Războaiele civile izbucnite în urma protestelor din timpul „primăverii arabe” , precum şi situaţia politică incertă din Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu şi Africa au lăsat frontierele ţărilor din aceste zone nesupravegheate, iar această evoluţie, coroborată cu decizia unor lideri europeni de a relaxa politica primirii imigranţilor extra-comunitari în scopul acoperirii deficitului de forţă de muncă, a provocat un val migrator fără precedent de la Al Doilea Război Mondial încoace, probabil cel mai mare val într-un interval de timp atât de scurt. Toate acestea au creat premisele pentru acutizarea crizei migraţiei în 2015. În total, 1.005.504 de imigranţi şi refugiaţi au ajuns în Europa în acel an.
Urmare a acestei situaţii Comisia Europeană a luat iniţiative importante şi a propus o serie de măsuri pentru a consolida protecţia frontierelor externe şi a restabili funcţionarea normală a spaţiului Schengen. O propunere de consolidare semnificativă a mandatului Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe a fost prezentată în decembrie 2015 şi negociată rapid în 2016. Regulamentul care a rezultat, şi anume Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European şi al Consiliului, a intrat în vigoare la 6 octombrie 2016.
Cu toate acestea, cadrul legal elaborat la nivel european în domeniile controlului frontierelor externe, al returnării, al combaterii criminalităţii transfrontaliere şi al azilului a trebuit să fie îmbunătăţit având în vedere vulnerabilităţile descoperite, precum şi ameninţările prezente şi viitoare. Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă la nivel european trebuia să fie reformată şi întărită. Soluţia identificată a fost acordarea unui mandat mai puternic către agenţie.
Anul trecut a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă la nivel european şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 şi (UE) 2016/1624.
Prin prevederile Regulamentului 1896/2019 s-au creat agenţiei premisele pentru asigurarea capacităţilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor. În domeniul resurselor umane s-a identificat şi planificat crearea unui corp permanent al Poliţiei de Frontieră şi Gardă de Coastă la nivel european (denumit în continuare „corpul permanent”). Corpul permanent (Personalul statutar al agenţiei care face parte din corpul permanent al Poliţiei de Frontieră şi Gărzii de Coastă la nivel european) va avea în final o capacitate de 10.000 de membri ai personalului operativ, cu competenţe executive, pentru a sprijini în mod eficace statele membre pe teren în eforturile lor de a proteja frontierele externe, de a combate criminalitatea transfrontalieră şi de a accelera în mod semnificativ returnarea efectivă şi sustenabilă a migranţilor în situaţie neregulamentară. Se apreciază că acest număr al personalului operativ reprezintă capacitatea maximă disponibilă care este necesară pentru a aborda în mod eficace nevoile operative, pentru operaţiuni existente şi viitoare din Uniune şi din ţările terţe, privind frontierele şi returnările, inclusiv o capacitate de reacţie rapidă pentru a face faţă crizelor viitoare.
Corpul permanent va fi compus din patru categorii de personal operativ, şi anume:
- categoria 1: personalul statutar trimis în calitate de membri ai echipelor în zonele operative în conformitate cu articolul 55, precum şi personal responsabil cu funcţionarea unităţii centrale a ETIAS;
- categoria 2: personalul detaşat din statele membre în cadrul agenţiei pe termen lung, ca parte a corpului permanent, în conformitate cu articolul 56;
- categoria 3: personalul din statele membre care este pregătit pentru a fi pus la dispoziţia agenţiei pentru trimiteri pe termen scurt, ca parte a corpului permanent, în conformitate cu articolul 57;
- categoria 4: rezerva pentru reacţie rapidă, compusă din personal din statele membre care este pregătit pentru a fi trimis în conformitate cu articolul 58 în scopul unor intervenţii rapide la frontiere în conformitate cu articolul 39.
Numărul efectiv al membrilor personalului operativ trimis din corpul permanent ar trebui să depindă de nevoile operative. Agenţia trimite membrii corpului permanent să facă parte din echipele de gestionare a frontierelor, din echipele de sprijin pentru gestionarea migraţiei şi din echipele de returnare în cadrul unor operaţiuni comune, intervenţii rapide la frontieră, intervenţii de returnare sau la orice alte activităţi operative relevante din statele membre sau din ţările terţe. Aceste activităţi se desfăşoară numai cu autorizaţia statului membru în cauză sau a ţării terţe în cauză.
