„Pentru puţine popoare se găseşte un ţinut relativ mic ca acesta în care să se cuprindă atâta frumuseţe, atâta bogăţie şi amintiri din trecut aşa de îmbelşugate, de îndepărtate şi sfinte”, spunea Nicolae Iorga într-o scriere a Moldovei. În acest ţinut parcă rupt din Rai, se împletesc armonios spiritualitatea, cultura şi istoria.
Moldova te cucereşte încă de la primii paşi pe care îi faci pe drumurile ei, prin pădurile ei sau prin satele vechi locuite de oameni inimoşi şi primitori, dornici oricând să îţi pună pe masă bucate alese, drese cu legendele locului.
Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Iorga, George Enescu, Grigore Antipa, Mihail Kogălniceanu, Emil Racoviţă, Spiru Haret, sunt câteva din numeroasele personalităţi care s-au născut pe meleagurile Moldovei. Acest ţinut parcă binecuvântat de Dumnezeu, a dat patriei nu doar cărturari, oameni de litere, mari muzicieni, pictori, oameni ai ştiinţelor exacte, savanţi, ci şi numeroase locuri care contribuie sublim la bucuria sufletului, minţii şi trupului. Moldova este locul în care tu, cititorule vei crea o conexiune perfectă cu divinitatea prin spiritualitate, în care îl vei descoperi pe Dumnezeu în ţinutul mănăstirilor, în care Cotnariul şi Bohotinul se împletesc armonios pentru ca tu să te bucuri de amintiri care vor dăinui mult timp de acum încolo...
Un gram de istorie
Statul medieval Moldova s-a format în secolul al XIV-lea prin unificarea micilor formaţiuni statale numite „ocoale”, „câmpuri” şi „ţinuturi”, care au existat în secolele X-XIV. Primul domn independent al statului moldovean a fost Bogdan I (1359-1365). Desăvârşirea unificării politice a avut loc în perioada domniei acestuia şi a urmaşilor săi Petru I Muşat (1374 - 1392) şi Alexandru cel Bun (1400 - 1432).
Moldova a cunoscut o dezvoltare economică, politică şi culturală deosebită sub conducerea lui Ştefan cel Mare (1457 - 1504), cel care a reuşit să întărească puterea centrală şi a condus lupta împotriva Imperiului Otoman. Petru Rareş (1527 - 1538) a dus o politică asemănătoare, dar în urma trădării boierimii, în 1538, Moldova a fost aservită Porţii Otomane şi a devenit treptat dependentă politic de aceasta. Ioan-Vodă (1572 - 1574) a avut o încercare eroică de restabilire a independenţei, dar fără succes pe termen lung.
Spre sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea, regimul dominaţiei Otomane asupra Moldovei s-a înăsprit. Vasile Lupu (1634 - 1653) s-a remarcat prin preocupările sale culturale, iar Dimitrie Cantemir (1710 - 1711) a încercat să scuture dominaţia Otomană cu ajutorul Rusiei.
În 1711 în Moldova s-a instaurat regimul turco-fanariot, care s-a menţinut mai bine de un secol, până în 1821. În această perioadă autonomia politică a Moldovei a fost mult redusă, domnitorii fiind numiţi direct de Poartă din rândul fanarioţilor. Ţara a fost supusă unei exploatări turceşti nemiloase.
În 1775, Imperiul Otoman a cedat Austriei zona de nord, Bucovina, pentru a-şi asigura sprijinul acesteia împotriva Rusiei. De asemenea, în urma războiului ruso-turc din 1806-1812, Basarabia a fost încorporată în Imperiul ţarist.
După pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774) viaţa economică a Moldovei s-a revitalizat. Mai mult, după pacea de la Adrianopol (1829), Moldova intră practic în circuitul comercial mondial. Această deschidere îi permite să se dezvolte: comerţul înfloreşte, oraşele se dezvoltă, iar în scena politică intră noile elite ale oraşelor, animate de spiritul revoluţionar al vremii. Ca urmare a acestor evoluţii din ambele principate, la 1821 are loc revoluţia din Ţara Românească şi înlăturarea regimului fanariot.
