- Generalul-maior Petru Corduneanu s-a născut la data de 04 iulie 1963, în localitatea Cotul Morii, raionul Hîncești, Republica Moldova, este căsătorit și are doi copii.
- A absolvit în anul 1981 Școala medie profesional-tehnică, nr.19 din Călărași, Rep. Moldova, în 1990 Facultatea de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldova, Chișinău, iar în 2008 Facultatea de Drept din cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, Chișinău, Rep. Moldova.
- Totodată, a urmat și cursuri de pregătire profesională în perioada 1990-1991 la Școala superioară de anchetă din Volgograd, Fed. Rusă, iar în 2005 Federal Bureau of Investigation Police (FBI), SUA.
Ca experiență profesională putem menționa:
- 19 ianuarie 2021 - prezent: șef adjunct al I.G.P.F. a Republicii Moldova;
- 2020 - 2021 Comandant-adjunct al Inspectoratului General de Carabinieri al MAI;
- 2019 - 2020 Director adjunct, Serviciul de Protecție și Pază de Stat;
- 2019 - Mandat de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, legislature a-X-a, refuzat în favoarea unei funcții cu demnitate publică;
- 2017 - 2019 - Deputat în Parlamentul Republica Moldova, Membru al Comisiei mediu și dezvoltare regională;
- 2015 - 2017 Consilier, Consiliul Municipal Chișinău;
- 1984 - 2009 Diverse funcții de conducere și execuție în cadrul MAI, (Vice-comisar al mun. Chișinău, Comisar al mun. Chișinău, șef al Direcției Generale pază de stat a MAI, Șeful Direcției generale poliție ordine publică a MAI).
De-a lungul carierei s-a evidențiat, primind distincții pentru merite deosebite, cum ar fi:
- Medalia „Meritul militar”, Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 346-IV;
- Ordinul „Credință Patriei” clasa I, Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1737;
- Ordinul „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Mitropolia Moldovei;
- Ordinul „Sfântul Ierarh Petru Movilă de gradul II”, Mitropolia Moldovei.
- Am dori, pentru început, să ne spuneți câteva cuvinte despre colaborarea moldoveano-română. Cum apreciați cooperarea cu Poliția de Frontieră Română?
- În calitatea mea de conducător al Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, pentru o perioadă restrânsă de timp, și anume din 19 ianuarie 2021, am constatat un înalt nivel de încredere și cooperare între autoritățile de frontieră ale Republicii Moldova și României. Este un lucru evident că rezultatele existente la frontiera comună se datorează unei colaborări eficiente dintre instituțiile noastre.
În pofida faptului că anul 2020 s-a dovedit a fi un an al încercărilor, pot cu siguranță afirma că relația de cooperare cu colegii de la Poliția de Frontieră Română nu a fost afectată de multitudinea de restricții impuse. Suntem recunoscători pentru reacțiile prompte ale colegilor atât la nivel central, cât și regional, la multiplele solicitări cu privire la traversarea frontierei în perioada pandemică.
Desigur, ne pare rău că situația epidemiologică creată la nivel mondial nu a permis efectuarea activităților bilaterale prevăzute în Planul de cooperare pentru anul 2020. Totuși, odată cu semnarea prin corespondență a Planului de cooperare pentru anul 2021, suntem în așteptarea stabilizării situației pentru a putea organiza întrevederile bilaterale în format obișnuit.
- În contextul măsurilor pe linia prevenirii răspândirii noului coronavirus, care au fost principalele situații cu care s-a confruntat instituția dvs?
- La recomandarea specialiștilor din domeniul epidemiologic, a instituțiilor de profil și în special a Organizației Mondiale a Sănătății, principala măsură anti-Covid a fost și rămâne restricționarea circulației transfrontaliere pentru călători. Încă de la începutul pandemiei, Poliția de Frontieră a fost instituția responsabilă de respectarea prevederilor în acest sens. Prin urmare, pentru prima dată la autorizarea trecerii frontierei au fost introduse forme și metode noi în cadrul procedurilor de control, cu referință la termometria persoanelor, acțiuni în cazul prezenței semnelor clinice de infecție COVID-19. La fel, au fost impuse cerințe suplimentare față de actele/documentele necesare pentru autorizarea trecerii frontierei.
Pentru a face față provocărilor și a diminua riscurile, la începutul pandemiei a fost necesară sistarea activității a punctele de trecere a frontierei de stat (circa 80%). Ulterior, reieșind din evoluția situației epidemiologice, acestea și-au reluat treptat activitatea. La ora actuală toate punctele de trecere sunt active.
- Una dintre cele mai des întâlnite provocări la frontiera româno-moldoveană este determinată de traficul de țigări. Cum este gestionată la nivelul autorității de frontieră această situație?
