Românii din întreaga lume sărbătoresc pe 1 decembrie Ziua Națională a României, un moment deosebit de important în istoria țării. Acum 106 ani, în 1918, la Alba Iulia, a avut loc Marea Adunare Națională, care a decis unirea Transilvaniei cu România, consolidând astfel ceea ce astăzi cunoaștem ca România Mare. Ziua Națională a fost stabilită pe 1 decembrie imediat după Revoluția din decembrie 1989, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Aceeași lege prevedea că această zi este sărbătoare publică și zi liberă pentru toți angajații din țară.
Marea Unire de la 1918 - Ziua în care s-a scris istorie
Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a avut loc Adunarea Națională a Românilor, iar lucrările s-au încheiat cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată unanim. Acest act istoric a venit după ce, pe 27 martie 1918, a fost decisă unirea Basarabiei, iar pe 28 noiembrie 1918, reprezentanții Bucovinei au votat și ei pentru unirea cu România.
Astfel, pe 1 decembrie 1918, a fost stabilită în unanimitate unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, păstrându-se, totodată, o autonomie locală bazată pe principii democratice, cu respect pentru egalitatea între naționalități și religii.
„Adunarea Națională a poporului român din Transilvania, Banat și părțile ungurene a acceptat, în întregime, rezoluția prezentată de Vasile Goldiș, iar astfel unirea acestei provincii românești cu țara mamă este, pentru totdeauna, decisă”, declara atunci Gheorghe Pop de Băsești, președintele Marii Adunări.
La Alba Iulia, la fel ca și la Cernăuți pe 28 noiembrie, a avut loc o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Aici s-a constituit Marele Consiliu Național Român, alcătuit din 200 de membri aleși și încă 50 cooptați. În ziua următoare, Consiliul a desemnat un guvern provizoriu, cunoscut sub numele de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, avându-l ca președinte pe Iuliu Maniu. Pe 11 decembrie, Guvernul României a ratificat Marea Unire, iar declarația adoptată la Alba Iulia a fost înmânată regelui Ferdinand, care a promulgat în aceeași zi decretul de sancționare a unirii, incluzând și Basarabia și Bucovina.
Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României a adoptat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.
Recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România a avut loc pe 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint-Germain, între Puterile Aliate și Austria. Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920, între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria.
Pe 28 octombrie 1920, a fost semnat Tratatul de la Paris, între România și Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia), prin care se recunoștea unirea Basarabiei cu România. Totuși, acest tratat nu a intrat în vigoare, deoarece Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată unirea, iar acțiunile Japoniei au fost influențate de un protocol secret inclus într-un tratat bilateral între Japonia și Uniunea Sovietică din 1925. Ziua Națională a României a fost sărbătorită în trecut și pe 10 mai sau 23 august
Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Națională, fiind sărbătorită până în 1947.
În 2015, Camera Deputaților a hotărât ca data de 10 mai să fie declarată sărbătoare națională, întrucât marchează trei evenimente istorice importante: începutul domniei lui Carol I, proclamarea Independenței de stat și încoronarea primului rege al României.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat o lege prin care a proclamat Republica Populară Română. Totodată, data de 23 august a fost desemnată ca zi de sărbătoare națională, fiind cunoscută drept ziua insurecției armate antifasciste, semnificând începutul revoluției populare din România. Această dată se referea la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și la arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în 1944
Ziua Națională a României este sărbătorită în fiecare an prin evenimente patriotice, cele mai remarcabile fiind paradele militare, dintre care cele de la București, la Arcul de Triumf, și cele de la Alba Iulia sunt cele mai cunoscute. În plus, în întreaga țară au loc parade militare de mai mică amploare, precum și ceremonii de depunere a coroanelor și jerbelor de flori la monumentele eroilor.
În catedralele, bisericile și mănăstirile din țară se oficiază slujba religioasă „Te Deum”, în cadrul căreia sunt pomeniți eroii națiunii române care au luptat pentru Marea Unire din 1918.
Revenind la București, anul acesta, capitala a găzduit tradiționala paradă militară. Mii de cetățeni au umplut bulevardele capitalei pentru a sărbători împreună momentul istoric al Marii Uniri.
Ceremonia a început în Piața Arcului de Triumf, unde forțe impresionante ale armatei și ale Ministerului Afacerilor Interne au defilat cu mândrie, arătând determinarea și profesionalismul structurilor de apărare şi ordine publică. Tancuri, transportoare blindate și echipamente militare moderne au străbătut bulevardul Kiseleff , sub privirile admirative ale spectatorilor.
Poliția de Frontieră Română, o prezență cu tradiție la parada militară.
Politia de Frontieră Română este o prezență nelipsită din cadrul paradei militare. Şi în acest an instituţia noastră a demonstrat, prin echipamentele și vehiculele expuse, rolul său esențial în asigurarea securității granițelor țării.
În defilarea de pe Bulevardul Kiseleff, Poliția de Frontieră a prezentat:
- Autospeciala Ford Raptor – un vehicul de teren accidentat, adaptat pentru misiuni rapide în cele mai dificile condiții;
- Două autospeciale Ford Ranger și două Ford Transit, ambele dotate cu sisteme de termoviziune – utilizate pentru monitorizarea și supravegherea granițelor, mai ales pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă;
- Două Dacia Duster – vehicule versatile, ideale pentru patrulare și intervenții în zone variate.
Expoziție statică impresionantă
La finalul paradei, publicul a avut ocazia să admire mai îndeaproape tehnica și echipamentele prezentate de Poliția de Frontieră Română, în cadrul unei expoziții statice. Printre atracțiile expuse s-au numărat:
- Autospeciala Mitsubishi L200 pentru transportul câinilor de serviciu, evidențiind colaborarea dintre polițiștii de frontieră și partenerii lor canini, antrenați pentru detectarea substanțelor interzise și alte misiuni speciale;
- Autospeciala Ford Transit cu termoviziune, care completează capacitățile de supraveghere ale instituției;
- Echipamente portabile performante, folosite zilnic de polițiștii de frontieră pentru identificarea activităților ilegale la graniță.
Un simbol al profesionalismului și siguranței
Prin participarea sa, Poliția de Frontieră a subliniat importanța rolului său în protejarea României, în contextul provocărilor moderne privind migrația ilegală, contrabanda și alte amenințări transfrontaliere. Prezentarea de la parada militară a fost o dovadă clară a pregătirii și profesionalismului instituției noastre, precum și a investițiilor realizate pentru modernizarea dotărilor sale.
La mulți ani România, la mulți ani români!