Primele detaşări, în conformitate cu noul cadru juridic, vor avea loc de la data de 1 ianuarie 2021. Pentru trimiterile din 2021, deciziile menţionate la articolul 55 alineatul (4) şi la articolul 64 alineatul (6) se adoptă de către Consiliul de administraţie până la 31 martie 2020.
Agenţia va ajunge în 2027 să dispună de un personal operativ de până la 10.000 de persoane, plus 1.500 de ofiţeri care vor face parte dintr-o rezervă de reacţie rapidă până în anul 2024.
Conform noilor norme propuse, personalul corpului permanent trimis într-un Stat Membru va putea exercita anumite competenţe executive pentru a efectua activităţi din domeniul controlului la frontieră sau al returnării, inclusiv recurgerea la forţă şi utilizarea armamentului din dotare, numai cu autorizarea prealabilă a SM gazdă.
Până în martie 2024, comisia ar trebui să revizuiască numărul total şi componenţa corpului permanent, inclusiv dimensiunea contribuţiilor fiecărui stat membru la acesta, precum şi formarea, expertiza şi profesionalismul acestuia.
Dezvoltarea pe termen lung a resursei umane în vederea asigurării contribuţiei statelor membre la corpul permanent va fi susţinută de un sistem de sprijin financiar. Agenţia este autorizată să utilizeze acordarea de granturi statelor membre fără o cerere de propuneri în cadrul „finanţării care nu este legată de costuri”, cu îndeplinirea condiţiilor stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului. Sprijinul financiar va permite statelor membre să angajeze şi să formeze personal suplimentar pentru a le oferi flexibilitatea necesară în vederea respectării contribuţiilor obligatorii la corpul permanent.
Prin intermediul Corpului Permanent, Agenţia va asigura asistenţă statelor membre pentru realizarea controlului frontierelor externe, al returnării, al combaterii criminalităţii transfrontaliere şi al azilului. Această asistenţă nu va aduce atingere competenţei autorităţilor naţionale relevante de a iniţia anchete penale.
În stabilirea contribuţiilor naţionale la corpul permanent se aplică ca regulă generală principiile proporţionalităţii şi tratamentului egal al statelor membre, cu scopul de a preveni situaţiile care ar afecta în mod substanţial îndeplinirea sarcinilor naţionale într-un stat membru.
Agenţia îşi va dezvolta capacităţile pentru propriile structuri de comandă şi control şi o procedură în vederea trimiterii corpului permanent pe teritoriul unor ţări terţe, pentru a se asigura faptul că membrii echipelor sunt supuşi răspunderii civile şi penale.
Regulamentul prevede ca trimiterile corpului permanent să fie realizabile începând cu 1 ianuarie 2021. În acest sens, împreună cu statele membre şi Comisia, s-au pregătit măsuri de punere în aplicare şi decizii care să fie adoptate de consiliul de administraţie. Acest proces de pregătire a inclus mandatul relevant de recrutare de către agenţie (proces început în lunile noiembrie şi decembrie 2019) şi de către statele membre şi continuă cu un program de pregătire.
În consecinţă, există un nivel corespunzător de ambiţie care stă la baza instituirii corpului permanent. Comisia a alocat un pachet financiar semnificativ în cadrul financiar multianual 2021-2027, pentru a permite agenţiei să achiziţioneze, să întreţină şi să exploateze mijloacele aeriene, maritime şi terestre necesare care corespund nevoilor operative. Astfel, într-un viitor apropiat echipamentele agenţiei ar trebui să fie exploatate în mare măsură de echipaje care fac parte din corpul permanent.
Agenţia şi statele membre, prin academiile de formare ale acestora, cooperează strâns cu privire la formarea corpului permanent. Programul de formare este armonizat şi promovează valorile comune, astfel cum sunt acestea consacrate în legislaţia internaţională şi europeană. Prin acesta experţii agenţiei, din cadrul Unităţii de Pregătire (TRU – Training Unit) oferă celor care fac parte din corpul permanent o formare specializată relevantă pentru sarcinile şi competenţele lor. Formarea include şi instruirea cu privire la dreptul Uniunii şi la dreptul internaţional relevant, precum şi privind drepturile fundamentale.
În spiritul responsabilităţii exercitate în comun, agenţia solicită personalului pe care îl angajează, în special personalului statutar al corpului permanent, inclusiv personalului statutar trimis în cadrul activităţilor operative, să aibă acelaşi nivel de formare, cunoştinţe de specialitate şi profesionalism ca personalul detaşat sau angajat de statele membre. Membrii corpului permanent trebuie să îndeplinească cerinţele privind formarea specializată şi profesionalismul prevăzute la articolul 16 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2016/399 sau în alte instrumente aplicabile. Astfel, pe viitor, în cazul lansării unei intervenţii rapide la frontieră, directorul executiv va trimite echipele de gestionare a frontierelor disponibile din cadrul corpului permanent şi echipamente din rezerva de echipamente tehnice. Echipele trimise de corpul permanent completează eforturile statelor membre.
