„drónă, drone s. f. - aparat de zbor fără pilot uman la bord, ghidat de la distanță sau cu pilot automat”
Scurtă istorie a dronelor
Poate că pare ireal, dar istoria dronelor a început în iulie 1849, când a fost utilizat, pentru prima dată, un vehicul aerian fără pilot. Era vorba despre un balon incendiar, care au fost lansat de către forțele austriece asupra Veneției, dar care era condus de către vânt. Deși nu se încadrează perfect în definiția unei drone, aceasta este considerată cea mai timpurie utilizare înregistrată a unui vehicul aerian fără pilot.
Inovațiile vehiculelor fără pilot au apărut la începutul anilor 1900, iar în primul Război Mondial, în Anglia, au fost construite torpile aeriene fără pilot care explodau la un moment prestabilit.
În același timp, tot în Anglia, au fost construite, cu succes, avioane și ambarcațiuni fără pilot, care erau controlate prin radio de la distanță. Primul zbor al unui monoplan, fără pilot, controlat prin radio, a avut loc la data de 21 martie 1917.
De atunci, dronele sau vehiculele aeriene fără pilot au evoluat până în stadiul în care le știm cu toții în zilele noastre și, mai mult ca sigur că nu se vor opri aici. Deși au fost create inițial în scopuri militare, astăzi dronele sunt folosite și în scopuri comerciale, pentru transportul diferitelor mărfuri sau recreative, la nivel mondial deja existând chiar competiții de drone.
Inițierea proiectului la Poliția de Frontieră Română
Pentru asigurarea unei securizări cât mai eficiente a frontierei de stat, Poliția de Frontieră Română, a avut și are nevoie de „un ochi aerian”, astfel că drona reprezintă soluția perfectă pentru aceasta.
Cu toate că la frontierele țării, Poliția de Frontieră Română are în dotare câteva drone de mici dimensiuni, începând cu luna martie 2021, în zona de competență a instituției la Marea Neagră se folosește un aparate de zbor fără pilot, tip UAV (Unmanned Aerial Vehicle), de mari dimensiuni, modelul CAMCOPTER(R) S-100.
Astfel, Poliția de Frontieră Română implementează sistemul MALE RPAS (Medium Altitude Long Endurance - Remotely Piloted Aircraft System), un sistem de pilotare de la distanță a aparatelor de zbor fără pilot/tip drone de dimensiuni mari, pentru supravegherea multifuncțională a zonei de coastă de la Marea Neagră.
Coordonatorul proiectului pentru implementarea serviciilor RPAS în România și implicit la nivelul Poliției de Frontieră Române este comisar-șef de poliție Ionel PAVEL, șeful Serviciul Supraveghere și Control Naval, care, împreună cu echipa formată din ofițerii specialiști, subcomisar de poliție Daniel RUSU și subcomisar de poliție Alexandru ENACHE, din cadrul aceluiași serviciu, subordonat Direcției de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Română, a asigurat managementul tuturor activităților circumscrise proiectului de referință.
Toate costurile subsumate activității aflate în discuție sunt asigurate de către Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă - EMSA, în colaborare cu partenerii acesteia care asigură atât suportul tehnic, cât și personalul specializat în operarea și mentenanța sistemelor.
Proiectul a debutat în luna martie 2020, când la nivelul Poliției de Frontieră Române au fost realizate demersuri instituționale privind implementarea în zona de competență la Marea Neagră a serviciilor RPAS (Remotely Piloted Aircraft System) pentru asigurarea în plan european a misiunilor circumscrise funcțiilor gărzilor de coastă, astfel: supravegherea frontierei, prevenirea migrației ilegale, securitate și siguranța maritimă, detecția poluărilor marine, căutare și salvare pe mare, controlul pescuitului, precum și alte activități de aplicare a legii.
E.M.S.A. este o agenție descentralizată a Uniunii Europene, cu sediul în Lisabona, Portugalia, care servește intereselor maritime ale UE pentru un sector maritim sigur, ecologic și competitiv, sprijinind prin prevenirea și reacția la poluare maritimă, supravegherea maritimă, siguranță și securitate, digitalizare și furnizarea de servicii maritime integrate și asistență tehnică.