Între 1828-1834, Moldova a fost ocupată de armatele ruseşti. Atunci i-a fost impus un statut de conducere denumit „Regulamentul organic”, identic cu cel impus Ţării Româneşti. În 1848 are loc revoluţia şi în Moldova, dar este rapid înnăbuşită.
În urma păcii de la Paris din 1856, sudul Basarabiei a fost retrocedat Moldovei.
În 1859 s-a realizat Unirea Moldovei cu Ţara Românească, iar Principatele Unite şi-au schimbat denumirea, în 1862, în aceea de România.
Despre noi
Mărturii ale pazei hotarului există din cele mai vechi timpuri şi pentru că tot am pomenit de marele nostru Voievod Ştefan cel Mare, trebuie să amintim că el a fost cel care a înfiinţat „mărginaşii” care, plasaţi strategic la marginea ţării, aveau datoria să dea de ştire când ţara era ameninţată cu invazii din afara graniţelor.
În zilele noastre lucrurile s-au schimbat, însă motivul a rămas acelaşi: „apărarea frontierelor ţării”. Aceste aspecte le veţi constata şi dumneavoastră, dragi cititori, în cele ce urmează, când îi veţi cunoaşte pe poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi.
Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, are în componenţă patru Servicii Teritoriale: Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi şi 16 Sectoare: Darabani, Rădăuţi Prut cu PPF Rădăuţi Prut – rutier, Stânca cu PPF Stânca – rutier, Româneşti, Bivolari, Iaşi cu PPF Iaşi – feroviar şi PPF Sculeni – rutier, Ţuţora, Răducăneni, Huşi cu PPF Albiţa – rutier, Berezeni, Fălciu cu PPF Fălciu – feroviar, Oancea cu PPF Oancea – rutier, Folteşti, Galaţi cu PPF Galaţi – rutier, portuar, feroviar şi Zona Liberă Galaţi, Brăila cu PPF Brăila – portuar, şi Zona Liberă Brăila.
La Iaşi am fost întâmpinaţi de către comisar-şef de poliţie, Victor Mariniuc, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră, de la care am aflat o serie de aspecte legate despre începutul carierei sale dar si lucruri din prezent.
Comisar şef de poliţie Victor Mariniuc şi-a început cariera la frontieră în anii 90’, după absolvirea liceului militar. La absolvirea şcolii a avut posibilitatea de a alege între mai multe specialităţi. A decis să aleagă această specialitate fiindcă bănuia că îi va oferi numeroase satisfacţii profesionale pe viitor. În acelaşi timp, a considerat că este vorba şi despre un impuls interior, însă a mai existat şi dorinţa de a trăi „sentimente de responsabilitate făcând lucruri cu adevărat importante”.
Tot de la domnia sa am aflat că a fi poliţist de frontieră înseamnă multă responsabilitate. „Este un sentiment de mândire că faci ceva util pentru ţară, este o chestiune abstractă pe care fiecare dintre noi o trăieşte în interior, uneori greu de exprimat în cuvinte. Dar a fi poliţist de frontieră nu înseamnă doar să-ţi îndeplineşti îndatoririle din fişa postului, practic, constituie un mod de viaţă şi un exemplu de conduită morală şi un dezvoltat simţ civic.”