Agenţia poate recruta un număr suficient de membri ai personalului statutar, care poate constitui până la 4 % din efectivul total al corpului permanent stabilit prin Regulament pentru funcţii de sprijin sau de monitorizare pentru instituirea corpului permanent, pentru planificarea şi gestionarea operaţiunilor sale şi pentru achiziţionarea echipamentelor proprii ale agenţiei.
Până la 31 decembrie 2023, Comisia va prezenta Parlamentului European şi Consiliului o evaluare a numărului total şi a componenţei corpului permanent, inclusiv la amploarea contribuţiilor fiecărui stat membru la corpul permanent, precum şi a competenţelor profesionale şi a profesionalismului corpului permanent şi a formării pe care o primeşte. Evaluarea analizează, de asemenea, necesitatea menţinerii rezervei pentru reacţie rapidă în cadrul corpului permanent.
Precizăm faptul că programul de pregătire, început în prezent, este un program pilot, program care probabil va avea nevoie de câteva ajustări. De asemenea, agenţia desfăşoară exerciţii periodice cu poliţiştii de frontieră, specialiştii în materie de returnare, escortele pentru returnări şi altor categorii relevante de personal, în conformitate cu calendarul de formare specializată prevăzut în programul anual de lucru al agenţiei.
Pentru ca trimiterile corpului permanent să fie realizabile începând cu 1 ianuarie 2021 s-a identificat ca ţintă selecţia a aproximativ 700 de candidaţi, pentru primul val de recrutări. Agenţia a primit aproximativ 7 500 de solicitări din partea candidaţilor interesaţi să devină poliţişti de frontieră ai Frontex. În condiţiile date, de pandemia SARS-COV 2, procedura de selecţie a continuat. Candidaţilor li se va oferi, un post în corpul permanent în cursul acestui an, după finalizarea tuturor etapelor procesului de recrutare (interviu, examen de limba engleză şi test de aptitudini fizice) şi a programului de pregătire (şase luni înainte de a participa la activităţi operaţionale).
Într-un interviu acordat recent, Fabrice Leggeri, directorul executiv al Frontex a spus: „În trecut, în operaţiunile noastre, aveam doar poliţişti de frontieră şi ofiţeri de pază de coastă din ţările membre care erau dislocaţi sub umbrela Frontex. Acum, cu acest Corp Permanent, recrutăm până la 600 de poliţişti de frontieră care vor fi trimişi în 2021 în teren. Aceştia sunt de categoria 1, adică vor fi personal al UE. Sunt şi alte categorii de personal în cadrul Corpului Permanent care vor fi detaşaţi de către statele membre, dar vor fi pe termen lung, până la patru ani. Coloana vertebrală a acestui Corp Permanent va avea circa 3.000 de angajaţi UE care vor lucra ca poliţişti de frontieră cu uniformă europeană, plus alţi 7.000 de ofiţeri de frontieră detaşaţi din statele membre, unii pentru o perioadă de până la patru ani”.
Frontex a recrutat deja 265 de candidaţi care au început pregătirea din 16 iunie. Aceştia îşi vor începe activitatea în teren începând cu luna ianuarie a anului următor. Din toţi aceştia, 56 de candidaţi sunt români: 32 din cadrul Poliţiei de Frontieră, iar restul din alte structuri MAI sau care fac parte din Misiuni Internaţionale. Practic unul din cinci recruţi este din România.
Potrivit directorului Frontex, membrii corpului permanent vor fi poliţişti care vor purta uniforma Frontex şi vor fi dislocaţi în statele membre unde vor lucra cot la cot cu Poliţia de Frontieră Naţională din ţările UE. Acolo unde vor fi dislocaţi, uniformele proprii vor avea culoarea albastră şi vor purta însemnele instituţiei atât în engleză, cât şi în limba statului în care activează.
Realizarea Corpului Permanent şi în special a Categoriei 1, legată în special de controlul la frontiere, vine însă condiţionată şi de alocările bugetare. În 2018 Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ 11,5 miliarde de euro care urma să acopere atât salariile Frontex, dar mai ales achiziţia de echipamente şi mijloace tehnice pentru perioada 2021-2027.