Contextul inițial a avut ca referință reuniunea de planificare a operațiunii maritime cu scopuri multiple - MMO 2020, organizată de către Agenția Frontex, în colaborare cu Agenția Europeană E.M.S.A. și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului E.F.C.A., desfășurată la Burgas/Bulgaria. Cu această ocazie Frontex a transmis reprezentanților statelor membre gazdă, România și Bulgaria, faptul că pe perioada desfășurării MMO 2020 (8 iunie - 24 august 2020) are în vedere detașarea unor sisteme de zbor cu și fără pilot, pentru asigurarea suportului aerian în cadrul misiunilor specifice.
E.F.C.A. este, la fel, o agenție descentralizată a Uniunii Europene, cu sediu în Vigo, Spania. Misiunea agenției este de a promova cele mai înalte standarde comune pentru control, inspecție și supraveghere a pescuitului, în cadrul CFP (Politica Comună în Domeniul Pescuitului). Agenția funcționează la cel mai înalt nivel de excelență și transparență în vederea dezvoltării încrederii și cooperării necesare a tuturor părților implicate și, în acest sens, pentru a asigura eficacitatea și eficiența operațiunilor sale.
Atât la acea dată, cât și în prezent, singurele sisteme de zbor fără pilot care ar fi putut fi puse la dispoziția statelor membre, în baza mecanismelor de cooperare existente între cele trei organisme europene, erau cele gestionate de către E.M.S.A., prin intermediul partenerilor de cooperare ai acestei agenții, respectiv compania Nordic Unmanned (N.U.) A.S. și compania SCHIEBEL Aircraft GmbH.
Cadrul legal privind cooperarea dintre cele trei agenții europene Frontex, E.M.S.A. și E.F.C.A. este reglementat prin acordul „Tripartite Working Arrangement - TWA” întocmit ca urmare a deciziilor asumate la nivelul Comisiei Europene, respectiv ale Directoratelor Generale DG HOME, DG MARE și DG MOVE, care au amendat, totodată, normele de funcționare ale acestor instituții.
Având în vedere faptul că planificarea inițială a operațiunii MMO 2020, nu a putut fi respectată din cauza măsurilor de combatere a pandemiei la nivel european și fără a se cunoaște o dată de la care operațiunea s-ar fi reluat, la nivelul Serviciului de Supraveghere și Control Naval a fost realizată o analiză referitoare la beneficiile operaționale urmare a utilizării unor astfel de sisteme, care a rezultat în inițierea unor discuții cu reprezentanții E.M.S.A. în vederea stabilirii tuturor detaliilor aferente operării acestor sisteme de zbor, în baza aprobării conducerii IGPF în acest sens.
Urmare a acestor discuții, echipa de proiect din cadrul E.M.S.A. a comunicat instituției noastre disponibilitatea de a oferi un serviciu operativ de supraveghere a zonei de competență a României la Marea Neagră, format dintr-un sistem de zbor de mici dimensiuni - Lightweight RPAS și unul de dimensiuni mari, tip MALE RPAS.
Urmare a acestei corespondențe, conducerea instituției noastre a luat decizia de a trimite o scrisoare de solicitare către E.M.S.A. prin care și-a exprimat intenția utilizării acestor servicii de supraveghere a frontierei maritime, pe o perioadă mai mare decât cea a operațiunii MMO 2020, în suportul acțiunilor specifice.
Serviciul Lightweight RPAS
În acest sens începând cu luna septembrie 2020 a fost implementat la nivelul P.F.R. serviciul Lightweight RPAS care constă în operarea de la bordul navei MAI 0201 „Ștefan cel Mare” a unei drone de mici dimensiuni (2.5 kg) în cadrul serviciilor de intervenție operativă planificate lunar, precum și în cazul alertării navei pentru diverse situații operative.
Aparatul de zbor este unul de tip Lockheed Martin Indago 3 și este pilotat de către specialiști din cadrul companiei Nordic Unmanned, acesta având în complet trei sisteme optolectronice (DUAL+, ION30x, NOCTIS IR), care pe durata zborurilor executate obțin date și informații în condiții de zi/noapte/termic. Fluxul informațional este transmis prin intermediul serviciilor de comunicații prin satelit furnizate de E.M.S.A. în cooperare cu compania SES TechCom S.A., care a asigurat instalarea și punerea în funcțiune la bordul navei a unei antene dedicate în acest scop, către platforma online dedicată în acest sens, RPAS Data Center, la care au acces atât specialiști din cadrul PFR implicați în activitatea specifică, cât și personal nominalizat în acest sens din cadrul instituțiilor de colaborare pe plan național, respectiv Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Autoritatea Navală Română, în baza documentelor de cooperare și a principiului „nevoii de a cunoaște”.
