„Sperăm să continuăm colaborarea noastră excelentă şi, mai important, ne aşteptăm ca Poliţia de Frontieră să fie o apărare de primă linie împotriva infracţiunilor deosebit de atroce de contrabandă şi trafic de persoane din regiune în următorii ani”
Pe 14 decembrie 2019, Adrian Zuckerman a preluat îndatoririle de Ambasador al Statelor Unite în România. Ambasadorul Adrian Zuckerman este un avocat renumit în New York şi, înainte de numire, era partener în domeniul dreptului imobiliar la firma internaţională de avocatură Seyfarth Shaw LLP. El a îndrumat cu succes importanţi clienţi persoane fizice şi juridice prin numeroase tranzacţii şi litigii sofisticate şi complexe. Ambasadorul Adrian Zuckerman a fost preşedintele unui comitet de evaluare a judecătorilor candidaţi pentru posturi la instanţa civilă din New York şi arbitru al Consiliului profesioniştilor din domeniul imobiliar al oraşului New York.
Ambasadorul Zuckerman a imigrat în Statele Unite din România, prin Italia, la vârsta de 10 ani şi vorbeşte limba română fluent. Implicat activ în iniţiative filantropice şi educaţionale, el a fost membru al consiliului de administraţie al Kids Corp., organizaţie non-profit care îi sprijină pe copiii defavorizaţi din Newark, New Jersey şi a fost membru al consiliului absolvenţilor New York Law School.
La Massachusetts Institute of Technology (MIT), ambasadorul Zuckerman a obţinut o diplomă de licenţă în ştiinţele vieţii şi o diplomă de licenţă în management de la Sloan School of Management a MIT. El a obţinut, de asemenea, o diplomă în drept de la New York Law School.
Excelenţă, numirea dumneavoastră ca ambasador al SUA în România este, într-o anumită măsură, o „întoarcere acasă”, în ţara unde v-aţi născut. Potrivit prezentării dumneavoastră publice, aţi plecat din România la 10 ani. Puteţi să ne daţi câteva detalii despre acel moment când aţi părăsit România şi v-aţi stabilit în altă ţară?
Aveam 9 ani atunci când am părăsit România. Nu cunoşteam proporţia colosală sau adevărata semnificaţie de a părăsi România comunistă a lui Ceauşescu. Sunt foarte recunoscător părinţilor mei pentru viziunea şi sacrificiul de a-mi oferi orice şansă în viaţă. După ce am plecat, am locuit în Italia aproximativ nouă luni, în timp ce părinţii mei îşi căutau un loc de muncă în Statele Unite; nu puteam imigra în SUA dacă părinţii mei nu aveau o slujbă acolo. Ţin minte că plecaserăm, practic, doar cu hainele, fără bani sau obiecte de valoare şi cu două batoane de salam. Trebuia să alegem între a le mânca sau a le vinde atunci când am ajuns în Italia. Eram trist pentru că trebuia să îmi las prietenii în urmă. Însă, am fost destul de norocos să mă reîntâlnesc cu doi dintre ei ani mai târziu.
Mă simt norocos şi onorat că mi s-a dat şansa unică şi marele privilegiu de către preşedintele Trump de a mă reîntoarce în ţara de origine pentru a reprezenta Statele Unite şi poporul american. Nu mi-am imaginat niciodată atunci când am părăsit România că îmi va fi acordată o asemenea onoare. Voi fi întotdeauna recunoscător preşedintelui pentru încrederea conferită.
Aţi participat la Timişoara, la evenimentul care a comemorat 30 de ani de la Revoluţia Română. Aţi avut o legătură directă cu evenimentele din 1989 prin membrii de familie, cunoştinţele sau prietenii rămaşi în ţară? Cum apreciaţi că a marcat acel moment evoluţia României?