ITPF Iaşi este o structură dificilă unde întâlneşti un spectru diversificat al infracţiunilor specifice frontierei. Dotările cu tehnică de supraveghere atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, fixe sau mobile, dar şi mijloacele de mobilitate terestră şi pe apă, fac ca intervenţia în teren a poliţiştilor de frontieră să fie una rapidă şi facilă. În ultima vreme migraţia ilegală reprezintă un segment important al activităţii instituţiei, iar aceasta se manifestă sub diferite forme: trecerea ilegală peste frontiera de stat prin locuri nepermise şi folosirea de documente sau vize false ori falsificate. De asemenea, traficul cu ţigări de contrabandă continuă să reprezinte una dintre principalele manifestări ale infracţionalităţii la frontiera cu Republica Moldova şi Ucraina. În majoritatea cazurilor, ţigările de contrabandă au fost depistate atât în punctele de trecere ale frontierei, ascunse în mijloacele de transport, cât şi în zona de competenţă, pe comunicaţiile din apropierea frontierei.
„Fontiera verde este principalul câmp de luptă în care grupuri infracţionale organizate acţionează în colectarea ţigărilor de contrabandă şi, ulterior, scoaterea acestora din zona de competenţă a Poliţiei de Frontieră, fiind transportate în aglomerări urbane pentru a fi comercializate ilicit. Aceste grupuri infracţionale acţionează precum grupările de gherilă, sunt foarte bine organizate şi dispun de o logistică diversificată, însă structura noastră face eforturi foarte mari pentru a ţine pasul cu contracararea acestui fenomen infracţional.”
De asemenea, traficul cu autoturisme furate reprezintă un segment important al activităţii colegilor noşti de la frontiera de nord-est. Rutele cele mai frecventate de persoanele cu dezvoltate afinităţi pentru industria auto sunt în general orientate către ţările din vest, urmând ca finalitatea acestor infracţiuni să se desfăşoare în ţări est-europene.
„Prin intermediul dumnevoastră, vreau să mulţumesc tuturor poliştilor de frontieră din cadrul ITPF Iaşi pentru activitatea pe care o desfăşoară în folosul comunităţii şi, de asemenea, vreau să-i rog ca în continuare să dea dovadă de pricepere, profesionalism şi conştiinciozitate. Tinerilor poliţişti de frontieră care sunt la început de drum le transmit să aibă încredere în forţele proprii şi, nu în ultimul rând, să se pregătească în mod constant şi continuu, începând de la studiul legislaţiei, a procedurilor, a limbilor străine. Trebuie să existe o constantă în a-şi ţine mintea activă, pentru că în felul acesta vor dezvolta o ambiţie personală de a deveni cei mai bun din domeniul pe care şi l-au ales.”
Nu putem merge mai departe fără a menţiona rolul important pe care conducerea ITPF Iaşi l-a avut în organizarea primei ediţii a concursului de aptitudini fizice şi psihice „Bereta verde”, concurs adresat poliţiştilor de frontieră. Această manifestare sportivă şi-a dorit crearea unui simbol şi a unei identităţi de armă cu lungi tradiţii la frontieră, însă acestui subiect îi vom acorda atenţia cuvenită într-un articol distinct.
În periplul nostru pe drumurile şi potecile frontierei de nord-est, ne-a însoţit purtătorul de cuvânt a ITPF Iaşi, comisar de poliţie Denis Lazăr, care a fost un real sprijin în toate demersurile pe care noi le-am întreprins în zona de responsabilitate. Dar, vă propun să mergem mai departe pentru a-i cunoaşte pe colegii noştri de la frontiera răsăriteană şi locurile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Am auzit lucruri frumoase despre frontiera de est pe care vi le împărtăşim şi dumneavoastră în cele ce urmează.
Suntem la Sectorul Poliţiei de Frontieră Huşi, care se învecinează la dreapta cu SPF Berezeni, iar la stânga cu SPF Răducăneni. SPF Huşi a fost înfiinţat la data de 01.06.2003 având sediul în incinta IJPF Vaslui, iar începând cu data de 01.03.2007 sediul sectorului a fost mutat în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa. În ianuarie 2012 sediul sectorului s-a mutat în acelaşi loc cu la STPF Vaslui, în oraşul Huşi şi are în subordine PTF Albiţa.