Zborurile efectuate cu acest tip de dronă se desfășoară pe o distanță maximă de 4 mile marine (aproximativ 9 km) față de locul de comandă și control, iar survolul se realizează în conformitate cu autorizația eliberată de către autoritățile militare competente pentru altitudinea de zbor de 120 m în scopul filmării/fotografierii aeriene a diverselor activități observate în zona de responsabilitate, precum și a navelor/ambarcațiunilor detectate și aflate în curs de identificare. Caracteristicile constructive ale dronei permit utilizarea acesteia în condiții de ploaie moderată cu averse mai mici de 7 mm/h și cu o viteză maximă a vântului de 13 m/s.
Serviciul de referință s-a derulat în perioada septembrie 2020 - ianuarie 2021, fiind suspendat prin acord comun între cele două instituții, P.F.R. - E.M.S.A., pe o perioadă de 2 luni din cauza condițiilor hidrometeorologice, activitățile reluându-se de la începutul lunii aprilie 2021 pentru o perioadă de 3 luni, respectiv până la sfârșitul lunii iunie 2021.
Sistemul MALE RPAS
Acesta constă în detașarea de către compania SCHIEBEL a trei sisteme de zbor de dimensiuni mari (200 kg) fără pilot la bord, tip CAMCOPTER® S-100, capabile să execute misiuni de zbor de până la 6 ore, la o altitudine maximă de 12 000 picioare (aproximativ 4 000 m), cu deplasări pe distanța de 200 km față de locul de aterizare/decolare, dezvoltând viteze cuprinse între 55 - 90 noduri (aproximativ 110 - 180 km/h).
Pentru furnizarea serviciilor de navigație și asigurarea controlului de trafic aerian, la nivelul P.F.R. au fost inițiate discuții cu instituțiile civile și militare competente, ROMATSA și Statul Major al Forțelor Aeriene, prin care s-a stabilit ca misiunile de zbor să fie executate în limitele zonei de responsabilitate a traficului aerian a României - F.I.R. București, la altitudini cuprinse între 3 000 - 7 000 picioare (aproximativ 900 - 2 000 m).
Pentru asigurarea continuității serviciului de referință, cele trei sisteme sunt pregătite a fi utilizate în orice moment, pe timpul unei misiuni fiind folosită o singură dronă, celelalte două rămânând în stare de „stand by”, putând fi utilizate, în situația unor evenimente operative.
Caracteristicile tehnico-tactice ale sistemului RPAS permit operarea în condiții de ploaie de până la 50 mm (50 litri/m2) pe oră și cu o viteză maximă a vântului de 35 noduri (aproximativ 70 km/h), iar pentru misiunile de supraveghere și monitorizare acestea au în dotare următoarele:
- un senzor optoelectronic cu funcționare în regim de zi/noapte/termic, model Wescam MX -10 Turret, cu performanțe de detectare, recunoaștere și identificare a unor ambarcațiuni mici și a oamenilor la distanțe cuprinse între 0.6 -10 km în condiții de zi și între 0.5-8 km în condiții de noapte;
- un senzor automat de scanare și detectare pe timp de zi a diverselor obiecte aflate la suprafața mării, model Overwatch PT-8 Oceanwatch;
- un sistem pentru identificarea automată a navelor, model Shine Micro RadarPlus SA 161-MH AIS Receiver;
- un sistem pentru recepționarea mesajelor de urgență, model Becker BD406 Emergency Beacon Locator.
De asemenea, din completul sistemului de referință se mai regăsesc stația de comandă și control de la sol, spații pentru mentenanță, depozitare a sistemelor RPAS și a combustibilului, precum și o antenă mobilă de comunicații care poate fi desfășurată pe o înălțime de 20 m. Toate echipamentele, pilotarea dronei și activitățile de mentenanță periodică sunt asigurate de către personalul specializat din cadrul companiei SCHIEBEL. Această echipă este formată din șase sau șapte operatori, aceștia fiind specializați în diverse activități în raport cu competențele acestora.