Revoluţia din 1989 a fost un eveniment pe care fiecare emigrant din orice ţară comunistă din Europa îl aştepta să se întâmple, însă nimeni nu se aştepta să aibă loc în decursul vieţii noastre. Comuniştii din România au distrus ţara în multe feluri, astfel încât ţara încă nu şi-a revenit complet. Putregaiul comunist a infectat fiecare colţ al societăţii civile. Preşedintele Iohannis a precizat că revoluţia de acum 30 de ani încă nu a fost finalizată. Are dreptate. Deşi România a făcut paşi mari înainte, încă mai sunt de făcut. România încă nu a atins nivelul ţărilor din vestul Europei. În mod repetat am spus că România este în pragul adevăratei măreţii, dar va atinge acea măreţie numai dacă se poate elibera, în sfârşit, de ultimele vestigii ale comunismului, de fraudă şi de corupţie. Trebuie eliminat numărul mare de întreprinderi de stat, cel mai mare număr din Europa şi aduşi în faţa justiţiei baronii care controlează diverse afaceri şi localităţi. Municipalităţile nu ar trebui să deţină şi să controleze entităţile care concurează cu întreprinderea privată şi să sprijine rudele aleşilor, acoliţii şi adepţii politici. Un adevărat sistem de piaţă liberă, companii private şi o concurenţă adevărată, împreună cu un sistem juridic corect şi transparent vor propulsa România şi oamenii săi spre o mai mare prosperitate şi un nivel de viaţă mai ridicat pentru toţi. Românii au suferit prea mult timp şi nu merită să fie supuşi unei corupţii în continuare din partea comuniştilor în vârstă rămaşi şi ai urmaşilor lor.
Cum este România văzută prin ochii unui ambasador SUA care s-a născut şi a copilărit timp de 9 ani pe aceste meleaguri?
Poporul român este uimitor. România este o ţară cu cei mai grijulii, ospitalieri şi minunaţi oameni. Am avut şansa să întâlnesc mulţi români cu diferite profesii, de la oficiali guvernamentali de rang înalt, la Majestatea Sa Custodele Coroanei, la actori şi regizori de teatru, la cântăreţi de operă, la oameni de afaceri şi oameni simpli. Sunt încrezător că România va avea un viitor strălucitor deoarece poporul său este talentat, inteligent şi harnic. Dacă românii îşi vor atinge adevăratul potenţial, ne putem elibera de cele câteva lanţuri rămase din trecutul comunist al României. România va fi, din nou, căminul marilor artişti, scriitori, compozitori, teatre, al tehnologiei, ştiinţei, industriei şi „coşul de pâine” al Europei. Poporul şi guvernul american sunt implicaţi în sprijinirea României şi a românilor în orice mod posibil. Poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite ale Americii. Împreună reuşim. Împreună vom dobândi măreţie – puteţi conta pe asta – garantată de copilul care a părăsit România la vârsta de 9 ani doar cu hainele în bagaj.
Ce vă leagă cel mai mult de România?
Două dintre cele mai emoţionante evenimente au avut loc recent în legătură cu celebrarea celei de-a treizecea aniversări a Revoluţiei. Mi s-a cerut să particip la un marş pe străzile Bucureştiului, iar apoi să citesc numele unora dintre martirii care şi-au sacrificat viaţa pentru a oferi libertăţile pe care le avem astăzi în România. A fost onoarea vieţii să fac acest lucru. Nu-i putem uita niciodată pe cei care s-au sacrificat atât de mult pentru a ajuta la crearea unui viitor mai bun pentru noi.
În mod similar, în Timişoara, am avut onoarea de a fi solicitat să spun câteva cuvinte despre sacrificiul suprem al bărbaţilor şi femeilor care au luptat pentru libertate. Am transmis gândurile sincere de respect din partea preşedintelui Trump, onorând oamenii curajoşi care s-au ridicat pentru libertate. A fost emoţionant mai ales când un supravieţuitor a desfăcut un steag american pe care îl salvase de la revoluţie, iar eu şi câţiva supravieţuitori am ţinut steagul şi am mers prin piaţă scandând „SUA, SUA”. Mulţumesc, Timişoara! Mulţumesc, România!
Nu există niciun obstacol prea mare pe care românii şi americanii să nu îl poată depăşi împreună. Poporul american este aici ca partener şi prieten şi va rămâne aici - mergem înainte împreună.
Care consideraţi că ar fi următorii paşi pentru ca şi ţara noastră să beneficieze de programul Visa Waiver - Programul de renunţare la obligativitatea vizelor?
Este important de remarcat că cerinţele Programului Visa Waiver (Programul de renunţare la obligativitatea vizelor) sunt mandatate şi stabilite la nivel de Congres în legislaţia Statelor Unite ale Americii.
Cerinţa principală este ca rata de refuz să fie mai mică de trei la sută pentru toţi solicitanţii. Am colaborat cu Guvernul României pentru a lansa diferite programe, atât educaţionale, cât şi de aplicare a legii, în scopul reducerii ratei de refuz. Sper sincer că România va îndeplini cerinţele stabilite de congresul american şi va deveni participant la Programul Visa Waiver.
SUA şi România discută în mod regulat despre cerinţele programului Visa Waiver. Acest dialog a dus la efectuarea unui plan de lucru în care s-au evidenţiat măsurile specifice pe care România le-ar putea implementa pentru a înregistra progrese în scopul îndeplinirii cerinţelor programului. Continuăm să colaborăm cu colegii români pentru implementarea acestor cerinţe.
