Muzeul Poliției de Frontieră
În urmă cu 68 de ani, pe 20 iunie 1954, era deschis circulaţiei podul cu tablier metalic de peste Dunăre, care leagă oraşele Giurgiu şi Ruse, numit la insistenţele sovieticilor „Podul Prieteniei“, fiind la acea vreme cel mai mare pod combinat - rutier şi feroviar - din Europa. În anii 1950-1952, pentru muncitorii care participau la constructia podului, a fost construită o clădire pentru activitati de club și cinematograf. Aceasta a continuat să funcționeze ca centru cultural, scena sa fiind gazda spectacolelor și serbărilor comunității giurgiuvene.
În anul 1954, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române actuala clădire a Muzeului Poliției de Frontieră Române, a fost trecută din folosința Direcției Generale a Lucrării 889, în folosința Ministerului Forțelor Armate, iar ulterior în folosința Ministerului de Interne, când Comandamentul Trupele de Grăniceri a revenit în structurile Ministerului de Interne (conform Legii 56/1992-Legea Frontierei de Stat).
Muzeul PFR se prezintă publicului ca o instituţie de tradiție şi cultură ce deține mărturii istorice incontestabile cu privire la funcţionarea corpului naţional de apărare a frontierelor, având rolul de a consolida valorile spirituale şi materiale ale Poliţiei de Frontieră.
Muzeul Poliţiei de Frontieră Române s-a înfiinţat în anul 2002 şi a funcţionat într-o clădire din municipiul Giurgiu. La 20 de ani de la înfiinţare, muzeul a fost relocat la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră din Bucureşti.
În una dintre sălile ce pot fi vizitate de public, vizitatorii sunt întâmpinați de bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Poliției de Frontieră moderne, sculptat în marmură de artistul Pavel Mercea. Arma “Grănicerilor“ a luat fiinţă în anul 1864, când Alexandru Ioan Cuza a unificat structurile grănicerești din Moldova și Țara Românească, prin Decretul 893 din 24 iulie 1864, de aceea la data de 24 iulie se sărbătorește “Ziua Poliției de Frontieră”.
Muzeul găzduiește drapele de luptă, o expoziție de uniforme grănicerești istorice, o expoziție de uniforme actuale ale țărilor europene, machete ale navelor fluviale ale Poliției de Frontieră, arme actuale și din timpul celor două războaie mondiale, epoleți, insigne, decorații și publicații istorice.
Printre armele expuse se numără arme de foc ce cuprind pistoale, carabine automate și semiautomate și două mitraliere didactice în secțiune longitudinală, precum și o colecție de arme albe este compusă din pumnale și săbii din perioada Războiului de Independență și din perioada interbelică.
La loc de cinste se află și pictura „Bătălia de la Călugăreni”, realizată în ulei pe pânză, fiind realizată de artista Petra Şerbănescu Tănase şi artistul Florian Grofu, având dimensiunea de 650x150 cm.
Unul dintre exponatele importante este reprezentat de o uniformă de soldat grănicer de munte din anul 1850 care înglobează elemente ale portului popular românesc - opinci, tunică, șosete de lână. Odată cu trecerea timpului se remarcă faptul că uniformele înaintașilor noștri țin pasul cu “moda” vremurilor de care aparțin.
Totodată, se încearcă reconstituirea unui moment al Războiului de Independență, purtat între anii 1877-1878, între două mari puteri: Rusia și Turcia. Astfel că Muntenegru, Bulgaria și Serbia sunt cotropite de otomani, iar Rusia se hotărăște să țină piept turcilor și pornește războiul. Dar, pentru a ajunge în Bulgaria, la Plevna, unde are loc o bătălie trebuie să traverseze țara noastră (la Plevna există un muzeu dedicat acestei bătălii unde bulgarii aduc un omagiu românilor care i-au ajutat la apărarea Bulgariei). Ca să traverseze țara noastră, Principele Carol profită de acest lucru și cere în schimb “independența față de imperiul otoman”. România participă și ea la această bătălie! Este momentul când sergentul Ion Grigore, care a capturat un drapel otoman pe câmpul de luptă, îl înmânează Regelui Carol (cu vârful în jos, semn că turcii au fost înfrânți), iar regele îl decorează cu medalia “Virtutea Militară”.
Muzeul deține, de asemenea, și o colecție de uniforme de epocă și contemporane, care au fost purtate de soldații și ofițerii grăniceri în timpul celor patru regi care au stat pe tronul țării noastre. Pentru a identifica perioada, vizitatorii pot privi coifurile sau pălăriile expuse cu semnul Regelui Carol I, Ferdinand I, Carol al II- lea și Regele Mihai I.
Mai aproape de vremurile moderne, muzeul deține și o colecție de uniforme internaționale, donate de-a lungul timpului de diverse delegații conține uniforme de ceremonie din Bulgaria, Ucraina, Turcia, Germania, Spania, Austria, Franţa, Italia şi Norvegia.
Vizitatorii mai pot vizualiza machete ale navelor de patrulare și de supraveghere folosite de marinarii din cadrul Poliției de Frontieră Române. Aceștia au participat la numeroase misiuni pe mare, unde au salvat sute de vieți ale migranților proveniți în special din orientul mijlociu.
Poliția de Frontieră Română modernă are la bază istoria grănicerilor care s-au remarcat prin patriotism, devotament față de țară și instituție, verticalitate și profesionalism.
Despre cei care asigură supravegherea și controlul trecerii frontierelor române s-a vorbit prea puțin, de aceea nu mulți sunt cei care cunosc istoria grănicerilor și a polițiștilor de frontieră.
De-a lungul celor două milenii de istorie, poporul român a dovedit o grijă neîntreruptă pentru hotarele țării sale, dorindu-și întotdeauna păstrarea entității sale în cadrul Continentului European.
Programul de vizitare este de luni până vineri, între orele 09.00-15.00.