Până la momentul actual proiectul MALE RPAS a fost alocat de către agenția E.M.S.A. pe o perioadă de 6 luni, începând cu luna martie 2021, misiunile executându-se din interiorul zonei perimetrale a Grupului de Nave Mangalia, structură teritorială a Gărzii de Coastă din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Română, urmând ca la nivel instituțional să fie continuate demersurile necesare privind posibilitatea extinderii acestuia și stabilirea unui serviciu regional în partea de vest a Mării Negre, funcțional în România prin Poliția de Frontieră Română.
Implementarea acestui serviciu de mare complexitate s-a realizat cu sprijinul instituțiilor specializate din cadrul Statului Major al Forțelor Aeriene și ROMATSA R.A., care au facilitat înregistrarea sistemelor de zbor ca aeronave de stat, eliberarea permiselor militare și a condițiilor de zbor, autorizarea platformei de operare, precum și furnizarea serviciilor de trafic aerian în spațiul maritim al României în limitele F.I.R. București.
De asemenea, ambele servicii RPAS au o contribuție semnificativă din punct de vedere operativ în cadrul misiunilor specifice executate de către efectivele proprii, prin prisma organizării și participării în cadrul operațiunii comune cu scopuri multiple la Marea Neagră - Multipurpose Maritime Operation 2021, desfășurată pe o perioadă de 6 luni, începând cu data de 31 martie 2021.
Accesul la informații
Vizualizarea în timp real a imaginilor/înregistrărilor video, analizarea informațiilor obținute în urma misiunilor de survol și consultarea rapoartelor aferente, se realizează prin intermediul platformei web RPAS Data Centre, sens în care E.M.S.A. a pus la dispoziția personalului P.F.R. conturi de acces proprii.
În considerarea relațiilor de cooperare cu instituțiile naționale și europene de resort pentru îndeplinirea funcțiilor gărzii de coastă, a fost solicitat agenției E.M.S.A. accesul la platforma web RPAS Data Centre pentru personal specializat din cadrul Autorității Navale Române, Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, precum și Agenției Frontex și E.F.C.A..
Pe durata misiunilor aflate în discuție, reprezentanții P.F.R. pot restricționa accesul la platforma web RPAS Data Centre pentru personalul din cadrul Autorității Navale Române și Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, în funcție de natura activităților desfășurate, în mod punctual, pentru respectarea legislației și aplicarea măsurilor legale care se impun, conform competențelor.
În vederea însușirii modului de utilizare a platformei de referință, gestionată de E.M.S.A. prin contractarea companiei CLS, a fost organizată o sesiune de pregătire a personalului din cadrul P.F.R., precum și din cadrul agențiilor naționale și europene precizate anterior.
Inițiativa instituțională privind operaționalizarea sistemelor de supraveghere cu drone - RPAS a fost luată ca urmare a avantajelor operaționale pe care acestea le pot aduce în activitatea executată de personalul propriu, deoarece raportat la dotările tehnice cu care acestea sunt echipate reprezintă mijloace eficiente atât pentru detectarea timpurie a unor situații/evenimente/incidente, cât și pentru creșterea capacității de reacție și intervenție în cadrul misiunilor specifice privind supravegherea frontierei de stat, monitorizarea traficului naval, căutarea și salvarea pe mare, protejarea mediului și a faunei marine, precum și asigurarea intereselor statului român în zona contiguă și zona economică exclusivă.
Inaugurarea oficială
Marți, 6 aprilie a.c., în fața sediului GN Mangalia a avut loc inaugurarea oficială a sistemului Sistemul MALE RPAS. Împuternicit Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române, chestor principal de poliție Liviu BUTE, a prezentat oaspeților și mass-mediei prezente drona și întreg sistemul, precum și un exercițiul demonstrativ. Au participat ministrul afacerilor interne - Lucian BODE, secretarul de stat -chestor general de poliție Bogdan DESPESCU, împuternicit adjunct al inspectorului general - chestor de poliție Marin BONDAR, comisar-șef de poliție Ionel PAVEL - șef Serviciu Supraveghere și Control Naval, Marian LIXANDRU- Președinte Agenția Națională pentru pescuit și acvacultură, Adrian ALEXE - Directorul Centrului Maritim de Coordonare - Autoritatea Navală Română, contraamiral Mihai PANAIT - șeful Statului Major al Forțelor Navale, comandor lorin SANDU - șef birou aerodromuri - din partea Statului Major al Forțelor Aeriene.
