Perioada de început a aviației civile în Cluj Napoca își are originile în urmă cu 85 de ani, când pe aerodromul Someșeni începeau să fie operaționalizate curse destinate traficului de pasageri. După o perioadă de înflorire între cele două războaie mondiale, Aeroportul a fost distrus la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în anul 1944. Reconstruit ulterior, dezvoltat în etape succesive, aeroportul din Cluj este astăzi cel de-al doilea aeroport al României ca număr de pasageri şi din punct de vedere al traficului aerian. Anul trecut prin Aeroportul Internațional „Avram Iancu”- Cluj Napoca au fost înregistraţi 1,9 milioane de pasageri, cu 25% mai mult faţă de 2015. În acest an, în primul trimestru, traficul a crescut cu 68 de procente, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar până la sfârşitul anului se estimează un trafic cuprins între 2,7 şi 3 milioane de pasageri.
Dacă în anul 2004, traficul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” - Cluj Napoca era de 150.000 de pasageri, la sfârșitul acestui an traficul va cunoaște o creştere de 20 de ori mai mare.
Din Aeroportul Cluj Napoca poți zbura către Spania, în destinaţii precum Zaragoza, Madrid,Valencia sau Barcelona, în Italia în oraşe precum Bologna, Roma, Bari, Bergamo sau Treviso, în Franţa în Paris-Beauvais, în Germania la München, Nuremberg, Köln sau Dortmund, în Elveţia la Basel sau Geneva, în Olanda la Eindhoven, în Belgia la Bruxelles, în Anglia la Luton, în Suedia la Malmo, în Austria la Viena şi în Polonia la Varşovia. Nu în ultimul rând, există curse interne către Bucureşti, Iaşi şi Timişoara.
În ceea ce priveşte obiectivele pe care şi le-a propus conducerea Aeroportului Internațional Cluj Napoca, aceasta continuă strategia de dezvoltare, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și rețelele de rute, anul acesta fiind anunțate destinații noi precum Stockholm (Suedia), Bratislava (Slovacia), Karlsruhe-Baden-Baden, Frankfurt Hahn, Hamburg (Germania), Larnaca (Cipru), Nisa (Franța), Budapesta (Ungaria), Malta și Constanța (România).
Tinereţea, o trăsătură ce nu poate trece neobservată
Ne-am propus să realizăm un material consacrat Aeroportului Internațional „Avram Iancu”- Cluj Napoca. Momentul ales nu a fost unul cu totul întâmplător, ci am dorit să surprindem activitatea colegilor noştri chiar pe timpul desfăşurării Campionatelor Europene de Gimnastică găzduite de oraşul Cluj în luna aprilie a acestui an.
Dacă în urmă cu 20 ani cei 3 poliţişti de frontieră temerari reuşeau să facă faţă situaţiei operative de început a Aeroportului, acum lucrurile s-au schimbat, în sensul că traficul a crescut foarte mult, iar poliţiştii de frontieră trebuie în permanenţă să se adapteze tuturor provocărilor generate de creşterea numărului de pasageri dar, în acelaşi timp, şi diversificării metodelor de încălcare ale legii.
I-am surprins pe poliţiştii de frontieră de aici în foc continuu, atât pe sensul de intrare în ţară cât şi pe cel de ieşire. Poţi observa cu ușurință că majoritatea lucrătorilor de aici au sub 30 de ani. Le poţi citi în ochi entuziasmul şi pe buze zâmbetul care le trădează plăcerea de a lucra cu oamenii.
Pentru șeful Sectorului Poliţiei de Frontieră, comisar sef de poliţie Ovidiu Imbre, acest du-te-vino nu are nicio legătură cu desfăşurarea Campionatelor Europene de Gimnastică, ci face parte din normalitate. Odată cu creşterea traficului s-au înmulţit şi numărul cazurilor de încălcare a legii. Trebuie să fii din ce în ce mai pregătit, mai vigilent şi mai atent la tot ce se întâmplă în punctul de frontieră.
Chiar în momentul în care asistam la efectuarea controlului pe sensul de intrare în ţară s-a prezentat un cetăţean suspect pentru fapte de terorism.
Agentul principal Simboan Cristian l-a invitat pe cetăţeanul în cauză în
linia a II-a de control, unde şeful de flux, agentul şef adjunct Todericiu Liviu şi cu şeful de sector, i-au adresat o serie de întrebări suplimentare, ale căror răspunsuri nu au dus la o clarificare a cazului, ba dimpotrivă. Aşa că au fost anunţate structurile specializate pentru verificări suplimentare, în urma cărora au fost luate măsurile necesare în astfel de cazuri.