- Într-adevăr, combaterea traficului cu produse de tutungerie este o adevărată provocare, în special la frontiera cu România. Astăzi, fenomenul contrabandei și schemelor conexe atrage din ce în ce mai mult atenția publicului, instituțiilor de profil și organizațiilor internaționale. Prevenirea oricărei forme de crimă transfrontalieră reprezintă o sarcină dificilă, dar prioritară și extrem de actuală pentru Poliția de Frontieră. Astfel, de cele mai multe ori se acționează în tandem cu alți colegi din instituțiile de resort ale Republicii Moldova, dar și cu autoritățile statelor vecine, în special cu dumneavoastră, autoritatea de frontieră română.
Pentru a combate acest flagel infracțional sunt întreprinse măsuri în acumularea informațiilor cu privire la persoanele care ar intenționa săvârșirea unei contrabande, dar și desfășurarea activităților speciale de investigații și urmărire penală în privința infracțiunilor atribuite în competență.
De precizat că efectuarea urmăririi penale pe cauzele de contrabandă este competența exclusivă atribuită Serviciului Vamal. Însă, instituția pe care o conduc este prezentă atât în punctele de trecere, cât și pe segmentul ,,verde” de frontieră, de aceea se acționează sistemic, astfel încât să contracarăm intențiile de contrabandă cu țigări. Vorbind în cifre, în primele șase luni ale anului 2021, Poliția de Frontieră a pornit patru cauze penale pe fapte de contrabandă cu țigări.
- Ce pedepse sunt aplicabile, în Republica Moldova, celor care fac trafic de țigări peste frontieră? Considerați că pentru combaterea mai eficientă a traficului de țigări ar trebui intervenit inclusiv legislativ?
- Pentru practicarea activității de contrabandă cu tutun pe teritoriul Republicii Moldova persoanele se pedepsesc penal și contravențional. Dacă este să ne axăm pe cifre exacte, în dependență de gradul prejudiciabil, infracțiunea de contrabandă se pedepsește cu amendă de la 2.500 până la 4.500 unități contravenționale (o unitate convențională este egală cu 50 lei moldovenești) sau privațiune de libertate de la 4 la 10 ani. (1 MLD = 0,23 RON)
Consider că pedeapsa stabilită de către legiuitor pentru o infracțiune ce atentează la securitatea economică a statului, este una destul de blândă. La fel, sunt de părere că în cazul înăspririi pedepsei penale pentru infracțiunea dată, se va diminua semnificativ dinamica comiterii faptelor de contrabandă.
Ce ține de cea de-a doua întrebare, ar fi binevenit ca Poliției de Frontieră să-i fie atribuite competențe de efectuare a urmăririi penale pe fapte de contrabandă, constatate de autoritatea de frontieră. Astfel, s-ar exclude tergiversarea procesului, dar și aspectul de corupție.
- Care considerați că este cea mai dificilă problematică din palierul infracțional cu care vă confruntați în domeniul operativ?
De multe ori se consideră că infractorii sunt cu un pas în fața noastră, de aceea cea mai stringentă problemă rămâne a fi schimbul de date și informații operative. Cu toate că există o colaborare excelentă, pe dimensiunea operativă urmează să îmbunătățim activitatea comună de investigații. Se discută oportunitățile de creare a unei platforme de colaborare între Republica Moldova și România în domeniul analizei informațiilor, astfel încât să asigurăm o creștere a operativității structurilor de poliție în schimbul de date și informații, instruirea comună a polițiștilor de frontieră prin programe de pregătire în comun și preluarea reciprocă a celor mai eficiente practici pe domeniile specifice de pregătire (analiza informațiilor, investigații criminale, crimă organizată transfrontalieră).
- Ce ne puteți spune despre activitatea comună desfășurată prin Centrul Comun de Contact Galați?
- În condițiile în care rețelele de crimă organizată, specializate în traficul de persoane, contrabandă, droguri etc, au ramificații și acționează simultan la nivelul mai multor state, a fost indispensabil crearea unui centru comun de contact în domeniul schimbului de informații privind prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere. Acesta permite intensificarea relațiilor de cooperare polițienească internațională, pentru a contracara rapid și eficient faptele ilicite derulate la nivelul mai multor state.
Astfel că, urmare a creării Centrului Comun de Contact la frontiera cu România, se atestă o cooperare eficientă și rapidă pe palierele de schimb de informații și date între organele de drept, asigurându-se securitatea la frontiera Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Prin intermediul acestei structuri de cooperare se realizează verificări în străinătate și în țară cu privire la persoane, documente, mijloace de transport sau obiecte suspecte, depistate la frontiera sau în interiorul Republicii Moldova.