PTF Albiţa a fost înfiinţat în anul 1964, iar în anul 1973 a fost deschis traficului internaţional de călători, ulterior în anul 1994 a fost deschis şi traficului internaţional de mărfuri. PTF Albiţa a fost modernizat în două perioade – prima între anii 1978-1979 şi următoarea între anii 1992-1994. Podul rutier Albiţa - Leuşeni pe direcţia SF 1146 a fost construit în anul 1948, din beton, are 152 m lungime, cu partea carosabilă de 9 m şi două sensuri de circulaţie.
Comisar-şef de poliţie Vasile Cernat este şeful Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Vaslui. Este poliţist de frontieră din anul 1988. A absolvit Şcoala de ofiţeri de Grăniceri de la Sibiu în 1997, apoi şi-a finalizat studiile în cadrul Academiei de Poliţie. A debutat în carieră ca şef la pichetul Cîrja, iar de atunci a parcurs toate etapele, atât în structurile grănicereşti cât şi în cele ale Poliţiei de Frontieră. Din anul 2014 până în prezent este şeful STPF Vaslui. Din punct de vedere operativ, în zona noastră de competenţă, întâlnim o multitudine de infracţiuni caracteristice frontierei de stat. „În viitorul apropiat urmează construirea unui nou sediu al STPF şi reabilitarea SPF Huşi. Un alt aspect ce urmează a se rezolva în scurt timp este amenajarea unui punct medical în cadrul PTF Albiţa, deoarece au fost numeroase situaţii în care s-a impus necesitatea asistenţei medicale de specialitate pentru cetăţenii care tranzitează punctul de frontieră.”
La SPF Huşi am avut plăcerea de a o cunoaşte pe subcomisar de poliţie Alexandra Lefter. Aceasta a absolvit Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” în anul 2011. Din ianuarie 2012 îşi desfăşoară activitatea în cadrul compartimentului ture serviciu al SPF Huşi, în calitate de coordonator tură de serviciu. Pentru Alexandra, Poliţia de Frontieră, este un domeniu atractiv, în care doreşte să-şi clădescă o carieră încununată de succes. Coordoneză una dintre cele 4 ture din cadrul SPF Huşi. Are în subordine 50 de poliţişti de frontieră, aceştia desfăşurându-şi activitatea la frontiera verde şi la PTF Albiţa. „Fiind coordonator de tură nu vreau să-mi clădesc activitatea prin a conduce, ci mai degrabă prin colaborare şi ajutor reciproc, pentru a obţine rezultate frumoase împreună. Tinerilor mei colegi le transmit că o carieră de poliţist de frontieră este ceva care innobilează şi dacă au ales această cale să o urmeze cu sufletul deschis, cu implicare şi, nu în ultimul rând, cu răbdare.”
Tot la Huşi l-am cunoscut şi pe comisar de poliţie Bogdan Gavrilaş, şeful PTF Albiţa. Anul 2008 a fost anul în care şi-a început activitatea în Poliţia de Frontieră, iar de atunci lucrează la SPF Huşi, şef al PTF Albiţa fiind din anul 2017. „Pentru mine a fi poliţist de frontieră este ceea ce mi-am dorit încă de pe băncile liceului militar. Este o meserie care îţi ocupă mai mult timp decât rolul pe care fiecare dintre noi îl are în cadrul familiei, însă satisfacţiile profesionale sunt pe măsura sacrificiului.” Colegilor de serviciu le doreşte să iubească meseria pe care şi-au ales-o, să fie perseverenţi şi atâta timp cât îşi vor da interesul pentru serviciu vor obţine rezultate şi satisfacţia meseriei.
