Uniunea Europeană prin Directoratul General pentru Afaceri Maritime și Pescuit și prin Agenția Europeană pentru Poliție de Frontieră și Gardă de Coastă - Frontex acordă o importanță deosebită creării unui mediu de siguranță în spațiile maritime și fluviale la frontierelor externe ale uniunii. În acest sens au fost dezvoltate atât concepte aplicabile de către țările membre prin intermediul instrumentelor reprezentate de Strategia de Securitate Maritimă a Uniunii Europene (EUMSS), Planul de Acțiuni pentru implementarea strategiei și prin asigurarea de fonduri dedicate îndeplinirii acestor concepte/obiective. Finalizarea proiectelor de dezvoltare a capabilităților, finanțarea unor proiecte pilot pentru realizarea unei supravegheri maritime integrate pentru întărirea factorului determinant al dezvoltării economice durabile în zonele de frontieră pe apă.
- După cum am subliniat aprobarea de CE în anul 2014 a EUMSS, existența unei situații geopolitice instabile în apropierea frontierelor de stat a țării noastre și a obiectivelor asumate de țara noastră în parteneriat cu Frontex a impus luarea unor măsuri pentru a se crea premisele unei intervenții eficiente cu ajutorul mijloacelor maritime.
Principalele aspecte cuprinse în Planul de Acțiune pentru implementarea EUMSS, se referă la:
Desfășurarea pe baza cooperării existente a UE, a unor activități de consolidare a capacităților în materie de securitate maritimă cu țările terțe și organizațiile regionale, cu scopul de a îmbunătăți capacitățile acestora în următoarele domenii:
- guvernanța maritimă și statul de drept, inclusiv justiția penală și asigurarea respectării dreptului maritim;
- securitatea porturilor și a transportului maritim la standardele internaționale convenite;
- capacitatea de gestionare a propriilor frontiere și a frontierei externe a Uniunii Europene;
- combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.
Îmbunătățirea în continuare a cooperării trans-sectoriale și a interoperabilității la nivel național și la nivelul UE în ceea ce privește supravegherea maritimă integrată în cadrul autorităților și al responsabilităților respective ale statului membru și ale UE.
- Explorarea posibilităților de dezvoltare a capabilităților navale cu dublă utilizare și cu utilizări multiple și analizarea opțiunilor de utilizare a acestora.
De asemenea, ar trebui să reamintim faptul că Regiunea Mării Negre este alcătuită din șase țări: Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina, România și Bulgaria, fiind unul dintre principalele puncte de plecare și tranzit pentru migrația ilegală către UE. Prezența grupurilor de criminalitate organizată transfrontalieră, anumite amenințări hibride/conflicte înghețate (ex: anexarea Crimeei, problemele din regiunile separatiste din Republica Ucraina, situația politică din Republica Belarus) care înlesnesc migrația ilegală, traficul de persoane și contrabanda de bunuri prin regiune este binecunoscută instituțiilor de aplicare a legii.
Distanța dintre Regiunea Mării Negre către Europa este mult mai scurtă prin România. Acest lucru are impact asupra rutelor de migrație ilegală către UE. Este foarte probabil ca grupurile de migranți și criminalitate organizată transfrontalieră – și nu numai, cele a căror sferă de influență este în regiunea Mării Negre – să caute posibile zone vulnerabile la frontierele pe apă ale UE.
Potrivit constatărilor actuale, și a faptului că Bulgaria și România nu sunt încă țări de destinație pentru migranții ilegali, au fost luate măsuri pentru aplicarea funcțiilor de Gardă de Coastă, pentru creșterea numărului de capabilități și implicit a rezilienței.
De asemenea, toate aceste măsuri sunt susținute de coordonarea proceselor de planificare a managementului integrat european al frontierelor. Se observă și faptul că pentru zona sudică, a Mării Negre, cu centrul de greutate în România, a fost abordat și conceptul de „prezență înaintată adaptată” (tailored forward presence). Asta însemnă mai multe operațiuni comune și exerciții care să asigure o prezență nepermanentă, dar constantă a structurilor de impunere a legii/autorităților de frontieră în zonă.
Înzestrarea cu noi capabilități navale va asigura o pregătire mai bună a operațiunilor de frontieră, pentru a defini reacția la niveluri de impact mai ridicate și, în special, posibila intervenție a polițiștilor de frontieră din România/a membrilor Corpului permanent și a altor capacități ale agenției în sprijinul nostru pentru a asigura o acțiune sinergică și determinată.