Pe drumul atingerii obiectivelor legate de realizarea Corpului Permanent ca întreg, pandemia a blocat frontierele statelor UE şi o parte din fondurile destinate au fost tăiate. Bugetul Frontex a fost aproape înjumătăţit, iar acest lucru pune în pericol dotarea cu tehnică (vehicule, nave, avioane, elicoptere şi drone) a noilor poliţişti de frontieră europeni, spune Fabrice Leggeri, directorul Frontex.
Plecând de la bază – Common Core Curriculla Basic, (Programul de pregătire pentru Corpul Permanent, Categoria 1, este complet aliniat CCC Basic şi cu SQF pentru BG şi, prin urmare, este legat şi de Cadrul European de Calificări (EQF) a fost creat cu sprijinul a 7 specialişti români Programul de pregătire de bază pentru Corpul european de frontieră şi de Gardă de Coastă în perioada septembrie 2019 – iunie 2020.
Programul pentru Categoria 1 abordează trei forme de învăţare: independent (aplicat pe parcursul programului), contact şi învăţare prin experienţă. Învăţarea prin experienţă se desfăşoară în contextul operaţional şi are loc după finalizarea studiilor. Trebuie remarcat faptul că etapele pun accentul pe „învăţarea împreună”, pe timpul pregătirii de bază, dominate de construirea de valori şi cultură comună frontierei.
Programul evidenţiază rolul operaţional al corpului permanent şi reflectă conceptul de dezvoltare a competenţelor profesionale de bază indicat în SQF pentru Poliţia de Frontieră. Alinierea la SQF face ca toate cunoştinţele, abilităţile şi responsabilitatea şi autonomia necesare să fie uşor de transferat la viitorul loc de muncă pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.
Implementarea practică a Programului de instruire include 6 module împărţite tematic:
Modulul 1: Studii generice
Studiile generice reprezintă fundamentul pe care sunt construite toate celelalte componente ale formării de bază. Elevul este familiarizat mai întâi cu dezvoltarea controlului la frontiere din perspectiva UE şi a politicii comune la frontierele UE, precum şi cu istoria, tradiţiile, structura, misiunea şi sarcinile organizaţiilor BCG (Poliţie de Frontieră şi Gardă de Coastă) din alte ţări ale UE. La acestea se adaugă câteva aspecte administrative, pentru a completa imaginea modului în care funcţionează „unitatea” personalului operaţional în domeniul Poliţiei de Frontieră la nivel european.
Cunoştinţele din domeniul psihologiei aplicate fac parte din tematica specifică acestui modul urmărindu-se ca în procesul de pregătire a viitorilor poliţişti de frontieră europeni să se dezvolte perspectiva necesară asupra înţelegerii cauzelor situaţiilor critice şi de ameninţare, a stresului şi conflictului, a modurilor în care acestea pot fi evitate sau gestionate şi depăşite, cu valori şi conduită adecvate.
Abilităţile de comunicare, atât verbale, cât şi non-verbale, sunt considerate esenţiale pentru membrii Corpului Permanent în exercitarea atribuţiilor de funcţionari în serviciul public. Viitorii poliţişti de frontieră europeni devin conştienţi de modul în care principiile comunicării sunt utilizate pentru obţinerea şi transmiterea informaţiilor în timpul activităţilor de control la frontieră în mod precis şi eficient şi pentru a utiliza canale media în conformitate cu instrucţiunile şi dispoziţiile naţionale.
Tehnologia joacă un rol esenţial în activităţile moderne de control la frontiere. Prin urmare, tehnologia informaţiei şi comunicarea, securitatea şi protecţia datelor sunt incluse în programul de instruire.
De asemenea, personalul Corpului Permanent trebuie să demonstreze cunoştinţele necesare pentru a-şi putea desfăşura activitatea într-un mediu intercultural, aceştia urmând să interacţioneze cu persoane provenite din diferite culturi, etnii şi medii religioase. Acestea trebuie să poată interacţiona cu persoane ca reprezentanţi ai agenţiei şi ale UE, luând în considerare aspecte cum ar fi vârsta, sexul, orientarea sexuală, identitatea de gen, dezabilitatea, naţionalitatea şi religia.
Factorul comun în toate activităţile Poliţiei de Frontieră este că drepturile fundamentale ale tuturor persoanelor trebuie respectate, atât în situaţii nespecifice cât şi în situaţii de ameninţare sau critice, în conformitate cu legislaţia internaţională şi UE. Un accent deosebit este pus pe facilitarea accesului la protecţia internaţională şi respectarea principiului nereturnării. Pe lângă capitolul dedicat, drepturile fundamentale sunt integrate pe orizontală la toate subiectele şi rezultatele învăţării, atunci când sunt relevante.
