- Am dori pentru început să abordăm un subiect legat de lucrul în comun. Știm că la frontiera româno-ungară activitățile și măsurile specifice sunt organizate pe principiul colaborării, bazat pe încredere și profesionalism, sens în care în punctele rutiere de trecere controlul de frontieră este efectuat în comun și, totodată, acest principiu funcționează și în cazul sistemului de patrulare precum și în cadrul a două Puncte comune de contact, respectiv PCC Artand pe teritoriul Ungariei și PCC Cenad pe teritoriul României. Cum apreciați cooperarea cu Poliția de Frontieră Română în acest domeniul specific de activitate?
- Poliția ungară execută servicii comune de patrulare și dispune de puncte comune de contact cu toate statele vecine. Dincolo de acestea, de mai bine de 10 ani și căpităniile județene de poliție au o strânsă cooperare cu partenerii lor români, asigurându-și reciproc sprijin polițienesc în locurile cele mai frecventate de turiști pe perioada sezonului estival. Menținerea legăturilor este sprijinită în mare măsură de către punctele comune de contact care asigură schimbul permanent de informații și contribuie la creșterea eficienței muncii comune.
Pentru a sprijini munca structurilor de poliție responsabile pentru verificările din adâncime sunt utilizate mijloace tehnice moderne (echipamente informatice care asigură efectuarea verificărilor și transmiterea rapidă a datelor, autovehicule corespunzătoare pentru urmărirea traficanților de persoane/migranți), astfel, acestea având capacitatea de a acționa eficient în a doua linie a sistemului integrat de control al frontierelor.
Trebuie amintite aici, în mod deosebit, activitatea continuă și la un înalt nivel de profesionalism desfășurată de către partea română în zona (Triplex Confinium) de la frontiera de stat româno-ungaro-sârbă, precum și schimbul de informații realizat prin contribuția atașatului de interne al României. Asigurarea zonei împotriva infracționalității fără forțele părții române și disponibilitatea acesteia pentru cooperare, ne-ar îngreuna în mod semnificativ munca. Schimbul de informații, controalele de frontieră și activitățile investigative efectuate în comun contribuie în mare măsură la îndeplinirea eficientă a sarcinilor și întăresc relațiile de muncă bazate pe încredere reciprocă. Un exemplu deosebit pentru bunele relații de muncă este dat de efectuarea în paralel a investigațiilor în urma cărora s-a reușit eliminarea unor moduri de operare în legătură cu traficul de migranți (vehicule cu pereți dubli).
- La nivelul celor două instituții se află permanent în atenție problematica desfășurării în bune condiții a traficului prin punctele de trecere a frontierei. Există mai mulți factori care influențează timpii de așteptare în punctele de trecere, însă, prin efortul comun și dispunerea de măsuri coordonate pe această linie s-a reușit asigurarea desfășurării în condiții corespunzătoare a traficului de frontieră. Apreciați ca fiind eficientă măsura utilizării la capacitate maximă a infrastructurii existente în punctele de trecere a frontierei și suplimentarea personalului pentru efectuarea formalităților de control pe toate arterele disponibile, în situațiile în care se înregistrează creșteri ale valorilor de trafic?
- În scopul fluenței traficului de frontieră, Ungaria asigură funcționarea la capacitate maximă a tuturor punctelor de trecere a frontierei, asigurând forțele și mijloacele necesare.
În vederea reducerii timpilor de așteptare, prin utilizarea la capacitate maximă a resurselor umane avute la dispoziție, facem tot ce este posibil pentru efectuarea fluentă a controlului de frontieră, în acest sens fiind foarte importantă cooperarea cu statele vecine, îndeosebi atunci când se constată blocaje ale traficului de frontieră.
Reducerea timpilor de așteptare reprezintă un scop comun, de aceea, exploatarea infrastructurii avute la dispoziție este tot mai eficientă datorită consultărilor desfășurate cu regularitate, totodată fiind necesară creșterea nivelului de exploatare în viitor.
- În contextul măsurilor, pe linia prevenirii răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus Covid-19, ambele instituții au depus un efort susținut pentru gestionarea corespunzătoare a situației, informându-se permanent reciproc în legătură cu restricțiile impuse la nivel național și convenind, de comun acord, măsuri în vederea fluidizării traficului și facilitării trecerii frontierei. Care au fost principalele provocări cu care s-a confruntat instituția dumneavoastră în contextul aplicării restricțiilor și măsurilor stabilite la nivel național pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus Covid-19? Ce măsuri de protecție a personalului instituției impotriva infectării cu COVID 19 au fost impuse?
