Județul Suceava este situat în partea de nord-est a României având o suprafață de 8553,5 km2 (3,6 % din teritoriul țării), fiind al doilea județ ca mărime din țară. Suceava este unul dintre județele cu cea mai bogată și semnificativă încărcătură istorică. Aici a fost leagănul primului stat centralizat, Moldova (1359) cu fondatori ai culturii europene și luptători temuți de popoarele expansioniste precum: Bogdan I, Petru Mușat, Alexandru cel Bun și, poate, cea mai elocventă figură, Ștefan cel Mare.
Atât Ștefan cel Mare, cât și urmașul său Petru Rareș, apoi, mai târziu, Alexandru Lăpușneanu au ctitorit mănăstiri și biserici de o valoare culturală inestimabilă, care au devenit ulterior necropole domnești. Unele dintre ele, cu pictură exterioară, Voroneț, Sucevița, Moldovița, Humor, Arbore, sunt incluse, alături de Putna și Probota, în Patrimoniul Mondial UNESCO. În vadul Suceviței, lângă fostul sat Vlad Vladichii, au fost descoperite primele unelte și urme ale locuirii pe aceste meleaguri, în aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi de aproximativ 5000 de ani, care fac parte din cultura Cucuteni.
Datorită întinderii sale beneficiază de un relief divers, dar peste 50% din suprafața sa este regiune muntoasă. Județul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina, la sud cu județele Mureș, Harghita și Neamț, la vest cu județele Maramureș și Bistrița Năsăud, iar la est cu județele Botoșani și Iași. Are în componență 5 municipii, 11 orașe și 98 de comune, cu 379 de sate.
Structurile Poliției de Frontieră din județul Suceava sunt subordonate Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației și au în responsabilitate un raion cu o dezvoltare de frontieră de 111,115 km (uscat - 87,168 km, apă - 23,947 km ). Din cei 111,115 Km de frontieră, 66,138 km au caracter alpin. Însoțiți de purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Suceava, comisar-șef Ilie Poroch Serițan am pornit în periplul nostru prin județ, pentru a surprinde activitatea polițiștilor de frontieră din aceste locuri.
Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Suceava este structură aflată în subordinea Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației. Acesta are atribuții pe teritoriul județului Suceava iar sediul se află în localitatea Rădăuți. Serviciul teritorial are în structura sa Biroul de Combaterea Migrației și a Infracționalității Transfrontaliere, care cuprinde lucrătorii de la Combaterea Infracționalității Transfrontaliere și Evidența Operativă. În cadrul acesteia din urmă, există și Camera de corpuri delicte, unde se aduc confiscările de pe raza întregului județ. Mai există un birou administrativ care asigură logistica sectoarelor, o formațiune - Compartimentul Sprijin Operativ, care este folosit pentru activitățile operative ale serviciului sau la solicitările din partea sectoarelor, un secretariat, un birou de pregătire continuă care are atribuții și pe pregătirea personalului de la sectoare, pază și control acces și dispeceratul.
Sectorul Poliției de Frontieră Izvoarele Sucevei are o dezvoltare de front de 30,881 km și are în subordine un punct de mic trafic: Izvoarele Sucevei – Șepot, dar este închis temporar. Cu sediul în comuna Izvoarele Sucevei este situat în partea de nord - vest a județului Suceava, la o distanță de 79 km față de municipiul Rădăuți. Zona de responsabilitate cuprinde localitățile : Cârlibaba, Bobeica, Izvoarele Sucevei, Moldova Sulița, Breaza, Brodina de Sus. Relieful este predominant muntos și este străbătut de râul Suceava și Moldova care izvorăsc din același loc, dar curg în sensuri diferite.
Este unul dintre cele mai grele sectoare, din cauza faptului că este mai izolat și se ajunge destul de greu aici, mai ales iarna, când se blochează multe drumuri. De asemenea, 75% din teritoriul comunei e ocupat de păduri aflate pe munți sau pe dealuri la altitudini de chiar peste 1500 m, ceea ce face și mai anevoioasă munca polițiștilor de frontieră. Cea mai mare altitudine este cea a Vârfului Hrobi, de 1506 m, iar cea mai mică în Punctul Gura Cununii, de 790 m.
Datorită specificului zonei, situația infracțională nu este la cote alarmante. Totuși, contrabanda cu țigări în Ucraina este destul de mare, iar contrabandiștii încearcă să introducă țigările ilegal, pe la frontiera verde.
Sectorul Poliției de Frontieră Brodina cu o dezvoltare de front de 35,156 km are în subordine un punct de mic trafic: Ulma – Ruska, care nu este funcțional. Cu sediul în comuna Brodina, este situat în partea de nord a județului Suceava, la o distanță de 44 km față de municipiul Rădăuți. Zona de responsabilitate cuprinde localitățile : Ropăcel, Lupcina,Costileva, Ulma, Brodina, Falcău, Straja. Relieful este predominant muntos fiind străbătut de râul Suceava. Pentru polițiștii de frontieră nu este ușor să desfășoare misiuni specifice în această zonă, având în vedere faptul că terenul este foarte greu accesibil, iar supravegherea frontierei se bazează în continuare și pe metode clasice, cum ar fi patrularea pe jos și pânda.