Iată-ne ajunşi şi la SPF Bivolari. Noul sediu este amplasat la aproximativ 28,8 km pe limita dreaptă cu SPF Iaşi (SF 1040) pe căile de comunicaţie (D.N. 24C; D.J.249), respectiv 10 km faţă de limita stângă SPF Româneşti (SF 1006). Începând cu luna decembrie 2014, poliţiştii de frontieră din cadrul SPF Bivolari beneficiază de un sediu modern, reabilitat la standarde europene. Zona de competenţă a Sectorului Poliţiei de Frontieră Bivolari este cuprinsă între SF1006 şi SF 1040 – intersecţia D.N.24.C Iaşi – Ştefăneşti cu D.J.282C Ţigănaşi – Plugari, pe o adâncime de 30 km de la linia de frontieră către interior. Linia de frontieră trece pe mijlocul pânzei de apă a râului Prut între SF 1006 – SF 1013 şi pe mijlocul şenalului navigabil principal al râului Prut între SF 1013 – SF 1040, având o lungime de 55,5 km.
Comisar de poliţie Daniel Ganea este şeful SPF Bivolari. A absolvit studiile Academiei de Poliţie în anul 2006, a fost repartizat la SPF Iaşi, unde a lucrat la ture serviciu ca şi coordonator tură, apoi şef de grupă în PTF Sculeni, din 2010 a lucrat la compartimentul CMIIT, iar din noiembrie 2018 este şef al SPF Bivolari. „Poliţia de Frontieră este o armă foarte frumoasă, iar meseria de poliţist de frontieră este o meserie pe care dacă nu o faci cu dragoste şi dacă nu eşti patriot, nu îţi poţi atinge ţelurile. Tinerilor absolvenţi de şcoli de poliţie le spun că vor întâmpina oameni frumoşi, oameni de la care au ce să înveţe şi să nu uite că vor lucra într-o instituţie unde au o muncă foarte diversificată, de la un punct de trecere, la frontiera verde, pe mare, într-un aeroport, este o oportunitate pe care trebuie s-o fructifice.”
Subinspector Ştefan Octavian Scripcă are 23 de ani şi este în prima zi de muncă. Octavian s-a născut în Dorohoi şi este absolvent al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, facultatea de Poliţie de Frontieră, promoţia 2019. A ales să profeseze la Sectorul de Poliţie de Frontieră Bivolari.
De la o vârstă fragedă a apreciat poliţia şi a avut setea de dreptate, crescând într-o localitate de frontieră, vedea adesea poliţiştii de frontieră acţionând şi i-a plăcut. Pe măsură ce a crescut a început să se documenteze despre Poliţia de Frontieră şi a decis că este ceea ce îşi doreşte să facă. Şi-a luat inima în dinţi, s-a pregătit şi s-a înscris la concursul de admitere al Academiei de Poliţie, iar de atunci a început un frumos capitol din viaţa lui.
„Pentru mine, pe de o parte, poliţistul de frontieră trebuie să fie, şi chiar este un model pentru societate. Spun asta pentru că noi, poliţiştii de frontieră, suntem primii români cu care interacţionează cetăţenii străini la intrarea în ţară, aceştia creându-şi o opinie despre români în funcţie de interacţiunile cu noi. Pe de altă parte, poliţiştii de frontieră trebuie să fie extrem de bine pregătiţi, fermi şi să fie gata oricând să acţioneze deoarece infractorii pe care îi înfruntă sunt dintre cei mai periculoşi şi nu vor ierta nicio greşeală. De asemenea, mă aştept ca profesia asta să îmi creeze cadrul propice pentru a mă dezvolta atât pe plan profesional cât şi pe plan personal şi sunt sigur că voi avea toate posibilităţile.Mi-am propus ca de-a lungul carierei mele sa ajut la destructurarea cel putin a unor importante grupări infracţionale şi, de ce nu, să profesez şi în alte ţări prin intermediul misiunilor Frontex. Am toată încrederea că voi reuşi pentru că am încredere în mine şi în colegii mei şi bineînţeles, vreau să ştie că, la rândul lor şi ei se pot baza pe mine, pentru că voi da 110% pentru reuşită.”