Ca parte a culturii organizaţionale a Frontex, regulile şi valorile etice profesionale trebuie reflectate şi avute în vedere în timp ce desfăşoară toate activităţile de control la frontiere. Codul de conduită Frontex joacă un rol esenţial în acest sens. Viitorii poliţişti de frontieră trebuie să aplice într-o manieră eficientă şi sigură tehnici şi procedee de prim ajutor, să urmeze standardele de securitate şi sănătate în muncă (SSM) şi să îmbunătăţească/să menţină capacitatea fizică necesară pentru sarcinile operaţionale solicitante de-a lungul studiilor şi carierei viitoare.
Modulul 2: Pregătire juridică
Această componentă a Programului de pregătire constă în predarea cunoştinţelor juridice esenţiale ce constituie baza legală pentru studii practice, inclusiv cu privire la drepturile fundamentale.
Studenţii sunt familiarizaţi cu problemele strategiei, legislaţiei şi implementării protecţiei frontierelor externe ale UE. Subiectele abordate descriu prevederile legislaţiei UE şi internaţionale privind activităţile Poliţiei de Frontieră şi ale Gărzii de Coastă şi scopurile sale şi să aplice aceste cunoştinţe în activitatea operaţională. Finalizarea acestui modul permite membrilor EBCGSC (European Border and Coast Guard Standing Corps) să acţioneze profesional în conformitate cu legislaţia, procesele administrative, inclusiv procedurile privind protecţia internaţională, circulaţia persoanelor şi alte probleme legate de frontieră.
Modulul 3: Măsuri coercitive, tactică, utilizarea forţei şi instruirea de bază în utilizarea armelor de foc
Scopul modulului este să se asigure că membrii EBCGSC, la finalizarea pregătirii de bază, vor putea folosi forţa fizică şi armele de foc în siguranţă, vor aplica măsuri coercitive în mod eficient şi proporţional, respectând legislaţia şi drepturile fundamentale. Modulul include tactici specifice utilizate de Corpul Permanent în activităţi operaţionale. Utilizarea antrenamentului legat de forţă acoperă aspecte teoretice şi practice în legătură cu prevenirea şi utilizarea forţei. Modulul include pregătirea psihologică (inclusiv dezvoltarea rezistenţei şi lucrul în situaţii de presiune ridicată), precum şi tehnici de prevenire a utilizării forţei, cum ar fi negocierea şi medierea. Pregătirea teoretică este urmată de o pregătire teoretică şi practică obligatorie cu privire la utilizarea forţei, armelor, muniţiei şi echipamentelor şi a mecanismelor aplicabile de garantare a drepturilor fundamentale.
Modulul 4: Verificări la frontieră şi returnare
Modulul oferă cursanţilor capacitatea de a efectua controale de frontieră în primă linie la frontierele terestre, aeroporturi şi porturi maritime. Mai mult, în timpul pregătirii de bază, membrii Categoriei 1 al Corpului Permanent dezvoltă competenţe pentru a efectua, sub supraveghere, anumite controale de rutină simple şi limitate de a doua linie. Poliţiştii de frontieră vor putea aplica rezultatele analizei de profilare şi să adune informaţiile pentru analiza riscurilor în contextul verificărilor la frontieră. În cazul problemelor legate de returnare, ei trebuie să dezvolte o gamă limitată de competenţe pentru îndeplinirea sarcinilor legate de returnări ca membru al unei echipe în situaţii de rutină simple/mai puţin complexe.
Modulul 5: Supravegherea frontierei
Modulul de supraveghere a frontierei oferă cunoştinţele, abilităţile, responsabilitatea şi autonomia necesare supravegherii la frontieră pentru a răspunde în mod independent la situaţiile obişnuite de la frontierele terestre şi aeroporturilor şi la situaţii complexe ca membru al unei echipe. Mai mult, toţi cursanţii primesc instruire pentru a deţine o serie limitată de competenţe de bază pentru sarcinile legate de supravegherea frontierei maritime. Poliţiştii vor putea să aplice rezultatele analizei de profilare şi să adune informaţii pentru analiza riscurilor în contextul supravegherii frontierelor.
