Localitatea Izvoarele Sucevei se află în extremitatea nordică a României, la granița cu Ucraina, în nord-vestul județului Suceava, la 53 km de municipiul Câmpulung Moldovenesc și 125 km de municipiul Suceava. Comuna se întinde pe o lungime de 8 km de-a lungul râului Suceava și se învecinează cu localitățile Cârlibaba și Brodina.
Teritoriul comunei ocupă porțiuni din nordul Obcinei Mestecăniș la vest și Obcinei Feredeului la est, grupe muntoase din Carpații Maramureșului și Bucovinei. 75% din teritoriul comunei este ocupat de păduri, iar 20% de pășuni și fânețe.
Satul a fost întemeiat în secolul al XVIII-lea de către huțulii veniți din Pocuția.
Sectorul Poliției de Frontieră Izvoarele Sucevei are reședința în marginea de nord a comunei Izvoarele Sucevei, în apropierea frontierei cu Ucraina, frontieră externă a Uniunii Europene și are ca atribuții supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat în scopul prevenirii și combaterii migrației ilegale, a faptelor specifice criminalității transfrontaliere, respectării regimului juridic al frontierei de stat, ordinii și siguranței publice pe o dezvoltare de front a graniței de 30,881 km din care aproape 13 km frontiera este pe albia unor râuri și pârâuri. Se învecinează la vest cu S.P.F. Vișeu de Sus, iar la est cu S.P.F. Brodina.
În subordinea sectorului există și un Punct de Mic Trafic cu specific pietonal a cărui activitate este suspendată temporar din 11 martie 2010 până la realizarea infrastructurii conform cerințelor U.E.
Am întreprins acest demers publicistic pornind de la o idee clară, să prezentăm Sectorul Poliției de Frontieră Izvoarele Sucevei la acest început de vară al anului 2021, prin prisma noului sediu modern în care polițiștii de frontieră își desfășoară activitatea.
După câteva zile alături de colegii de aici ne-am schimbat total perspectiva. Sigur, nu poți să nu fii impresionat de noul sediu. Este o clădire modernă, cu o arhitectură care se încadrează fericit în peisajul montan ce o înconjoară, design-ul acoperișului amintește de casele de munte tradiționale. Însă, în interior, tradiția face loc modernității, pentru că tot ce vezi aici este hi-tech, noul sediu asigurând cele mai bune condiții de muncă la standarde europene: mobilier modern, echipamente de comunicații și informatică de ultimă generație, sistem de climatizare performant, grupuri sanitare moderne. Nici mașinile din dotare nu au fost „lăsate în ploaie”, garajele fiind prevăzute cu sisteme de ventilație ce ajută foarte mult în sezonul rece. Aici există și o stație automată de alimentare cu carburant, padocuri pentru câini, sală de sport și o sală de conferințe.
Sediile noi sunt deja, să zicem, o obișnuință la Poliția de Frontieră Română, mulțumită activității excelente întreprinse de cei care creează proiecte și de cei care știu să transforme proiectele în realitate. Ce am observat de-a lungul anilor, de la primul sediu al unui sector dat în exploatare la începutul anilor 2000 este că în trecut exista o stânjeneală, oamenii trebuiau să se adapteze la noile condiții, să-și modifice conduita, câteodată și comportamentul. Uneori dura ceva timp...
Astăzi, la Izvoarele Sucevei am simțit altceva. Fiecare loc de muncă are energia lui, energie dată de cei care-și desfășoară activitatea aici. Senzația pe care am avut-o a fost că totul este nou și, acum, nu ne referim la partea materială, ci la energia pe care oamenii o transmiteau. În acest caz, sectorul s-a modernizat pentru a ajunge la nivelul oamenilor care-și desfășoară activitatea aici.
Primul contact a fost cu șeful de sector, subcomisarul Cezar Tașcă și cu adjunctul acestuia, comisarul Constantin Hrițuleac, care ne-au prezentat pe scurt situația din cadrul sectorului, reușitele, dar și dificultățile pe care le întâmpină în demersul lor de a menține sub control situația operativă în zona de responsabilitate.