Agent şef de poliţie George Dupa este absolvent al Şcolii de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu” Oradea, promoţia 2004. După ce a plecat de pe băncile şcolii orădene, a primit repartiţie la SPF Darabani, unde timp de 13 ani a fost personal principal de serviciu în cadrul sectorului, activitate ce se desfăşoară în cadrul Dispeceratului.
De 2 ani s-a relocat profesional la SPF Bivolari tot în cadrul compartimentului Dispecerat. „A fi poliţist de frontieră nu este uşor de definit în termeni fireşti deoarece este o slujbă complexă, însă a fi poliţist de frontieră înseamnă a fi demn, corect, patriot, serios şi, nu în ultimul rând, bun profesionist.”
Facem o scurtă vizită şi la PTF Sculeni, punct de trecere a frontierei deschis traficului rutier în 1991, având ca specific transportul de călători în regim de mic trafic, fiind dimensionat prin construcţie pentru un trafic de circa 100.000 călători pe an, controlul efectuându-se la acea dată pe două benzi, intrare şi ieşire. Intensificarea traficului a impus necesitatea extinderii şi modernizării punctului, astfel că a fost deschis traficului internaţional în anul 1996. Deschiderea punctului pentru traficul în regim internaţional în anul 1996 a dus la o creştere semnificativă a numărului de călători şi a cantităţii de marfă care îl tranzitează, fapt ce a impus o a doua extindere a punctului, lucrări începute în 1999 şi finalizate în 2003, punctul fiind pregătit pentru preluarea unui trafic de 1,2 milioane persoane pe an şi 1000 autovehicule în 24 de ore, capacitate care îl situează pe a doua poziţie pe frontiera de est a României după PTF Albiţa.
La Sculeni am fost întâmpinaţi de comisar şef de poliţie Ciprian Artenie, şeful punctului de trecere a frontierei.
Acesta este absolvent al Academiei de Poliţie, promoţia 2001, după finalizarea studiilor a fost repartizat la Iaşi, a lucrat la frontiera verde în cadrul fostului SPF Gorban, actualmente SPF Răducăneni, deoarece au fuzionat într-un singur sector. După această etapă a lucrat vreme de 9 ani la IGPF în cadrul Serviciului Control şi CMIIT, ulterior s-a mutat la Suceava ca şi şef de punct la PTF Siret, iar de anul trecut este la PTF Sculeni. „Frontiera este o pasiune de care nu am putut să mă despart, am rămas fidel acestei instituţii, deoarece fac ceea ce mi-am dorit.” Tinerilor colegi le transmite să fie foarte bine pregătiţi având în vedere şi recentele situaţii cu care se confruntă ţara noastră. Consideră că profesionalismul este cel mai important aspect de care trebuie să dea dovadă un lucrător al Poliţiei de Frontieră, deoarece oricând poţi face o greşeală care te poate costa cariera sau chiar viaţa.
Inspector principal de poliţie Luminiţa Mucileanu este poliţistă de frontieră din anul 2010.
O perioadă de timp a lucrat a ture serviciu ca şi şef de tură, apoi a venit la Sculeni ca şef de grupă, înlocuitor şef de punct, iar din 2017 s-a mutat la Analiză Risc la SPF Iaşi. Pentru Luminiţa ceea ce face reprezintă cea mai mare provocare deoarece trebuie să facă faţă unor sarcini, pe care, de obicei, le îndeplinesc bărbaţii. „Trebuie să-mi demonstrez că mă descurc în orice situaţie făcând faţă tuturor provocărilor. Eu am un motto care mă călăuzeşte pretutindeni şi pe care îl transmit şi mai tinerilor colegi: „Nu voi fi niciodată un om obişnuit pentru că am tot dreptul să fiu extraordinar” – Peter O’Toole!”
Ne continuam periplul printre dealurile Moldovei şi ajungem la PTF Stînca.