Modulul 6: Investigaţii şi infracţiuni transfrontaliere
Modulul dedicat diferitelor tipuri de infracţiuni transfrontaliere şi investigarea acestora, oferă cursanţilor abilităţi de a aplica proceduri şi principii de bază pentru detectarea infracţiunilor prin efectuarea de interviuri cu presupuse victime, suspecţi şi martori.
În cadrul modulului dedicat combaterii criminalităţii transfrontaliere poliţiştii vor dobândi cunoştinţele necesare pentru a defini şi recunoaşte principalele activităţi şi fenomene transfrontaliere relevante la frontierele externe ale UE şi apoi vor acţiona în conformitate cu legislaţia relevantă şi în cadrul principiilor tacticii operaţionale, dacă sunt detectate diverse forme de criminalitate transfrontalieră. Modulul acoperă şi noţiuni de criminalistică menite să permită membrilor EBCGSC protecţia, documentarea şi examinarea unui câmp infracţional, precum şi colectarea, conservarea şi marcarea mijloacelor de probă descoperite. Problemele de securitate personală sunt, de asemenea, abordate în acest modul, iar după finalizarea acestuia, cursanţii vor putea lua măsuri de siguranţă adecvate şi să folosească echipamente de protecţie la locul crimei.
Studii specifice legate de domeniul aeroportuar (integrate în module)
Studiile specifice legate de domeniul aeroportuar permit cursanţilor să îndeplinească sarcinile de verificare la frontieră şi supraveghere a frontierei pe aeroporturi. După instruire, membrii EBCGSC vor fi familiarizaţi cu mediul operaţional, organismele de cooperare şi procedurile standard pe aeroporturi. În timpul implementării practice, studiile sunt integrate în alte module.
Studii legate de frontiera terestră (integrate în module)
Sarcinile de supraveghere a frontierelor terestre necesită cunoştinţe şi abilităţi cu privire la cele mai comune sarcini, sisteme de organizare şi management pentru supravegherea frontierei, precum şi echipamente tehnice şi folosirea câinilor de serviciu. În calitate de membri ai unei patrule, echipa EBCGSC ar trebui să recurgă la competenţele lor pentru a lua măsurile necesare pentru a rezolva orice fel de situaţie care apare la frontiera terestră în timpul executării sarcinilor de serviciu.
Pregătirea pentru efectuarea verificărilor la frontieră la PTF-urile terestre, în orice circumstanţe, este foarte complexă şi implică cunoaşterea problemelor organizatorice, sarcini specifice, eficientizarea şi utilizarea eficientă a echipamentelor tehnice aflate la dispoziţia PTF şi cooperarea cu diverse instituţii de aplicare a legii.
În cazurile în care membrii EBCGSC trebuie să efectueze sarcini de căutare şi salvare la frontierele terestre, tactica şi tehnicile Land-SAR (LSAR) consolidate în timpul antrenamentelor de bază pot reduce traumele şi chiar pot salva vieţi.
Studii legate de frontiera maritimă (integrate în module)
După ce au finalizat cu succes studiile referitoare la frontiera maritimă, membrii din Categoria 1 a Corpului Permanent vor deţine o serie limitată de competenţe de bază pentru sarcini legate de supravegherea frontierelor maritime şi vor putea efectua verificări de frontieră în porturi şi pe nave. Aceştia vor fi capabili să îşi desfăşoare activităţile operaţionale în condiţii de siguranţă în mediul operaţional al frontierelor maritime. Mai mult, aceştia vor fi putea să utilizeze cunoştinţe şi abilităţi de bază în situaţii de căutare şi salvare şi vor fi familiarizaţi cu protecţia mediului maritim, precum şi cu activităţile legate de controlul pescuitului. Este important de menţionat că personalul din Categoria 1 EBCGSC care este detaşat pe nave trebuie să deţină anterior competenţele specifice personalului navigant, întrucât pregătirea de bază nu acoperă studiile specializate în acest domeniu. Pe parcursul implementării practice, studiile legate de funcţiile de Gardă de Coastă sunt integrate în alte module, după caz.
Obiectivele pregătirii de bază pentru Standing Corps, Categoria 1 sunt producerea de competenţe pentru viitorii poliţişti de frontieră. Aceştia vor fi capabili să sprijine, aşa cum s-a prezentat, organizaţiile naţionale competente în domeniul controlului frontierei, având un nivel adecvat de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe. Apreciem că, urmare a efortului conjugat depus de instructorii desemnaţi şi de poliţiştii de frontieră vor prezenta competenţe şi valori necesare pentru munca unui funcţionar public de aplicare a legii.