Începând din anul 2008, PFR implementează şi gestionează, cu sprijinul Departamentului de Energie al SUA, programul intitulat N.S.D.D. „Nuclear Smuggling Detection and Deterrence Program” (fost Second Line of Defence) - destinat detecţiei la frontieră a materialelor nucleare şi radioactive, în scopul prevenirii traficului ilicit cu aceste produse. Astfel, cu sprijin SUA, până în prezent, au fost instalate în punctele de trecere a frontierei, la nivel naţional, 133 de porţi de detecţie a materialelor nucleare şi radioactive. Totodată, pentru Punctele de trecere a frontierei beneficiem de 10 autospeciale de detecţie nucleară, iar în fiecare punct de trecere a frontierei se regăsesc echipamente portabile de detecţie a radiaţiilor nucleare şi radioactive. Cum priviţi continuarea şi, eventual, dezvoltarea parteneriatului cu România, în viitor, în acest domeniu?
România este un partener important al Statelor Unite în combaterea contrabandei nucleare. De mai bine de un deceniu, programul de detectare şi determinare a contrabandei nucleare a Departamentului pentru Energie a Statelor Unite (NSDD) a colaborat cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) pentru a îmbunătăţi capacităţile de detectare a radiaţiilor în România. Acest parteneriat va continua să fie activ şi de durată. În prezent, NSDD şi IGPF desfăşoară sisteme suplimentare de detectare a radiaţiilor în diferite puncte de intrare în România, efectuează traininguri comune pentru întreţinere şi operaţii şi vor continua să lucreze îndeaproape pentru a asigura sustenabilitatea echipamentelor, capabilităţilor şi expertizei în viitor.
NSDD lucrează cu ţări partenere precum România pentru a descuraja, detecta şi investiga contrabanda cu materiale nucleare şi alte materiale radioactive. Aceasta poate include desfăşurarea de sisteme de detectare a radiaţiilor pentru a fi utilizate în punctele de trecere oficiale (uscat, aer şi porturi maritime), zonele dintre punctele de control oficiale şi locaţiile interioare. NSDD lucrează, de asemenea, cu ţările partenere pentru a-şi construi capacitatea de a opera, întreţine şi gestiona sistemele lor de detectare a radiaţiilor implementate NSDD. Toate activităţile NSDD din România se desfăşoară în conformitate cu două acorduri importante de neproliferare: (1) Acordul dintre Statele Unite ale Americii şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul combaterii proliferării armelor de distrugere în masă şi promovarea apărării şi a relaţiilor militare din 30 martie 1998 (cu modificările ulterioare) şi (2) Memorandumul de Înţelegere dintre Departamentul de Energie al SUA şi Ministerul de Interne şi al Reformei Administrative al României pentru cooperare în prevenirea traficului ilicit de materiale nucleare şi alte materiale radioactive, semnat la 15 septembrie 2008.
Pentru ţara noastră, implementarea programului NSDD a condus la întărirea rolului activ al României în lupta împotriva terorismului în zonă, dar şi la promovarea parteneriatului strategic al României cu SUA şi consolidarea intereselor de securitate ale statului român. Cât de importante consideraţi că sunt toate aceste aspecte în lupta contra terorismului în zonă?
Peisajul în continuă schimbare a ameninţărilor şi riscurilor necesită un accent continuu pe combaterea ameninţării terorismului nuclear şi radiologic. Statele Unite şi partenerii precum România au o mare responsabilitate şi trebuie să lucreze împreună pentru a dedica resurse, experienţă şi cooperare pentru a atenua cât mai repede aceste ameninţări. Menţinerea unei capacităţi de combatere a contrabandei nucleare activă şi flexibilă este importantă în lupta împotriva terorismului, deoarece ajută la lipsirea teroriştilor de ingrediente cruciale necesare pentru construirea unui dispozitiv de dispersie nucleară sau radiologică. Cooperarea noastră bilaterală în acest domeniu-cheie a făcut ţările noastre mai sigure şi a consolidat securitatea în regiune.