Polițiștii de frontieră sunt motivați în misiunile pe care le desfășoară la frontieră, iar situația este reflectată de rezultatele foarte bune obținute în munca zilnică, ceea ce face ca infracționalitatea în zonă să fie ținută în frâu. În majoritatea situațiilor, contrabandiștii se folosesc de autovehicule cu motoare foarte puternice și cu numere de înmatriculare din Marea Britanie sau Irlanda. Acestea sunt aduse din țările respective la prețuri foarte mici, astfel că, dacă sunt depistate sau confiscate de către Poliția de Frontieră, cei care au plătit pentru ele să nu sufere pierderi financiare prea mari. Prețul unui Jeep Mitsubishi Pajero, din anii 2000 - 2002, cu volanul pe partea dreaptă este de 2.500 – 3.000 de euro. În alte situații, aceștia fug și le abandonează în diferite locuri, încărcate cu pachetele de țigări.
Sectorul Poliției de Frontieră Siret cunoaște o dezvoltare de front de 17,134 km și are în subordine Punctul de Trecere a Frontierei (rutier) Siret - Porubne, unde funcționează, Punctul de Trecere a Frontierei (feroviar) Vicșani – Vadu Siret.
Tot aici se află și Punctul de Mic Trafic Climăuți - Belaia Krânița, dar momentan este nefuncțional. Sediul sectorului se află în orașul Siret, chiar dacă, momentan, este mutat în Punctul de Trecere a frontierei Siret, sectorul trebuind să fie renovat.
Este situat în partea de nord-est a județului Suceava, la o distanță de 20 km față de municipiul Rădăuți. Zona de responsabilitate cuprinde localitățile: Climăuți, Baineț, Vășcăuți, Siret, Mușenița, Vicșani, Bălcăuți, Grămești, Negostina. Relieful este predominant șes și deluros, iar zona este străbătută de râul Siret.
P.T.F. Siret se află la frontiera cu Ucraina, având drept corespondent pe teritoriul statului vecin PTF Porubne. Serviciul în punct se execută pe o arteră de marfă, trei de călători, plus una pentru diplomați pentru fiecare sens de intrare sau ieșire din țară. Principala problemă în acest punct este traficul ilegal de țigări pentru că este, practic, imposibil să poți controla toate mașinile. Controlul se face prin sondaj, iar calea traficanților este trasă la indigou. Țigările ajung în localitatea Siret, iar de acolo, cu antemergători, care cunosc mașinile Poliției de Frontieră, iau drumul Sucevei. Cu toate acestea, fenomenul este ținut sub control.
Sectorul Poliției de Frontieră Vicovu de Sus are o dezvoltare de front de 27,944 km și are în subordine punctul de trecere a frontierei: Vicov – Krasnoilsk, dar nu funcționează momentan. Sediul sectorului se află în orașul Vicovu de Sus, aflat în partea de nord a județului Suceava, la o distanță de 23 km față de municipiul Rădăuți.
Localitatea are o istorie plină de suferință. Prin Pactul Ribbentrop-Molotov a fost tăiat în două Vicovul: oamenii au rămas în România, iar majoritatea pământurilor au fost, trecute la ruși. Când ministrul de externe al celui de-al Treilea Reich, Joachim von Ribbentrop și omologul său sovietic, Viaceslav Molotov, au bătut palma, pe 23 august 1939, destinul oamenilor din Vicovu de Sus a fost pecetluit. Armata rusă a ocupat, în iunie 1940, Bucovina de Nord și Basarabia, iar noua graniță a României a fost trasată prin curtea lor. În România au rămas oamenii și casele lor, la ruși au trecut pământul și pădurea. Două decenii mai târziu, tot la ei s-a oprit și granița colectivizării. Vicovu de Sus a fost ultimul sat din Bucovina forțat să intre în sistemul cooperatist.
Zona de responsabilitate a sectorului mai cuprinde și alte localități: Laura, Frătăuții Noi, Bilca, Putna, Bivolărie și Vicovu de Jos. Relieful este predominant deluros și zona este străbătută de râul Suceava.
Misiunile pe care le desfășoară polițiștii din această zonă mirifică a țării sunt deosebit de complexe. În zonă sunt foarte mulți interlopi, care au fost în străinătate și s-au întors în România, având interdicție de a mai intra în diferite țări europene. Aceștia, în marea lor majoritate urmăresc să scoată bani din orice activitate ilegală, inclusiv din cea a traficului cu țigări de contrabandă din Ucraina, ceea ce face ca activitatea lor infracțională să se întrepătrundă cu activitatea pe care o desfășoară poliția de frontieră.
