea în domeniul realității augmentate a început în anii ’60 ai secolului trecut și a continuat până în anii ’90, când a avut loc o adevărată expansiune. Cele mai multe experimente au fost făcute de către armată și NASA în special pentru a crea anumite scenarii reale și a permite astfel însușirea modului de luare a deciziilor, precum și folosirea cu eficiență a forțelor în cadrul diferitelor scenarii tactice.
În cursul anilor 2000 cercetătorii germani Daniel Wagner și Dieter Schmalstieg, acum cunoscuți ca pionierii realității augmentate, au fost primii ce au creat o structură pentru a rula realitatea augmentată pe telefoanele mobile.
Creșterea aplicațiilor din acest domeniu, în termeni de marketing, poate fi atribuită soluțiilor care permit consumatorilor să vizualizeze produsele și să-și imagineze ce ar putea să simtă dacă ar fi proprietarul produsului sau să aibă experiența unui serviciu înainte de a-l cumpăra efectiv.
Contactul publicului cu realitatea augmentată a venit o dată cu celebrul joc Pokémon Go. Este o formă a realității augmentate care folosește un telefon mobil și realitatea augmentată bazată pe localizare – pentru a te găsi/identifica și genera creaturile.
În prezent, realitatea augmentată este implementată în forță prin intermediul aplicațiilor și diverselor jocuri pe tablete și telefoane mobile. Și acesta nu este decât începutul unui drum care va ajuta supravegherea frontierelor știut fiind faptul că există inițiative legate de dotarea fiecărui polițist care realizează muncă operativă cu tablete.
Cunoaștem faptul că acum informațiile sunt puse la dispoziția polițiștilor de frontieră în mai multe formate și pe diferite tipuri de ecrane greu interoperabile. Cognitivul uman este limitat la gestionarea informațiilor din mai multe surse simultan și la manipularea prea multor piese separate de echipament. Practic se limitează capacitatea acestora de a acționa. Mai mult, polițiștii de frontieră lucrează adesea în zone slab populate și izolate, unde disponibilitatea rețelelor de telecomunicații poate fi o problemă. Produsele finale în acest domeniu ar trebui să fie sisteme integrate cu interfețe simple, dar complete și foarte standardizate, care să prezinte informații în timp real într-un mod ușor de utilizat, care să poată ajuta polițiștii de frontieră în luarea deciziilor și să rămână în contact cu locația de unde se realizează actul de comandă și control în contextul real al operațiunilor. Modul de exploatare a mijloacelor navale, terestre și aeriene ar trebui luate în considerare, pentru a duce la o concepție consolidată privind standardele de ocupare, integrare și interoperabilitate.
Este adevărat că nevoia pentru realitatea augmentată la nivelul structurii trebuie identificată, dar aplicarea acesteia în viitor în cadrul sistemului de comandă, control, informare și supraveghere a frontierei va îmbunătăți imaginea situaționala în timp real pentru utilizator.
Pe plan internațional există demersuri pentru realizarea de aplicații de realitate augmentată pentru: dispozitivul de supraveghere a frontierelor terestre și dispozitivul de supraveghere a frontierelor maritime.
Această tehnologie oferă informații vizuale utilizatorilor din diverse sisteme și permite integrarea diferitelor tipuri de surse de informație și interacțiunea dintre diferitele sisteme/baze de date. În curând va îmbunătăți utilizarea și integrarea diferitelor tipuri de sisteme și surse de informare în sarcinile operaționale ale poliției de frontieră.
Imaginea operațională a unei patrule se bazează pe informații care au fost obținute înainte de patrulare și în timpul patrulării prin intermediul comunicațiilor radio.
Polițiștii de frontieră lucrează, așa cum am mai spus, în zonele slab populate și îndepărtate unde rețelele de comunicații nu au o acoperire suficientă sau nu există o rețea disponibilă. Acest lucru cauzează întârzieri și lipsa de precizie a imaginii operaționale în centrele de comandă și control. O soluție de realitate augmentată permite o analiză adecvată a riscurilor tactice și operaționale și o gestionare tactică și operațională predictivă.
Realitatea augmentată are ca element central tehnica de fuziune a imaginii și utilizează adesea informații de la doi sau mai mulți senzori de imagine - informații de la un senzor din spectrul infraroșu și unul din spectrul vizual.