Chestor principal de poliție Liviu BUTE, împuternicit Inspector General al Poliției de Frontieră Române
„Domnule ministru, doamnelor și domnilor, vă mulțumesc că ați dat curs invitației de a participa la acest eveniment de prezentare a unui nou mijloc de tehnologie avansată, ce urmează a fi utilizat de Poliția de Frontieră Română.
După cum bine cunoașteți, în lunile care au trecut de la începutul acestui an, polițiștii de frontieră au răspuns mai multor provocări de a de a întrebuința, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, diverse tipuri de dispozitive înalt specializate și tehnologizate.
Prin străduința și interesul continuu față de atingerea obiectivelor instituționale stabilite în domeniul maritim, începând cu luna martie a.c. s-a reușit implementarea, în zona de competență de la Marea Neagră, a serviciului integrat de zbor fără pilot, pus la dispoziție de către Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă.
Subliniez că Poliția de Frontieră Română se află la a doua experiență de acest gen, implementând, în prima jumătate a anului trecut, un proiect similar pentru supravegherea multifuncțională a zonei de competență de la Marea Neagră, de asemenea pus la dispoziție de aceeași Agenție europeană, proiect care prin acțiunile derulate în colaborare cu instituțiile naționale specializate - Autoritatea Navală Română și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură - s-a dovedit un real succes.
Revenind la echipamentul inovativ pe care îl avem în față, aceasta face parte din trei complete de drone de mari dimensiuni având capabilități de înregistrare, colectare, analiză și transmitere în timp real a datelor și informațiilor în centrul de comandă și control al sistemului SCOMAR, de la sediul Gărzii de Coastă Constanța, servicii operate din interiorul zonei perimetrale a Grupului de Nave Mangalia.
Caracteristicile tehnico-tactice ale acestui sistem de pilotare de la distanță sunt remarcabile și fac viabil noul concept de detectare timpurie a unor situații/evenimente/incidente, pe timpul misiunilor specifice, executate de efectivele proprii pentru supravegherea și controlul frontierei de stat, monitorizarea traficului naval, monitorizarea activităților de pescuit, căutare și salvare pe mare, protejarea mediului maritim, precum și asigurarea intereselor statului român în zona contiguă și zona economică exclusivă.
Prin implementarea acestui serviciu, Poliția de Frontieră Română își dovedește încă o dată aprecierea de care se bucură în cadrul Agenției Frontex, contribuind în continuare semnificativ în operațiunile maritime comune, coordonate de către aceasta și având suportul celorlalte două Agenții europene de profil - cea pentru controlul pescuitului, respectiv pentru securitatea și siguranța navigației.
Dezvoltarea capacităților de control și supraveghere a frontierelor externe ale Uniunii Europene prin implementarea de noi tehnologii, rămâne în continuare obiectivul principal al Poliției de Frontieră Române, iar pentru atingerea lui vom continua să colaborăm, la un înalt grad de profesionalism, cu toți partenerii noștri interni și externi.”
Comisar-șef de poliție Ionel PAVEL, șef Serviciul Supraveghere și Control Naval
„Stimate domnule ministru, domnule secretar de stat, stimați invitați:
Azi avem plăcerea să vă prezentăm un serviciu pus la dispoziția instituției noastre în scopul creșterii capabilităților de supraveghere și intervenție în zona de competență a Poliției de Frontieră Române la Marea Neagră.
Sistemul este unul performant, dotările sale tehnice permițând să fie operat pe o distanță de 200 de km de la locul de lansare, pentru o perioadă de șase ore, indiferent de condițiile hidrometeorologice.
Dotările sale includ mai multe tipuri de senzori și sisteme, utilizate pentru misiunile de supraveghere și monitorizare, ca de exemplu un senzor optoelectronic cu funcționare în regim de zi și de noapte, senzor automat de scanare și detectare pe timp de zi a diverselor obiecte aflate la suprafața mării, un sistem de identificare automată a navelor și un sistem pentru recepționarea mesajelor de urgență pe mare.
Serviciul care operează sistemul în cauză este unul complex, compus din punct de comandă și control la sol, gestionarea datelor și informațiilor primite în timp real, asigurarea comunicării cu Centrul de Comandă și Control SCOMAR din cadrul Gărzii de Coastă Constnța și cu unitățile de trafic aerian.