De-a lungul anilor poliţiştii de frontieră români au participat la cursuri de pregătire pe linie de infracţionalitate transfrontalieră prin Academia Internaţională de Poliţie din Ungaria (ILEA). Totodată, mai mulţi poliţişti de frontieră au fost specializaţi şi instruiţi de experţi din cadrul Departamentului Energiei al SUA în vederea depistării la frontieră a materialelor nucleare şi radioactive. De asemenea, cu sprijinul SUA, au mai fost specializaţi poliţişti de frontieră în domeniul documentelor de călătorie false şi falsificate, respectiv al dreptului de proprietate intelectuală, securitate aeroportuară sau relaţii publice. Având în vedere interesul sporit al nostru, al beneficiarilor, vor mai fi organizate astfel de cursuri pentru poliţiştii de frontieră şi în perioada următoare?
În ceea ce priveşte NSDD, ca şi în alte domenii, pentru ca agenţiile de securitate de frontieră să îşi poată opera şi să-şi menţină capacităţile în timp, acestea trebuie să fie instruite să utilizeze şi să întreţină echipamentul şi să îşi exercite operaţiunile de securitate. Dezvoltarea profesională prin antrenamente, ateliere şi exerciţii a constituit o componentă de bază pentru crearea unei capacităţi de contrabandă contra-contrabandă nucleară în ultimii 12 ani. Prin urmare, NSDD va continua să instruiască ofiţerii români conform nevoilor de formare în evoluţie ale partenerilor noştri foarte importanţi.
2020 este un punct de reper pentru agenţiile de aplicare a legii americane deoarece în luna aprilie sărbătorim a 25-a aniversare a Academiei Internaţionale pentru Executarea Legii (ILEA) din Budapesta. Mii de ofiţeri de poliţie şi procurori din România şi din alte ţări învecinate au interacţionat cu echipe de formare ale agenţiilor cheie de investigare din SUA, aflând despre cele mai bune practici în justiţia penală, statul de drept şi valorile bunei guvernări şi a societăţilor democratice. Personalul Poliţiei de Frontieră din România a participat la programe ILEA de peste două decenii şi în fiecare an sunt disponibile noi oportunităţi de pregătire pentru a susţine dezvoltarea profesională a acestora. Administraţia de Combatere a Drogurilor (DEA), Biroul Securităţii Diplomatice (DS), Biroul Federal de Investigaţii (FBI) şi ofiţerii de legătură ai Serviciilor Secrete ale SUA (USSS) călătoresc adesea la Budapesta pentru a preda la unele dintre clase şi, astfel, îşi consolidează parteneriatul operaţional de excepţie cu colegii români. Pe lângă programele ILEA, ambasada noastră sprijină, de asemenea, participarea Poliţiei de Frontieră la diferite programe regionale în domeniile de interdicţie şi fraudă documentară şi detectarea contrabandei nucleare. În România, echipa noastră de investigaţii criminale DS din străinătate desfăşoară, în fiecare an, sesiuni de instruire privind documentele falsificate, identificarea impostorilor şi combaterea traficului de persoane în diferite puncte de trecere a frontierei.
Academia internaţională de aplicare a legii (ILEA) din Budapesta se angajează să ofere instruire regională în domeniul justiţiei penale pentru a îmbunătăţi legislaţia, aplicarea legii şi instituţiile democratice din ţările participante. ILEA Budapesta este finanţată integral şi susţinută de Biroul Internaţional de stupefiante şi de aplicare a legii (INL) al Departamentului de Stat.
Excelenţă, vă mulţumim mult pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu. În încheiere, vă rugăm să adresaţi câteva cuvinte poliţiştilor de frontieră, iar revistei noastre un scurt mesaj, ţinând cont de faptul că pe 1 aprilie am împlinit 100 de ani de la apariţia primului număr!
Apreciem cooperarea remarcabilă pe care o primim de la colegii noştri români care lucrează în agenţiile de aplicare a legii şi suntem foarte mândri de parteneriatul dezvoltat pe parcursul a zeci de ani de operaţiuni de investigare productivă şi eforturi de consolidare a capacităţii. Poliţia de Frontieră a adus contribuţii semnificative la iniţiativele noastre comune împotriva crimelor transnaţionale şi rămâne un partener de încredere în domeniile de imigraţie, securitatea paşapoartelor şi combaterea terorismului. Această cooperare de raportare a unor persoane suspectate de terorism şi a unor persoane care au comis infracţiuni grave asigură securitatea ţărilor noastre. Sperăm să continuăm colaborarea noastră excelentă şi, mai important, ne aşteptăm ca Poliţia de Frontieră să fie o apărare de primă linie împotriva infracţiunilor deosebit de atroce de contrabandă şi trafic de persoane din regiune în următorii ani.
Vă felicit revista pentru cea de-a 100-a aniversare a realizărilor excepţionale în slujba comunităţii forţelor de ordine şi a publicului şi vă doresc încă 100 de ani şi mai mult de succes!