- Pandemia de coronavirus ne-a schimbat în mare măsură viața de zi cu zi, din cauza acesteia fiind implementate măsuri de limitare a libertății de mișcare/circulație.
Reintroducerea temporară a controlului de frontieră la frontierele interne, supravegherea traficului aflat în tranzit, executarea activităților de informare și control sanitar în punctele de trecere a frontierei, prelucrarea cererilor justificate de exceptare de la interdicția intrării, elaborarea reglementărilor și recomandărilor privind executarea în mod legal și profesionist a măsurilor polițienești reacționând astfel la schimbările dinamice ale prevederilor legale adaptate și acestea la rândul lor situației epidemiologice actuale, dezvoltarea infrastructurii informatice, precum și verificarea respectării regulilor de carantinare, au pus personalul poliției ungare în fața unor provocări semnificative.
Pe lângă acestea, este necesară punerea în aplicare la nivel național a măsurilor restrictive în spațiile publice, fapt ce constituie încă o provocare pentru Poliția ungară.
Pentru polițiști în toată această perioadă au fost asigurate mijloacele și echipamentele igienico-sanitare de protecție împotriva infecțiilor (viziere, măști de protecție chirurgicale, costume de protecție, ochelari de protecție, mănuși din cauciuc, gel dezinfectant, săpun dezinfectant, soluție dezinfectantă), a fost realizat un îndrumar de igienă personală și s-au asigurat condițiile pentru igiena mentală a întregului personal, a fost elaborată procedura referitoare la măsurile igienico-sanitare cu ocazia reținerilor dispuse în cadrul derulării procedurilor privind regimul străinilor, iar întâlnirile directe au fost înlocuite cu consultări derulate în sistem videoconferință.
- Poliția de Frontieră Română și Poliția Ungară colaborează foarte bine și la nivel european și regional, atât în domeniul cooperării polițienești, cât și în domeniul afacerilor europene, în cadrul dosarelor aflate în discuție la nivelul U.E., care vizează domeniul de activitate al Poliției de Frontieră. Care sunt cele mai importante astfel de mecanisme de cooperare polițienească, inițiative sau forme de cooperare regională, a căror obiectiv actual principal este gestionarea fenomenului migraționist și securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene? Cum apreciați activitatea desfășurată împreună cu colegii români în cadrul lucrărilor Grupurilor de lucru organizate la Bruxelles pe tema dosarelor aflate în discuție la nivelul U.E în domeniul de activitate al Poliției de Frontieră?
- Poliția ungară este reprezentată la mai multe forumuri internaționale în domeniul frontierei. Contribuie, de asemenea, la mecanismul decizional al Uniunii Europene în domeniul supravegherii frontierelor și migrației, precum și la activitatea Frontex-ului. Polițiștii maghiari participă cu mijloacele tehnice din dotare (camere de termoviziune, autospeciale de patrulare) la diferite operațiuni comune la frontierele externe ale spațiului Schengen, în scopul de a sprijini cu competența lor profesională activitatea de supraveghere și control a frontierelor țărilor vizate, contribuind și în acest mod la securizarea frontierelor externe ale spațiului Schengen.
În cadrul cooperării la nivelul Uniunii Europene, înainte de desfășurarea ședințelor în comisii, experții statelor membre convin asupra pozițiilor adoptate, iar în cazul în care interesele coincid își susțin reciproc propunerile, respectiv participă activ la activitatea desfășurată în cadrul grupurilor de lucru „like-minded” înființate pe diverse teme. Dincolo de nivelul grupurilor de lucru și al comisiilor, diplomații specialiști ai Secției Afaceri Interne din cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă U.E. au în totdeauna deschidere și o poziție constructivă pentru cooperarea cu partea ungară.
Participarea activă și eficientă în cadrul Forumului Salzburg, respectiv la operațiunile DARIF reprezintă dovada excelentei cooperări în domeniul aplicării legii între cele două state. Un pas important în combaterea criminalității a fost făcut prin înființarea echipei internaționale de investigații româno-ungaro-francez, cu scopul de a destructura grupările infracționale de traficanți de migranți de origine română, maghiară, sri-lankeză și singaporeză care au punct de pornire în România. În cadrul planului de acțiune operațională (OAPs) al Platformei Multidisciplinare Europene Împotriva Amenințărilor Criminale (EMPACT) aprobat pentru Ciclul de Politici care se desfășoară în perioada 2018-2021, România și Ungaria participă împreună la combaterea facilitării migrației ilegale (FII), respectiv, sub conducerea Austriei și Germaniei, România și Ungaria fac parte împreună din grupurile de lucru Balcanii de Vest și RISK, aspecte ce întăresc excelentele relații de cooperare existente între cele două țări.
