Ziua de 1 Decembrie este ziua în care românii au strigat într-un glas că vor să aparțină unei singure țări, o țară în care să trăiască și să moară fără să fie sub stăpânire străină, o țară a limbii și culturii române, o țară în care românii să primească cu pâine și cu sare pe toți cei care vor să vină la masa lor. Astăzi, în anul 2021 după Hristos, ecourile acelei zile de 1 Decembrie 1918 sunt încă vii și puternice în conștiința poporului român.
La mulți ani, România! La mulți ani, români!
Scurt istoric
La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei și Bucovinei au votat unirea.
La 1 decembrie 1918, se decide astfel, în unanimitate, unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naționalități și religii.
„Adunarea Națională a poporului român din Transilvania, Banat și părțile ungurene a primit rezoluțiunea prezentată prin Vasile Goldiș în întregimea ei și astfel unirea acestei provincii românești cu țara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunța Gheorghe Pop de Băsești, președintele Marii Adunări.
La Alba Iulia, așa cum a fost și la Cernăuți, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliul Național Român, care este format din 200 de membri aleși și încă 50 cooptați. În următoarea zi, Consiliul numește un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeași zi decretul de sancționare a unirii (inclusiv a Basarabiei și Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.
Recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate și Austria. Recunoașterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate și Asociate și Ungaria.
Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România și pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia), care a avut ca scop recunoașterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acțiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.
Anterior, în perioada 1866 - 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Națională, fiind sărbătorită până în 1947.
După abdicarea forțată a Regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
Cum a fost sărbătorită Ziua Națională la 1 Decembrie 2021
Detașamente de militari și specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și mijloace tehnice terestre și aeriene au participat la Parada Militară organizată cu ocazia Zilei Naționale a României în Piața Arcului de Triumf, din București.
Ceremonia s-a desfășurat într-un format restrâns, care a fost dimensionat în funcție de situația pandemică de la momentul desfășurării evenimentului, cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
La începutul ceremoniei a fost intonat imnul național al României, concomitent cu executarea a 21 de salve de tun, urmat de depunerea unei coroane de flori de către Președintele României, Klaus Iohannis, în memoria eroilor români căzuți pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc, precum și a victimelor virusului SARS-CoV-2 și păstrarea unui moment de reculegere.
Datorită situației pandemice și a regulilor stricte de organizare, Poliția de Frontieră Română a participat cu efective reduse la parada militară: o autospecială de patrulare, destinată intervenției și supravegherii frontierei în zonele rurale și în zonele cu relief deluros, o autospecială de supraveghere cu termoviziune, o autospecială destinată controlului documentelor și verificărilor în bazele de date. Aceste autospeciale dispun de echipamente performante și sunt utilizate de polițiștii de frontieră în activitatea operativă derulată în misiunile de supraveghere a granițelor țării noastre. De asemenea, două autospeciale au fost prezente în expoziția statică de tehnică militară, unde s-au bucurat de un real succes în rândurile celor mici.