Conștientă de problematica/aspectele mai sus menționate conducerea IGPF a sprijinit înscrierea în cadrul cererilor de proiecte pentru întinerirea/modernizarea flotei deja existente. Unul din aceste proiecte își prezintă roadele.
La aproximativ 11 ani de la finalizarea ultimelor programe de înzestrare cu nave au intrat în dotarea Gărzii de Coastă cinci noi șalupe de patrulare, control și intervenție (MAI 3063, MAI 3064, MAI 3065, MAI 3066 și MAI 3067), achiziționate prin contractul de achiziție publică nr. 221/21.08.2020 în cadrul proiectului ROFSIB2018OS2ASP02, finanțat prin fonduri pentru securitate internă.
Aceste mijloace navale noi și moderne sunt rezultatul Procedurii nr. CN1017844/24.12.2019.
Garda de Coastă va asigura cu aceste șalupe un dispozitiv închegat și eficient, a cărui continuitate în timp și spațiu va asigura acoperirea permanentă a unui spațiu maritim de circa 20.000 km² (ape maritime interioare 753 km², marea teritorială 4.487 km², zona contiguă 4.460 km² și zona economică exclusivă 10.300 km2).
Principiul continuității în timp și spațiu în apele maritime s-a impus datorită faptului că acolo se desfășoară importante activități economice (transport de mărfuri și călători, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice etc.) și de agrement, existând premisele unor încălcări ale prevederilor legale (migrațiune ilegală, contrabandă, trafic ilegal de armament, muniție, materiale explozive, trafic de stupefiante, poluarea mediului, pescuit ilegal etc.), iar în zona contiguă sunt amplasate obiective economice de importanță strategică (platforme de foraj și extracție, conducte și cabluri subacvatice) care pot constitui ținta unor acțiuni teroriste cu efecte economice și ecologice dezastruoase la nivelul întregului ecosistem al Mării Negre. Numărul platformelor de foraj în zona de competență a Poliției de Frontieră Române este în creștere, constituind în afara factorului economic un important reper de navigație pentru grupările infracționale, grupurile de migranți.
Practic, șalupele maritime de patrulare, control și/sau intervenție la care facem referire sunt cumpărate din fonduri europene pentru îndeplinirea misiunilor ce revin MAI și participare la misiuni/operațiuni comune coordonate de Frontex.
În baza procedurilor de achiziție realizate potrivit Specificației Tehnice (aprobate 248726 din 26.11.2019), firma câștigătoare a fost Kewatec AluBoat Oy Ab din Finlanda. Kewatec AluBoat Ab și-a început activitatea în 1998. Construcția șalupelor a avut loc în șantierul naval situat în Kokkola, pe coasta de vest a Finlandei. De-a lungul timpului acesta a produs sute de nave. Astăzi, există peste 30 de modele standard diferite, toate concepute pentru o utilizare în zone maritime cu hidroclimat dur.
Criteriile de utilizare a ambarcațiunilor determină ce sisteme și echipamente sunt cele mai bune pentru a obține un ansamblu practic și funcțional, chiar de la selectarea componentelor în care durabilitatea și funcționalitatea sunt o prioritate – ca în cazul mijloacelor navale guvernamentale. Un alt factor important îl reprezintă sistemele electrice sigure. În plus față de utilizarea materialelor de calitate, ambarcațiunile Kewatec AluBoat sunt auditate de un sistem detaliat de control al calității.
În fapt, caracteristicile tehnice ale șalupei proiect 1850-XV sunt: lungime - 18,42 m, greutate - 30 de tone, pescaj maxim – 0,95 m, lățime maximă 4,40 m, viteza maximă - 55 noduri, autonomie 500 mile marine (la viteza economică), motoare 2 x Scania D113 076M, propulsia se bazează pe sistem cu jet din oțel inox, model Kongsberg Kameva S32-3, echipajul navei - 4 polițiști de frontieră.