Trebuie să subliniem că Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă - EMSA, în cooperare cu compania SCHIEBEL, ne-a sprijinit și asigură integral costurile operării acestui sistem.
Sistemul în cauză este valorificat în contextul operațiunii maritime comune Multipurpose Maritime Operation, coordonată de Agenția FRONTEX, cu suportul agențiilor EMSA și EFCA. Operațiunea a demarat la 31 martie a.c. și va dura șase luni, fiind implicate instituțiile naționale cu atribuții în sectorul maritim (PFR, ANR, ANPA), precum și partenerii noștri din Bulgaria.
Trebuie menționat și faptul că un sistem similar, de mai mici dimensiuni, este instalat și funcționează deja la bordul navei PFR Ștefan cel Mare, caracteristicile acestuia permițând un survol de 40 minute, pe distanțe de până la 10 km.
Toate datele și informațiile pe care le obținem sunt exploatate la nivelul instituției noastre, ANR și ANPA având acces de asemenea, la acestea, potrivit unor mecanisme de cooperare comune stabilite în acest sens.
Ambele sisteme despre care am vorbit mai sus vin să completeze și să adapteze măsurile deja implementate de instituția noastră la provocările actuale și viitoare privind asigurarea securizării frontierelor externe ale UE.
Nu aș vrea să închei fără a mulțumi colegilor noștri din cadrul Statului Major la Forțelor Aeriene, ROMATSA și EMSA, care ne-au sprijinit nemijlocit și au făcut posibilă implementarea acestui serviciu de pionierat în România.
Sperăm că este doar începutul și că vom continua această cooperare interinstituțională în domeniul maritim, având în vedere beneficiile operaționale la nivelul tuturor instituțiilor implicate.”
Adrian ALEXE, Directorul Centrului Maritim de Coordonare, Autoritatea Navala Română
„Bună ziua,
Stimate domnule ministru, stimate domnule secretar de stat,
Mulțumesc pentru invitația adresată Autorității Navale Române, iar în numele directorului general al acesteia vă felicităm pentru realizarea acestui proiect, al cărui beneficiar este și ANR-ul. Cu acest prilej vreau să asigurăm Ministerul Afacerilor Interne, că ANR a cooperat, cooperează și va coopera, în continuare, pentru ducerea la îndeplinire a tuturor angajamentelor și acordurilor internaționale pe care statul român le-a semnat. Aveți tot respectul și susținerea noastră în toate proiectele pe care le are și le va avea MAI, prin structurile sale din subordine.
Vă mulțumesc frumos și vă felicit, încă o dată!”
Marian LIXANDRU, Președinte Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură
„Doresc să vă mulțumesc pentru invitație și să vă felicit pentru această organizare, pentru acest eveniment și pentru echipamentul care urmează să fie prezentat.
În numele A.N.P.A., instituție aflată sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dorim să vă mulțumim pentru sprijinul real și constant, oferit de Ministerul Afacerilor Interne, în special de Poliția de Frontieră Română, care prin structurile teritoriale cu competență la Marea Neagră ne-a oferit, de-a lungul timpului, asistență și sprijin necesar pentru desfășurarea misiunilor de control și supraveghere pe mare, inclusiv pentru misiunile de control ale pescuitului realizate cu echipamente tehnice din dotarea proprie sau prin coordonare de activități desfășurate în colaborare cu Agenția FRONTEX și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului.
Misiunile desfășurate reprezintă un rezultat tangibil, atins în baza documentelor de cooperare interinstituțională asumate la nivel central, gestionate de personalul responsabil cu activitatea de referință și implementate la nivel local, prin capacitățile operative și logistice existente, cu scopul de a îmbunătății interoperabilitatea între autoritățile competente.
A.N.P.A. a beneficiat de deschidere și atitudine pro activă din partea MAI, respectiv de sprijin operațional și logistic esențial, materializat prin organizarea de misiuni de control și de supraveghere în zona economică exclusivă, misiuni de supraveghere aeriană, precum și asigurarea fluxului de informații prin transmiterea de imagini prin satelit ale zonelor de risc în legătură cu pescuitul.