PTF Stînca a fost înfiinţat la 01.04.1992. În perioada 1992 – 1999 a funcţionat în regim de mic trafic. Începând cu anul 1999, functionează în regim de trafic internaţional. Punctul de trecere a frontierei este dispus la 45 km faţă de limita stângă a zonei de competenţă (SF 955), 5 Km faţă de limita dreaptă (SF 980) şi 1,5 Km faţă de linia de frontieră, perpendicular pe aceasta. Este dispus în localitatea Stânca (oraş Ştefăneşti - judeţul Botoşani), pe latura de nord-est a localitătii, la intrarea pe coronamentul barajului lacului de acumulare Stânca-Costeşti, la aproximativ 57 km faţă de Municipiul Botoşani.
Subinspector de poliţie Luca Vasile este înlocuitor şef de punct PTF Stînca, angajat în Poliţia de Frontieră din iulie 2006, iar în decembrie 2017 a trecut din corpul agenţilor în corpul ofiţerilor. Momentan este încadrat la SCTF Stînca. „Sunt bucuros că activitatea mea vine în slujba cetăţeanului şi a întregii comunităţi din care fac parte, nu în ultimul rând, doresc să mulţumesc întregului colectiv din cadrul PTF Stînca pentru profesionalismul de care dau dovadă.”
SPF Dorohoi
Zona de competenţă este de 30 km de la frontiera de stat a României spre interior, pe raza administrativă a judeţului Botoşani şi pe raza teritorială a municipiulu Dorohoi şi a comunelor Mihăileni, Cîndeşti, Vf. Cîmpului, Lozna, Dersca, Şendriceni, Hilişeu Horia, Pomîrla, Ibăneşti, Văculeşti, Cristineşti, Suharău şi Broscăuţi, de la limita stângă SF 846 (inclusiv localităţile Sinăuţi, Vlădeni, Mihăileni), la limita dreaptă SF 900 (exclusiv localitatile Oroftiana şi Suharău), frontieră de uscat, având misiunea de a asigura îndeplinirea atribuţiilor specifice la frontiera de stat cu Republica Ucraina pe o lungime de 30,305 km. Ca structură locală, SPF Dorohoi execută activităţi de supraveghere şi control a frontierei de stat, previne şi combate migraţia ilegală şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere, asigură respectarea regimului juridic al frontierei de stat, menţine ordinea şi liniştea publică în zona de competenţă, în condiţiile legii.
Comisar-şef de poliţie Gabriel Rotariu este şeful SPF Dorohoi din luna februarie 2013, iar în Poliţia de Frontieră activează din septembrie 2006. Înainte de a veni la Dorohoi a mai lucrat la SPF Româneşti şi SPF Stînca. „A fi poliţist de frontieră înseamnă a duce mai departe o parte din misiunea lui Ştefan cel Mare, lucru pe care îl fac cu mândrie şi mai ales cu onoare”
La Dorohoi s-a încheiat scurta noastră misiune de documentare pe care am făcut-o pentru dumneavoastră la frontiera de răsăriteană României. Ne-ar plăcea să credem că ne-am ridicat şi de data această la nivelul aşteptărilor pe care dumneavoastră le aveţi de la noi. Am încercat să cunoaştem cât mai mulţi colegi pe care să vi-i prezentăm în paginile revistei, însă după cum ştiţi timpul este un aspect foarte greu de gestionat.
Ne-a făcut o reală plăcere să-i cunoaştem pe colegii noştri despre care putem afirmă cu tărie că sunt buni profesionişti, oameni de nădejde cu care instituţia noastră se mândreşte. Ei sunt actori importanţi în procesul de menţinere a unui climat liniştit la frontiera externă a Uniunii Europene. Pe această cale dorim să le mulţumim pentru toată căldura şi deschiderea cu care ne-au primit.
Până data viitoare să auzim numai de bine!