Varietatea formelor de relief din zona de responsabilitate, dispunerea unor localități și existența unor căi de comunicații în imediata apropiere a liniei de frontieră au o influență hotărâtoare asupra îndeplinirii misiunilor specifice, necesitând adaptarea dispozitivelor de acțiune în funcție de aceste elemente.
În ceea ce privește migrația ilegală, România este în continuare o țară de tranzit și, probabil, va avea același statut și după aderarea la Spațiul Schengen, de aici și posibilitatea de apariție a migranților în zona de responsabilitate a sectorului.
În ceea ce privește contrabanda cu țigări peste frontiera verde, s-a constatat trecerea unor mari cantități de țigări cu ajutorul populației din zona de frontieră. De regulă, țigările se introduc în România prin trecerea peste apele de frontieră, îndeosebi pe timpul nopții, iar în zonele de deal și munte greu accesibile, chiar teren accidentat, folosindu-se transportul în spate, transportul cu atelaje hipo, autoturisme de teren puternice înmatriculate în Marea Britanie sau Bulgaria ori cu numere false, microbuze sau autocamioane.
Una dintre cauzele care favorizează fenomenul contrabandei cu țigări în cantități însemnate este aceea că, pe teritoriul Ucrainei există de-a lungul liniei de frontieră căi de comunicații aflate la mică distanță de aceasta, practicându-se transportul țigărilor cu acele camioane de fabricație rusă, în cantități foarte mari și chiar trecerea cu autocamionul peste frontieră și abandonarea acestuia pe teritoriul statului român. În astfel de activități de amploare sunt angrenate, de regulă, foarte multe persoane, îndeosebi cele care locuiesc pe raza localităților din apropierea frontierei, unde nivelul de trai este scăzut, iar veniturile obținute din practicarea acestor activități sunt tentante sau chiar substanțiale. Populația din comuna Izvoarele Sucevei cu satele și cătunele aferente este în cea mai mare parte de naționalitate ucraineană (huțulă). În perioada interbelică a făcut parte din aceeași comună cu locuitorii de peste frontieră din localitatea Șepit, unde încă mai au multe rude. Pentru menținerea legăturii cu aceștia, se folosesc telefoane cu cartele Kievstar, releele ucrainene acoperind o suprafață mare în zonă. Sunt posibile treceri frauduloase ale frontierei de stat, în ambele sensuri, și acțiuni de contrabandă în condițiile scăderii debitului de apă a râurilor care marchează frontiera de stat, iar activitățile de pășunat alpin pot favoriza atât activitățile ilegale, gen contrabanda cu țigări, trafic de migranți, specifice infracționalității la frontiera de nord a României, cât și alte fapte penale sau contravenționale.
Toate aceste lucuri sunt provocări în încercarea de a gestiona eficient fenomenul infracțional al contrabandei. Totuși, în noaptea de 6 iunie, priceperea și devotamentul au făcut ca balanța să încline în favoarea colegilor din cadrul turei de serviciu numărul 4. După zeci de minute de urmărire, făptașii au reușit să treacă granița înapoi în Ucraina, abandonând baxurile cu țigări. Ne-am deplasat și noi la fața locului împreună cu echipa criminalistică, unde i-am cunoscut pe colegii care au făcut descoperirea. Aici am aflat că a fost o cooperare cu sectorul alăturat SPF Brodina, un sector foarte încercat de contrabanda cu țigări. În pădure, la lumina lanternelor am stat de vorbă cu colegii implicați în acțiune și am înțeles că în aceste condiții deosebit de dificile, reușita unei misiuni depinde în proporție covârșitoare de inițiativa, curajul și hotărârea polițiștilor de frontieră.
În cele câteva zile petrecute alături de colegii de la SPF Izvoarele Sucevei am participat efectiv la activitatea lor și dorim să subliniem un aspect care ne-a atras atenția. „Biroul” în care majoritate polițiștilor își desfășoară activitatea și aici nu ne referim doar la colegii de la Izvoarele Sucevei, ci la cei de pe întreaga frontieră a României, este un colț de natură aflat sub cerul liber. Fie că este în pădure sau pe Dunăre, în deltă sau pe mare, în ger sau în arșița verii, sub ploi, grindină sau ninsoare, polițistul de frontieră este protejat de un singur lucru: echipamentul de protecție.