Totodată, datorită acordului tripartit între Frontex, E.M.S.A. și E.F.C.A., România, implicit A.N.P.A. se poate baza pe date fiabile din sistemul de monitorizare al navelor, care întăresc capacitatea de a detecta și alte ambarcațiuni mai mici, suspectate de a fi utilizate pentru infracțiuni de pescuit ilegal, transport și migrație ilegală.
Dorim să mulțumim, de asemenea, și Agenției Frontex, care, în coordonare cu E.F.C.A. și E.M.S.A. au oferit sprijin autorităților naționale române, care îndeplinesc funcții de pază de coastă și de control ale pescuitului, oferind servicii, informații, echipamente și, respectiv, instruire și derulare de acțiuni comune, pentru a îmbunătății conștientizarea situației operaționale, precum și capacitatea de a reacționa prompt.
Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga noastră colaborare!”
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian BODE, prezent la eveniment a declarat:
„Bună ziua și bine v-am regăsit sănătoși, acum în calitate de ministru al afacerilor interne. Mi-a făcut mare plăcere să vin la Constanța, în calitate de ministru al transporturilor.
Domnule secretar de stat, domnule inspector general, domnilor comandanți, stimați invitați, stimați reprezentanți ai mass-media, aș vrea să îmi permiteți să spun câteva cuvinte, într-un moment important pentru Poliția de Frontieră Română, care, începând de astăzi are încă un instrument în activitatea de monitorizare a spațiului aerian și terestru, așa cum a fost prezentat aici: un sistem complex de supraveghere care va inspecta zona de coastă a Mării Negre oferind informații importante pentru asigurarea securității frontierelor.
Mă bucur să constat că se fac pași importanți în dotarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne cu astfel de capabilități, ceea ce va îmbunătății răspunsul structurilor operative la provocările din ce în ce mai mari din teren.
Totodată, aș vrea să subliniez aici, valoarea adăugată considerabilă dată de folosirea acestor echipamente, pentru colectarea de date din teren, pentru reușita misiunilor de supraveghere a frontierelor.
Aceste date colectate vor constitui un suport informațional real pentru autoritățile care au competență în domeniul maritim, și aici, așa cum s-a spus foarte corect, mă refer, în special la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Autoritatea Navală Română.
Îmi doresc ca acest parteneriat pe componenta de supraveghere multifuncțională a zonei de coastă de la Marea Neagră, cu tot ceea ce implică la nivel de supraveghere, siguranță maritimă, operațiuni de căutare-salvare, să fie consolidat, iar din punct de vedere operațional să ne îndeplinim cu succes obiectivele asumate la nivel european și la nivel regional.
Să nu uităm că România gestionează cea mai lungă frontieră externă a Uniunii Europene, în lungime de 2070 de km, iar aproape 200 km sunt frontieră maritimă, ceea ce reprezintă o adevărată provocare din punct de vedere operativ.
Pe de altă parte doresc să salut suportul oferit de către Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă care a facilitat dotarea Poliției de Frontieră Română cu acest sistem, ceea ce reprezintă o recunoaștere a faptului că România este un partener serios și responsabil în efortul de integrare a unei noi abordări digitale, în vederea facilitării eficienței, fiabilității și predictibilității operațiunilor maritime.
Sunt absolut convins că acest echipament își va dovedi eficiența, iar la finalizarea celor șase luni de implementare, această perioadă va fi prelungită.
Schimbul de date maritime devine vital într-un context din ce în ce mai dinamic, în care este nevoie de informații în timp real extrem de valoroase pentru pregătirea unor reacții prompte din partea autorităților responsabile. Sunt convins că va exista o bună cooperare interinstituțională în utilizarea acestui nou tip de echipament, iar beneficiile operaționale nu vor întârzia să apară.”
Vă încurajez ca pe viitor să fiți la fel de receptivi și pro activi în integrarea tehnologiilor digitale de ultimă generație, în activitățile pe care dumneavoastră le desfășurați aici, ceea ce va contribui fără îndoială la sporirea capacității naționale de monitorizare a frontierelor și, totodată la oferirea de noi servicii cu valoare adăugată pentru diferite contexte operaționale, cum ar fi controlul pescuitului, controlul la frontieră, securitatea, siguranța traficului maritim, protecția zonelor de coastă și protecția mediului.
Vă mulțumesc pentru invitație, vă felicit pentru această reușită.
Vă mulțumesc, vă doresc sănătate tuturor!”