Câinele Pecedu în ajutorul poliţiştilor de frontieră
Aflăm despre un caz interesant, desprins parcă din filme poliţiste, care îl are ca protagonist, pe câinele specializat în descoperirea drogurilor, Pecedu alături de poliţiştii de frontieră. Cazul cu pricina s-a petrecut cu câteva zile înainte de sosirea noastră, chiar în Vinerea Mare a Paştelui, când pe sensul de intrare în ţară s-a prezentat un cetăţean român care venea din Spania. La coborârea din aeronavă a pasagerului, câinele Pecedu, specializat în detectarea drogurilor, condus de către agent şef adjunct Tînc Rareş, a fost atras de mirosul emanat de îmbrăcămintea călătorului prezentat pe sensul de intrare în ţară. Aşa că a fost nevoie de o verificare mai amănunţită în linia a II-a.
Cu ocazia controlului suplimentar s-a descoperit paşaportul, ascuns printre bagajele cetăţeanului în cauză, având aplicate ştampilele de intrare şi de ieşire din Maroc, la diferenţă de o zi. Întrebat despre scopul călătoriei în Maroc, acesta a dorit să-i convingă cu orice preţ pe polițiștii de frontieră că a călătorit în scop turistic. Bineînțeles, că şi această explicaţie a stârnit semne de întrebare, pentru că este foarte greu de crezut că cineva parcurge 10.000 de km distanţă doar pentru o şedere de câteva ore.
Pe lângă toate acestea, bărbatul purta şlapi pentru a trece mai uşor de controlul structurilor de securitate, era foarte palid, cu cearcăne şi buzele foarte uscate, semn de deshidratare. Oferindu-i-se apă de către poliţiştii de frontieră, acesta a refuzat. Nu în ultimul timp, au mai ridicat semne de întrebare şi pastile descoperite asupra sa, care aveau rolul de a regla tranzitului intestinal. Toate aceste indicii i-au condus pe polițiștii de frontieră clujeni să concluzioneze că este posibil ca persoana în cauză să transporte droguri.
În baza planului de acțiune şi cooperare întocmit cu ocazia Sărbătorilor Pascale a fost sesizată Brigada de Combatere a Crimei Organizate din Cluj Napoca, iar persoana a fost condusă la Unitatea de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean Cluj-Napoca. Aici au fost întocmite procedurile necesare în vederea efectuării tomografiei abdominale, care să arate dacă persoana a înghiţit droguri în vederea transportului. În urma efectuării tomografiei, au fost observate 34 de caşete, ce s-au dovedit, ulterior, a fi rezină de canabis, haşiş. Aşa că ajutorul lui Pecedu şi flerul poliţiştilor de frontieră au condus la rezolvarea cu succes a unui nou caz.
Cifre, în spatele cărora se ascunde efortul colectiv
Structura Punctului Poliţiei de Frontieră Aeroport Cluj Napoca s-a modificat mai întâi în 2011, având în subordine P.P.F. Cluj Napoca cu compartimentele ture serviciu, dispecerat şi alte 9 compartimente subordonate Sectorului Poliţiei de Frontieră Cluj. Începând cu 1 decembrie 2016 numărul persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Aeroportului Cluj este de 73 de posturi, dintre care 12 posturi sunt de ofiţeri şi 68 de agenţi.
În afară de cei aproape 2 milioane de pasageri care au trecut prin Aeroportul Cluj, polițiștii de frontieră de aici trebuie să efectueze controlul de frontieră și la Aeroportul Militar Câmpia Turzii. În cursul anului trecut au fost asigurate formalitățile necesare întrării sau ieșirii din țară a câtorva sute de militari ai forţelor NATO şi militari români, care au participat la misiuni în teatrele de operaţiuni. Această activitate, chiar dacă se desfășoară cam de 5 ori pe lună, reprezintă o provocare pentru polițiștii de frontieră clujeni, întrucât trebuie să se descurce cu aceeași resursă umană disponibilă, fără a perturba sub vreo formă activitatea punctului.
În ceea ce privește problematica specifică cu care s-au confruntat polițiștii de frontieră, în cursul anului trecut au fost înregistrate cazuri de nepermiterea intrării în România a 31 de persoane şi nici ieșirea a 178 de persoane care nu îndeplineau formalitățile legale, dintre acestea fiind returnate 58 de persoane. Au fost descoperite, de asemenea, peste 1200 de consemne, dintre care 21 de persoane erau urmărite general. Totodată, au fost constatate 24 de infracțiuni şi au fost aplicate amenzi în valoare de 169.650 lei.
Delegaţi de la Aeroportul din Târgu-Mureș
Am stat de vorbă cu agentul de poliție Mădălina-Alexandra Albuț, care este absolventă a Şcolii de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu” Oradea. Mădălina a fost repartizată iniţial la Punctul Poliţiei de Frontieră Aeroport Târgu-Mureş, iar apoi, odată cu problemele apărute la pista de decolare/aterizare a Aeroportului Târgu-Mureș şi devierea curselor pe Aeroportul Internațional Cluj, a fost delegată să lucreze, ca toţi ceilalţi colegi ai săi, pe Aeroportul din Cluj.