Echipamentul unui polițist de frontieră face diferența între a rămâne apt de misiune după o ploaie de vară torențială cu grindină, așa cum am prins și noi în această perioadă sau a fi bun de pus la uscat, acasă, pe sârmă. De la bocanci și până la șapcă, elementele vestimentare pot fi un aliat sau un inamic în timpul misiunii. Am fost criticați de-a lungul timpului pentru că în fotografiile publicate am surprins polițiști de frontieră care nu aveau echipament de protecție de aceeași culoare sau foarte diferite ca și croială. Pentru cei care vor să știe de ce, le răspundem acum: sunt echipamente achiziționate de colegi de la diverse magazine sau făcute pe comandă, la care au adăugat centuri tactice deosebit de utile în care-și pot pune armamentul, cătușele și alte obiecte utile atunci când efectuează misiuni în mijlocul naturii. Acestea sunt făcute din materiale rezistente, impermeabile care nu se sfâșie „la prima întâlnire” cu un ghimpe sau cu o ramură.
Nu putem decât să apreciem această inițiativă pentru că, sincer, e o dovadă de implicare în munca desfășurată, un bun profesionist având întotdeauna la el trusa de scule și echipamentele de protecție aflate în cea mai bună stare.
Implicarea acestor tineri polițiști de frontieră este evidentă, de la felul în care-și poartă ținuta, la implicarea în obținerea de rezultate în munca operativă. Am fost impresionați de energia lor, de felul în care interacționau atât între ei, cât și cu conducerea sectorului.
Și din ce am observat noi, aici este unul din marile secrete care fac diferența. La Izvoarele Sucevei am găsit un colectiv unit, implicat, pe care poate și condițiile grele de muncă în mijlocul muntelui îi unește. Dar ce credem noi că aduce acest plus de energie este felul în care conducerea sectorului gestioneză activitatea.
Șeful Sectorului, comisar de poliție Cezar Tașcă, a intrat în viața militară de la 14 ani când a fost admis la Liceul militar de interne ,,Neagoe Basarab” - Buzău, iar în 2009 absolvea studiile Facultății de poliție din cadrul Academiei de Poliție, specializarea Poliție de Frontieră „Alexandru Ioan Cuza” - București. În perioada 2010-2011 și-a definitivat studiile prin programul de masterat „Managementul cooperării polițienești internaționale” desfășurat în cadrul Academiei de Poliție. După absolvirea studiilor universitare a fost încadrat la compartimnetul ture serviciu din cadrul SPF Izvoarele Sucevei, iar începând cu data de 1 decembrie 2014 îndeplinește atribuțiile de șef de sector. În decursul anului 2015 a urmat un curs de management organizat în cadrul instituției FORMENERG București, ulterior participând și la cursul „International border interdiction training” organizat de International Law Enforcement Academy – Budapesta.
Deși, intrat de foarte tânăr în lumea armelor, Cezar are un stil de management modern, bazat pe exemplu personal și pe faptul că lăsă loc inițiativei personale, astfel obținând maximul de la oamenii cu care lucrează.
„De la preluarea mandatului de șef de sector am urmărit îmbunătățirea serviciului de supraveghere a frontierei de stat, combaterea migrației ilegale, precum și a întregului spectru infracțional incident regimului juridic al frontierei de stat. Sunt dornic de noi provocări, devotat armei pe care o reprezint cu mândrie în relațiile inter și intra profesionale, urmărind o bună cooperare cu structurile din cadrul ITPF Sighetu Marmației, alte structuri din cadrul MAI, instituții ale statului cu competență în respectarea regimului juridic al frontierei de stat și, totodată, îmi doresc să pun umărul alături de colegii din cadrul PFR la îmbunătățirea imaginii PFR prin rezultatele foarte bune înregistrate de structura pe care o conduc.”
Șeful de sector a vrut să aprecieze cu ocazia vizitei noastre, pe unul dintre polițiștii din subordine care s-a evidențiat prin rezultatele obținute în activitate.
Agent Ionuț Piersic
„Sunt absolvent al „SPAPF Avram Iancu” Oradea, promoția septembrie 2019 și am ales această carieră din dragostea pentru țară și pentru faptul că este o meserie care îți oferă multe satisfacții profesionale cât și personale.