- Domnule general, în continuare am dori să vă adresăm și alt gen de întrebări legate de cariera polițienească. Spuneți-ne, vă rugăm, care sunt pașii pe care trebuie să-i parcurgă o persoană pentru a ajunge polițist de frontieră maghiar?
- Persoanele care doresc să participe la cursurile de formare a polițiștilor în domeniul supravegherii și controlului documentelor la frontieră trebuie să fie cetățeni maghiari fără antecedente penale, să aibă vârsta cuprinsă între 18-55 ani, să aibă capacitate de acțiune și domiciliul stabil în Ungaria, să fie absolvente ale cursurilor liceale cu diplomă de bacalaureat, să aibă un stil de viață ireproșabil și să fie apte din punct de vedere medical, psihologic și fizic. Cursurile de formare a polițiștilor în domeniul supravegherii și controlului documentelor la frontieră, pentru agenți, sunt cursuri la zi cu o durată de 10 luni și cuprind și perioada de practică în cadrul poliției.
În cadrul școlilor tehnice de ordine publică are loc formarea subofițerilor de poliție, absolvenții putând fi, ulterior, încadrați și pe funcții ce vizează supravegherea și controlul documentelor la frontieră. În funcție de studiile anterioare, cursurile de formare pentru subofițeri pot fi absolvite în 1, respectiv 1,5 ani.
Pentru ocuparea unei funcții de ofițer sunt necesare studii superioare și studii superioare de specialitate în domeniul aplicării legii. Absolvirea studiilor superioare în specialitățile din domeniul aplicării legii ale Catedrei de Științe Polițienești din cadrul Universității Naționale de Servicii Publice (investigații criminale/judiciar, administrație, poliție de frontieră, poliție rutieră, ordine publică), sunt considerate totodată studii superioare de specialitate. În cazul în care cel vizat a absolvit studiile superioare la o altă instituție de învățământ superior, trebuie să obțină specializarea în cadrul unui curs de formare/pregătire. În momentul realizării raporturilor de serviciu, funcțiile prevăzute pentru ofițeri pot fi ocupate numai de către acele persoane cu studii superioare care posedă atestat de vorbitor de limbă străină, recunoscut de stat.
În cadrul programului „Pregătirea subofițerului cu vocație”, începând cu anul universitar 2020/2021, la Catedra de Științe Polițienești din cadrul Universității Naționale de Servicii Publice există posibilitatea ca subofițerii din rândul personalului să parcurgă cursurile de pregătire pentru ofițeri, la zi, cu o durată de 3 ani în specializările: administrație, ordine publică, poliție de frontieră, judiciar, investigații criminale. Scopul urmărit este acela de a suplimenta parțial numărul ofițerilor de poliție din sursă internă, creându-se pentru subofițeri un model pozitiv de avansare în carieră. Acest lucru poate ajuta la îmbunătățirea capacității de păstrare a personalului, respectiv crează posibilitatea ocupării funcțiilor de către ofițeri tineri care cunosc locurile și persoanele, au experiență profesională și și-au dovedit deja aptitudinile.
Pregătirea organizată pentru a deveni ofițeri a acelor subofițeri dedicați carierei de polițist, care sunt considerați de către superiori ca fiind apți pentru a ocupa o funcție de ofițer și care până la începerea studiilor nu au împlinit vârsta de 30 de ani, crează posibilitatea ca după finalizarea studiilor să ajungă la structurile de poliție ofițeri care pot fi folosiți imediat, la capacitate maximă. Experiența și cunoștințele acumulate crează posibilitatea ca în locul pregătirii timp de 4 ani – conform duratei minime de pregătire în instituțiile de învățământ superior - pregătirea acestora să se realizeze în 3 ani. Până la finalizarea studiilor aceștia intră în rândul personalului pus la dispoziție și beneficiază de remunerația corespunzătoare funcției ocupate înaintea punerii la dispoziție. În această situație, nivelul sporului pentru carieră este de 50% și, pe toată durata pregătirii, le sunt virate aproape în totalitate drepturile bănești de care au beneficiat anterior.