Vorbind de primul semestru al anului 2021, cunosc că au fost examinate 912 solicitări, dintre care 706 cereri de date și informații din partea Poliției de Frontieră Române, alte autorități române pe cazuri polițienești și alte entități oficiale. Cele mai frecvente domenii de schimb de informații s-au dovedit a fi verificarea de intrări/ieșiri persoane, acte și intrări/ieșiri mijloace de transport.
Verificările respective au determinat certificarea suspiciunilor polițiștilor de frontieră cu privire la săvârșirea unor fapte de natură penală, conducând implicit la descoperirea de autoturisme furate din străinătate, documente de călătorie false ori falsificate folosite de migranți, identificarea unor persoane urmărite în alte state și chiar anihilarea unor rețele de contrabandiști ce acționau la frontierele Republicii Moldova.
Conchidem că într-un aspect general, activitatea Centrului Comun de Contact Galați se efectuează eficient prin contribuția asiduă a reprezentanților ambelor state, printr-o cooperare fiabilă, iar rezultatele obținute cu certitudine contribuie la creșterea capacității instituțiilor de frontieră moldo-române pe linia prevenirii și combaterii, în timp real, a migrației ilegale, traficului de persoane și criminalității transfrontaliere sub toate aspectele ei.
- Domnule general maior, în continuare am dori să vă adresăm și alt gen de întrebări legate de carieră. Spuneți-ne, vă rugăm, care sunt pașii pe care trebuie să-i parcurgă o persoană pentru a ajunge polițist de frontieră în Republica Moldova?
- În primul rând, persoanele care doresc să-și construiască o carieră în Poliția de Frontieră trebuie să manifeste dorința de activa într-o echipă tânără, activă, profesionistă și dedicată unei frontiere sigure. Dacă ne referim la condițiile generale, reflectate în normele legale ale Republicii Moldova (art. 13 din Legea nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special în cadrul Ministerului Afacerilor Interne), aceste persoane trebuie să dețină cel puțin studii medii complete și o sănătate „de fier”.
Procesul de angajare începe odată cu depunerea actelor pentru participare la concursul de ocupare a unei funcții vacante. Odată ce întrunește condițiile legale, parcurge toate etapele specifice de angajare, promovează concursul, acesta este angajat în funcția cu statut special pentru care a candidat. Ulterior, urmează un curs de formare inițială, astfel încât să fie familiarizat cu specificul activității de supraveghere și control al trecerii frontierei de stat.
- Fără a afecta confidențialitatea, ne puteți spune care este nivelul soldelor polițiștilor de frontieră la început de carieră? Până la ce nivel pot ajunge acestea?
- Totul depinde de funcția la care accede angajatul în cadrul Poliției de Frontieră. Pentru o persoană debutantă în funcția de subofițer superior salariul minim va fi de aproximativ 5.000 lei moldovenești (1.160 RON), iar pentru funcția de ofițer - 7.000 lei moldovenești (1.625 RON).
Totodată, aș dori să menționez că la salariul de bază sunt și adaosuri suplimentare, cu referință la activitatea angajatului în perioada orelor de noapte, precum și implicarea acestuia în activități supra program. Nivelul sau următoarea treaptă la care poate ajunge un angajat în carieră, depinde de abilitățile profesionale demonstrate, dar și de nivelul de pregătire profesională manifestată în perioada carierei pentru avansare în funcții superioare.
- Managerul are la îndemână mecanisme financiare prin care să răsplătească și să motiveze polițiștii de frontieră care obțin rezultate deosebite?
- Stimularea financiară și non financiară pentru polițiștii de frontieră, care demonstrează profesionalism și abilitățile practice la îndeplinirea misiunii de serviciu, este o practică susținută de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova. De aceea, la sărbătorile naționale, de Ziua Poliției de Frontieră, pe care o sărbătorim anual la 10 iunie, dar și urmare a unor rezultate excepționale în activitatea de serviciu, polițiștii de frontieră sunt apreciați cu diferite distincții sau grade speciale înainte de termen.
- Vă mulțumim pentru amabilitatea de a acorda acest interviu, vă uram „La Mulți Ani” cu ocazia sarbătoririi instituționale și, în încheiere, vă rugăm să adresați câteva cuvinte polițiștilor români care își desfășoară activitatea la frontieră.
- Vă mulțumesc pentru inițiativa acestui interviu. Neapărat transmit gânduri senine și multă sănătate colegilor din România, însoțite de recunoștință pentru cooperarea productivă pe segmentul comun de activitate. Noi, polițiștii de frontieră de pe ambele maluri ale Prutului suntem garanții unei frontiere sigure și tot noi, suntem cei care cu dăruire își îndeplinesc misiunea de control și supraveghere a frontierei moldo-române.
Doresc tuturor polițiștilor de frontieră din România perseverență, putere de muncă și ture liniștite în securitatea graniței.