După examenul de absolvire am fost repartizat la SPF Izvoarele Sucevei, un sector cu o situație operativă specifică frontierei nord-estice.
Pentru a-mi exercita competențele dobândite este nevoie de implicare și devotament, astfel prin misiunile executate la frontiera verde în aproape doi ani de activitate rezultatele nu au întârziat să apară, reușind să am mai multe constatări de natură infracțională, cum ar fi depistarea în trafic a unei arme artizanale calibru 7.62x54 deținute ilegal, dar și mai multe infracțiuni de contrabandă cu țigări de proveniență ucraineană.
Vreau să mulțumesc cadrelor didactice pentru implicarea de care au dat dovadă în formarea mea ca agent de poliție, dar și conducerii Sectorului Izvoarele Sucevei: șeful de sector subcomisar Cezar-George Tașcă și adjunctul acestuia, comisar Constantin Hrițuleac pentru susținere, precum și coordonatorilor turei patru subcomisar Silviu-Alexandru Chiaburu și agent șef Ilie Drăgan pentru contribuția adusă la formarea mea profesională.”
Am participat alături de colegii de la sector și la un eveniment din viața comunității localității Izvoarele Sucevei, cu ocazia Zilei Eroilor.
Evenimentul a avut loc la monumentul ostașilor, aflat în centrul localității, lângă primărie. Dar care este povestea acestui monument?
La 20 iunie 1941, când armata română a declanșat acțiunea de eliberare a pământului românesc răpit în iunie 1940, ostașii români, însuflețiți de chemarea la luptă pentru întregirea țării au pornit cu avânt în această misiune sfântă, dăruind ca jertfă viața pe altarul patriei.
Astfel, în zilele de 21-23 iunie 1941, o formație de ostași s-a avântat peste firul de apă al râului Suceava în zona în care șoseaua Izvoarele Sucevei-Seletin a fost blocată prin bornele de graniță, atacând o cazemată a inamicului și tranșeele de pe flancuri, eliberând în acest fel primii 400-500 metri din teritoriul Bucovinei de nord.
Dar așa cum se întâmplă în asemenea împrejurări, acțiunea vitejilor ostași nu s-a putut finaliza fără sacrificii. Armele inamicului au rupt firul vieții a opt ostași, în frunte cu comandantul formației de atac, sublocotenentul Laurențiu Boghicescu, iar alți militari au fost răniți.
Sacrificiul acestora a deschis drumul spre alte acțiuni, ceea ce a determinat, ca pentru o perioadă de aproximativ 3 ani, românii să devină din nou stăpâni pe plaiurile Bucovinei moștenite de la voievodul Moldovei, Ștefan cel Mare pe vechile granițe apărate de străbunii noștri. Înmormântarea acestor ostași s-a făcut după circa 5-6 zile de la trecerea coloanelor militare, de către administrația civilă română.
Sublocotenentul Laurențiu Boghicescu, comandantul formației care în această confruntare a fost grav rănit, a încetat din viață în drum spre postul de prim ajutor, fiind înmormântat la biserica Fundu-Moldovei.
Pentru ceilalți șapte ostași s-au amenajat morminte în imediata apropiere unde și-au dat jertfa de sânge, mormintele fiind străjuite de șapte cruci de beton care se regăsesc și astăzi în locul respectiv. Ceremonia religioasă de înmormântare s-a ținut în prezența unui sobor de trei preoți care au oficiat slujba religioasă, în prezența a sute de localnici și câteva subunități militare. Una dintre aceste subunități a dat strălucire momentului, slobozind salve de arme care au răsunat la mari depărtări, vestind cinstea ce s-a acordat celor căzuți la datorie.
Mulți ani mai târziu, la 9 mai 2004 polițiștii de frontieră de la Rădăuți, au ridicat în acest loc un monument, ca semn de aducere aminte pentru înaintașii căzuți la datorie, pentru reîntregirea României.
În acest loc de Ziua Eroilor, Polițiștii de Frontieră de la SPF Izvoarele Sucevei au format o gardă de onoare la monument și au depus coroane de flori. La eveniment au participat oficialități locale, reprezentanți ai structurilor MAI, precum și un număr mare de localnici. Copiii de la școala din localitate, conduși de preotul comunei au cântat cântece patriotice.