„Această schimbare nu a fost ușoară pentru niciunul dintre noi, dar am privit-o ca pe o experiență nouă. Aveam ocazia să ne desfășurăm activitatea pe cel de-al doilea aeroport din România, ca număr de pasageri! Suna interesant, deși, recunosc, mă speria puțin acest lucru,!
La Cluj am găsit, ca şi la Târgu Mureş, o echipă tânără, mult mai numeroasă decât a noastră. Oameni cu experiență care ne-au ajutat cu tot ce a fost nevoie, în frunte cu șeful Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj, care ne sprijină şi nu lasă o zi să treacă fără să întrebe dacă suntem bine, dacă avem probleme sau dacă poate să ne ajute cu ceva, iar cu această ocazie îi putem mulțumi şi prin intermediul revistei FRONTIERA!”
Referindu-se la activitatea operativă, Mădălina aminteşte că „numărul mare de pasageri cu care intrăm în contact zilnic, diversitatea documentelor de călătorie cu care ne întâlnim, consider că sunt benefice pentru pregătirea noastră continuă. De asemenea, ne-am dezvoltat spiritul de echipă, colaborând în permanență cu lucrătorul de linia a II-a şi cu șeful de tură pentru orice situație ivită în linia I de control.”
Efort comun, depus cu Poliţia de Frontieră încă din 1996
Potrivit directorului aeroportului Cluj Napoca, David Ciceo, „motivele pentru care a crescut traficul aşa de brusc au fost determinate de cele 14 destinaţii noi din 2016, care au intrat treptat pe Aeroportul Cluj Napoca, a frecvenţei crescute a curselor şi al competiţiei pe anumite distanţe, unde operează mai multe companii. De asemenea, numărul de aproape 3 milioane de pasageri estimat la sfârşitul acestui an, ia în calcul şi cele 7 noi destinaţii ce vor fi până în 2018.
Pe baza studiilor noastre, estimăm că în următorii 10 ani traficul va ajunge undeva la 6 milioane de pasageri.”
Referindu-se la faptul că infrastructura aeroportului permite această creştere, directorul David Ciceo a amintit că aeroportul clujean a luat mai multe măsuri pentru gestionarea unui număr atât de mare de pasageri.
„În acest an vom da în folosinţă două noi porţi de îmbarcare la etaj, vom crea spaţii suplimentare pentru zona de îmbarcare de plecări externe şi, totodată, vor fi inaugurate trei locuri noi de parcare pentru aeronave. De asemenea, o să pregătim în acest an, un plan de dezvoltare care să răspundă unei capacităţi de 8 milioane de pasageri.”
În ceea ce priveşte colaborarea cu Poliţia de Frontieră, directorul aeroportului a dorit să reamintească de efortul comun depus împreună cu Poliţia de Frontieră încă din 1996, când Aeroportul Internațional „Avram Iancu” - Cluj Napoca a fost deschis traficului internaţional.
„În toamnă se vor împlini 21 de ani de existenţă ca şi Aeroport international. Odată cu această creştere a traficului de pasageri, cu peste 1000 de procente, a fost afectată şi activitatea Poliţiei de Frontieră, întrucât a trebuit în permanenţă să depună efortul de a face faţă tuturor provocărilor şi să se adapteze în continuu. Iar PFR a depus tot timpul un efort deosebit pentru a face faţă acestei creşteri. Între timp au mai apărut şi alte provocări din cauza contextului internaţional şi nu putem decât să ne bucurăm că Poliţia de Frontieră respectă standardele internaţionale, iar activitatea dumnealor este la fel ca cea a altor Poliţii de Frontieră din alte state ale Europei, cum ar fi Germania, Franţa sau Anglia. Considerăm că aeroporturile prin Poliţia de Frontieră şi celelalte instituţii care activează pe aeroport sunt printre primele din România a căror activitate este la standarde europene. Nu este cu nimic mai prejos în ce priveşte calitatea, competenţa, eficienţa faţă de alte aeroporturi mari din lume.
Concluzie:
Profesia de polițist de frontieră se învață de la profesioniști, numai dacă ai dorința de a te pregăti continuu și dacă ai calitățile necesare. Nu în ultimul rând, trebuie în permanenţă să fii în măsură să previi şi să combaţi stările de pericol la adresa României, generate de criminalitatea transfrontalieră şi migraţia ilegală.
În zgomotul asurzitor al avioanelor şi în mirosul puternic de kerosen ars, din afara aeroportului îmi iau la revedere de la aceşti colegi. Momentele petrecute cu acești oameni amabili dar fermi, tineri dar cu sete de cunoaştere în activitatea specifică pe care o desfăşoară, am descoperit o uriașă dorință de a arăta că buna dispoziție poate să se îmbine într-un mod plăcut cu profesionalismul, iar pentru toate aceste lucruri nu pot decât să le urez tuturor poliţiştilor de frontieră de aici să aibă o carieră cât mai lungă, cât mai frumoasă și să ne vedem cât mai curând.