Viteza de croazieră este de 43 noduri sau mai mult. Cuplul motor al sistemului de propulsie depășește 35 KN la viteza de croazieră. Pe navă se pot ambarca 6 persoane în două cabine (din care 1-2 persoane cu sarcini operaționale Frontex), în timp va putea transporta cel puțin 30 de persoane la bord. Șalupa atinge o capacitate operațională completă în larg până la gradul mării 4. Puntea de comandă este acoperită pentru a se adapta corect și concret condițiilor hidrometeorologice din zona de navigație (în principal zona de competență a României la Marea Negră). Materialul de construcție al cocii, puntea și suprastructurile sunt din aluminiu marin. Fiecare navă este echipată cu o gamă completă de echipamente moderne de navigație și radio, inclusiv un radar de bandă X, ECDIS, SATCOM, HF, VHF și UHF, NAVTEX și GMDSS (N2) zonele A1 și A2, AIS. Pentru a identifica țintele de suprafață, șalupa este echipată cu un sistem de supraveghere opto-electronic răcit. Pe puntea prova se găsește un suport pe care se poate monta un pistol mitralieră calibrul 7,62 mm. Hublourile comenzii sunt echipate cu ferestre anti-balistice, conform standardului STANAG 4569 (nivelul NATO 2), pentru a oferi o protecție optimă a echipajului. Șalupele au la bord, printre altele, o gamă completă de echipamente SAR.
Prin caracteristicile tehnice enumerate, precum și prin dotările cu aparatură de supraveghere și salvare șalupele constituie un mijloc modern și eficace de prevenire și combatere a amenințărilor existente în zona frontierei pe apă.
Având în vedere proaspăta apariție a standardelor tehnice Frontex - Technical Standards for Maritime Equipment apreciem că șalupele se încadrează în CPB (Coastal Patrol Boat) Clasa I - supravegherea frontierelor, având posibilitatea/capacitatea de a efectua supravegherea costieră, misiuni de căutare și salvare și misiuni impunere a legii. Poate fi folosită în apropierea coastei inclusiv în zona contiguă (datorită autonomiei apreciabile), precum și în zone cu adâncime medie de peste patru metri. În clasificarea națională șalupele se încadrează în clasa 3 potrivit OMAI 113/2014.
După intrarea în dotare și încadrarea cu echipaje, șalupele vor fi folosite atât pentru îndeplinirea misiunilor Gărzii de Coastă, cât și în cadrul Operațiunilor Comune Frontex.
Șalupele au fost aduse din Finlanda (Kokkola) în Germania în vechiul port pescăresc din Cuxhaven, prin Canalul Nord-Ostesse. O vizită pentru ambarcare de combustibil a fost motivul staționării la gura Elbei. La Rotterdam, în Olanda, acestea au ambarcate și aduse la destinație în România pe căile navigabile interioare (Rhin – Main – Dunăre) până în Portul Constanța Sud – Agigea la bordul unei barje. Aici au fost lansate la apă și li s-a făcut acceptanța finală.
Trebuie menționat faptul că mijloace similare, produse de aceeași firmă se află în dotarea structurilor din cadrul Poliției Finlandeze, Agenției pentru Control Vamal și Accize din Hong Kong și a Autorității pentru Pescuit din Germania. Totodată, Garda de Coastă Elenă este interesată în achiziția a 15 astfel de șalupe, fapt menționat în mass-media de specialitate.
Cu ajutorul celor cinci șalupe se asigură creșterea capacității de reacție și intervenție a structurilor din cadrul Gărzii de Coastă; diversificarea misiunilor și dezvoltarea relațiilor de cooperare bilaterale cu alte structuri similare din Spania, Grecia, Bulgaria, Turcia și Italia, precum și cu Agenția FRONTEX, ca urmare a angajamentelor asumate de România în ceea ce privește participarea la asigurarea securității europene și nord-atlantice; asigurarea măsurilor compensatorii după aderarea la spațiul Schengen (întărirea structurilor navale aflate la frontierele externe, gestionarea fenomenelor migratorii) în vederea îndeplinirii obligațiilor României ca stat aflat la frontiera externă a UE.
În același timp utilizarea mijloacelor se poate face potrivit Concepției privind controlul frontierelor, respectiv cu îndeplinirea prevederilor referitoare la regulile de angajare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 656/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor norme de supraveghere a frontierelor maritime externe în contextul cooperării operative coordonate de Frontex la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene.
Se observă faptul că IGPF prin structurile implicate DFEN, DL și DSCTF, a asigurat accesarea fondurilor nerambursabile, respectiv fonduri de securitate internă pentru perioada 2014 - 2020.