De altfel, credința este prezentă zilnic în viața lucrătorilor de la SPF Izvoarele Sucevei, dovadă și „Capelița” construită la inițiativa acestora în imediata apropiere a sediului sectorului. Aici, polițiștii de frontieră intră pentru a se ruga înainte de plecarea în misiune, purtând cu ei astfel puțin din sfințenia acestui colț de țară.
În data de 1 iulie, în prezența ministrului afacerilor interne, Lucian Bode, a secretarului de stat pentru ordine și siguranță, chestor general de poliție Bogdan Despescu, alături de împuternicit inspector general al Poliției de Frontieră Române, chestor principal de poliție Liviu Bute, precum și a altor oficialități din județul Suceava, a fost inaugurat sediul modernizat al Sectorului Poliției de Frontieră Izvoarele Sucevei, reabilitat și construit la standarde europene.
„Am spus din primele zile când am preluat mandatul că vreau să cunosc cât mai îndeaproape oamenii care lucrează în Ministerul Afacerilor Interne, de la toate structurile. Consider că astfel un ministru are posibilitatea să înțeleagă care sunt nevoile reale ale oamenilor din sistem, să ia măsuri pentru îmbunătățirea activității și a condițiilor de muncă, ceea ce va conduce la oferirea unor servicii de calitate pentru cetățeni. Astăzi, avem ocazia să vedem noul sediu al Sectorului Poliției de Frontieră Izvoarele Sucevei, realizat pentru a permite organizarea eficientă a supravegherii și controlului la frontierele externe cu respectarea recomandărilor, standardelor operaționale și a celor mai bune practici ale statelor UE.”, a transmis cu această ocazie ministrul Afacerilor Interne.
Tot cu această ocazie, împuternicit inspector general al poliție de frontieră, Chestor principal de poliție Liviu Bute, a adresat câteva cuvine celor prezenți:
„Inaugurăm astăzi noua versiune, îmbunătățită substanțial, a sediului Sectorului Poliției de Frontieră Izvoarele Sucevei. Mărturisesc, încă de la început, că în ceea ce mă privește, vorbim despre un proiect de suflet, pe care l-am demarat în ultima etapă a exercitării funcției de inspector șef la ITPF Sighetu Marmației.
I-am urmărit atent evoluția și acum, recunosc, mă încearcă un sentiment de împlinire pentru că, în sfârșit, polițiștii de frontieră care își desfășoară activitatea în cadrul acestui sector au condiții de muncă așa cum merită și cum este normal să fie.
Poliția de Frontieră a cunoscut, de-a lungul anilor, mai multe etape de transformare, cu scopul creării unei instituții funcționale și moderne. Au trecut 10 ani de când Sectorul PF Izvoarele Sucevei face parte din ITPF Sighetu Marmației, iar importanta lui în arhitectura organizațională este de necontestat.
Provocările profesionale ale polițiștilor de frontieră de aici sunt de cel mai înalt nivel. Rezultatele obținute în timp, pe linia combaterii infracționalității transfrontaliere, sunt edificatoare, chiar și în condițiile destul de vitrege de până acum, din punct de vedere logistic. Era nevoie de o reabilitare a sediului și de construirea unor pavilioane și amenajări noi.
Ceea ce vedem astăzi s-a construit în mai puțin de doi ani de zile, a costat aproape 8,2 milioane lei, banii provenind din fonduri europene nerambursabile, în cadrul Programului Fondul de Securitate Internă.
Permiteți-mi să adresez sincere mulțumiri tuturor colaboratorilor și oficialilor din plan local și central, atât pentru susținere, cât și pentru implicare și profesionalism.
Domnule ministru, vă asigur că asemeni Sectorului PF Izvoarele Sucevei, vor fi construite sau reabilitate și alte sedii ale Poliției de Frontieră. În acest sens, avem în implementare 12 proiecte, în valoare de 73 milioane lei
Transmit tuturor polițiștilor de frontieră care își desfășoară activitatea la Sectorul PF Izvoarele Sucevei multă sănătate, succes în tot ceea ce întreprind și rezultate remarcabile în plan operativ.”