- Fără a afecta confidențialitatea, ne puteți spune care este nivelul soldelor polițiștilor de frontieră maghiari la început de carieră? Până la ce nivel pot ajunge acestea?
- Retribuția unui subofițer de poliție de frontieră aflat la început de carieră la o reprezentanță de frontieră este de 242.300 Huf (aproximativ 3.300 lei), care, la sfârșitul carierei într-o funcție de coordonator poate fi 556.900 Huf (aproximativ 7.600 lei). Retribuția unui ofițer de poliție de frontieră aflat la început de carieră este de 357.100 Huf (aproximativ 4.850 lei), care, la sfârșitul carierei într-o funcție de șef compartiment poate fi 714.200 Huf (aproximativ 9.700 lei). La retribuție pot fi adăugate și alte sporuri (spor pentru cunoașterea unei limbi străine, pentru orele lucrate noaptea, spor de intervenție/continuitate). Retribuția este mai mare în cazul personalului care se ocupă de animalele de serviciu, respectiv cel care își desfășoară activitatea în legătură cu controlul documentelor sau al traficului în punctele rutiere de trecere a frontierei.
Personalul poliției beneficiază pe lângă salariu de indemnizație pentru hrană (cafeteria), al cărei cuantum în anul 2021 este de 200 000 Huf (aproximativ 2.700 lei). Personalul primește această indemnizație, în funcție de opțiunea fiecăruia, sumele fiind virate în diferite sub-conturi atașate Cardului de odihnă Szechenyi (alimentație publică, cazare și timp liber), sumele virate în sub-conturile alimentație publică și cazare putând fi utilizate în totalitate în unitățile de alimentație publică, respectiv în unitățile de cazare care asigură și servirea mesei.
- Managerul are la îndemână mecanisme financiare prin care să răsplătească și să motiveze polițiștii de frontieră care obțin rezultate deosebite?
- În funcție de evaluarea de serviciu anuală, polițiștii pot primi de două ori pe an (împreună cu retribuția din lunile aprilie și septembrie) o primă de performanță de aceeași valoare, care însă nu poate depăși triplul retribuției de bază a polițiștilor vizați.
Polițiștilor cu calificative excepționale trebuie să li se acorde prima de performanță, iar în cazul celor cu calificative bune sau satisfăcătoare, prima poate fi acordată. Pe lângă prime, pentru modul exemplar de îndeplinire a sarcinilor sau ca recunoaștere a rezultatelor obținute în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu într-o perioadă mai lungă de timp, polițiștii pot beneficia și de alte recompense (scrisoare de merit, diplomă ministerială de recunoaștere a meritelor, premii în bani sau obiecte, armă de panoplie sau de foc acordată nominal de către ministru, urcarea unei trepte în grila de salarizare, avansarea în gradul următor înainte de termen, acordarea titlului onorific de consilier sau consilier principal, acordarea premiului înființat de către ministru, de plachete, plachete comemorative, insigne).
Totodată, cu cel mult zece ani înainte de stagiul minim de serviciu și dacă au o vechime efectivă în serviciu de minim 25 de ani, la cerere, membrii personalului profesionist trebuie încadrați pe funcții (ușoare) neoperative.
- Care considerați că este cea mai mare provocare cu care vă confruntați în domeniul operativ?
- Cele mai mari provocări pe linie operativă sunt reprezentate de administrarea migrației legale și combaterea migrației ilegale, derularea fluentă a traficului de călători prin punctele de trecere a frontierei, executarea sarcinilor în legătură cu pandemia de coronavirus, cunoașterea modului de constituire și identificarea grupărilor internaționale de trafic de migranți și a conexiunilor infracționale, descoperirea activităților organizatorice ale acestora, a mecanismelor de operare ale grupurilor de făptuitori, identificarea rutelor de tranzit și a perioadelor în care se derulează transporturile, precum și activitatea de destructurare a grupărilor de trafic de migranți.
- Vă mulțumim pentru amabilitatea de a acorda acest interviu și, în încheiere, vă rugăm să adresați câteva cuvinte polițiștilor români care își desfășoară activitatea la frontieră.
- Stimați colegi! Îndeplinirea eficientă a sarcinilor de supraveghere și control a frontierei reprezintă un interes comun pentru România și Ungaria, cea mai bună dovadă în acest sens fiind executarea în comun a serviciului. Am speranța că pe viitor vom putea întări excelenta cooperare existentă între autoritățile de frontieră române și maghiare.