Spectrul vizual provine de la o cameră cu senzori speciali pentru spectrul vizibil și aparatele de fotografiat cu infraroșu care înregistrează radiația electromagnetică a undelor infraroșii și ne oferă o modalitate de a vedea lucrurile care sunt ascunse în propria noastră interpretare vizuală a naturii. Imaginea de la senzori este apoi combinată și creează o imaginea de ieșire care poate ajunge la noi pe diferite ecrane.
În fapt, cu sistemele/aplicațiile care folosesc/vor folosi realitatea augmentată se vor putea detecta spre exemplu diverse ținte mici (mijloace terestre - automobile, căruțe sau diverse ambarcațiuni mici ș.a.m.d), identificarea și monitorizarea acestora făcându-se în mod automat. O dată ținta identificată aceasta poate fi urmărită chiar dacă este amestecată printre altele. O aplicație în acest sens ar putea să facă statistici și istoria de circulație în diferite zone. Aceste unelte ar reduce momentele în care polițiștii din centrele de comandă și control sunt mai puțin atenți și pot ajuta pe cei responsabili să aloce altfel resursele - într-un moment potrivit la locul potrivit pentru a verifica modul de îndeplinire a obiectivelor.
Pentru a se obține imagini operaționale cât mai bune vor trebui implementate servicii standard de vizualizare a informațiilor. Fiecare operațiune terestră sau maritimă necesită conștientizare situațională pe scenarii de intervenție sau salvare. Obținerea acestor informații necesită adesea un timp care amână răspunsul polițiștilor de frontieră (adică trebuie să întrerupă operațiunea pentru a găsi aceste informații). În situația critică (de exemplu, traficul de migranți/de droguri), răspunsul la timp devine vital pentru a preveni alte infracțiuni.
Astfel, pot fi încorporate noi metode de sprijin în operațiunile de la frontiere pentru a fi mai eficiente. De asemenea, aceste metode trebuie să fie non-intruzive și agile. Serviciul de vizualizare ce poate fi dezvoltat analizează în mod autonom și automat baza de date a informațiilor pentru a identifica ținta. Această bază de date va include toate informațiile colectate de la mai mulți senzori implementați (de exemplu, informații radar/video - care există în prezent pe segmente lungi ale frontierei).
Interfața de vizualizare prezintă datele găsite tehnicianului din centrul de comandă. El analizează și procesează această informație vizualizând datele în funcție de nevoile și contextul specific.
Dacă ținta a fost identificată ca fiind suspectă, centrul de comandă avertizează unitățile operative să o oprească pentru verificarea in situ și să trimită comenzi specifice pentru acest scop.
Unitățile operative primesc comenzile, precum și vizualizează datele prelucrate pentru a efectua operația.
Rezultatele așteptate de la realitatea augmentată:
- Colectarea informațiilor într-o manieră non-intruzivă, prin observarea umană, în loc de imagini tradiționale programate;
- Permiterea revizuirii scenariilor reale înregistrate pentru revizuirea operațiunilor și căutarea unor informații relevante sau pentru a oferi o percepție mai realistă asupra mediului înaintea/în timpul unei operațiuni;
- Pentru operațiunile de căutare și salvare permite extinderea zonei de căutare în mare deschisă și/sau pentru frontiera terestră accesul la zone îndepărtate cum ar fi peșteri, stânci ... (în cazul în care sunt folosite și drone care au posibilități de înregistrare în infraroșu).
- Monitorizarea live a operațiunilor de salvare sau a abordajelor maritime, oferind suport tactic operației prin intermediul unui polițist de frontieră care operează senzori UAV cu realitate augmentată care comunică informații liderului echipei.
Este de așteptat ca o soluție de realitate augmentată să permită polițiștilor de frontieră să opereze mai eficient și să detecteze în timp util și cu informații mai bune nerespectarea regimului juridic al frontierei, fără a fi întrerupte operațiunile/activitățile desfășurate de aceștia.
În concluzie, realitatea augmentată este o certitudine. Există o serie de provocări socio-tehnice care trebuie abordate înainte ca o asemenea tehnologie să fie adoptată prin produse finite – aplicații special destinate unui anumit segment de piață însă creșterea este foarte rapidă.
Potențialul maxim a realității augmentate va fi atins atunci când grafica computerizata se va îmbina în mod natural și compatibil cu obiectele din jur. La acel moment, care nu este foarte îndepărtat se va ajunge la o mai bună înțelegere a obiectelor din mediul lor fizic (astfel încât acestea să reacționeze imediat la schimbările din mediul înconjurător).
Un lucru este sigur, Realitatea Augmentata se apropie mult de profesie și va face parte din viața noastră.
