- IDENTITATEA OPERATORILOR DE DATE DIN CADRUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ ROMÂNE
Poliția de Frontieră Română are în structura sa unitatea centrală, unități teritoriale și unități de învățământ care prelucrează date cu caracter personal. Astfel, în cadrul Poliţiei de Frontieră Române sunt operatori de date distincți: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române (I.G.P.F.), Inspectorate Teritoriale ale Poliției de Frontieră și Garda de Coastă.
Sistemele audio-video portabile de tip Body Worn Camera sunt utilizate doar de către polițiștii de frontieră anume desemnați din cadrul operatorilor de date: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române (I.G.P.F.), Inspectoratele Teritoriale ale Poliției de Frontieră și Garda de Coastă.
- DATELE DE CONTACT ALE I.G.P.F.
Sediul: București, sector 6, Bulevardul Geniului, nr. 42C
Adresa e-mail: pfr@igpf.ro
Telefon: 021.316.25.98; 021.318.25.92,
Fax: 021.312.11.89,
Telefon de informare: (+4)0219590
- DATELE DE CONTACT ALE RESPONSABILULUI CU PROTECȚIA DATELOR
La nivelul IGPF funcţionează Compartimentul Protecția Datelor cu Caracter Personal
Sediul: București, sector 6, Bulevardul Geniului, nr. 42C
Adresa e-mail: sergiu.malita@igpf.ro
Telefon: 021.316.25.98/ interior 19.270, fax 021.316.35.11.
- CADRUL LEGAL
- O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române
- O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României
- H.G. nr. 445/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României
- Legea nr. 363/2018, privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date;
- Regulamentul (UE) nr. 679/2016 (RGPD), privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE.
În articolul 1 din O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române se statuează atât atribuțiile generale, cât și competența generală a acestei instituții, astfel, Poliția de Frontieră Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este instituția specializată a statului care exercită atribuțiile ce îi revin cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere savârșite în zona de competență, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunarea interioară, inclusiv brațul Macin și canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă și în zona economică exclusivă, respectarea ordinii și liniștii publice în zona de competență, în condițiile legii.
Reglementările referitoare la activitatea Poliției de Frontieră Române, cuprinse secvențial în alte legi de organizare și funcționare a instituțiilor statului, au fost prevazute în legi speciale ce vizează combaterea unui anumit tip de infracționalitate.
Noul Statut al polițistului, adoptat prin Legea nr. 360 din 6 iunie 2002, completează și detaliază dispozițiile privind desfașurarea, în limitele și conform legii, a acestei activități pusă în slujba comunității.
Conform prevederilor legale în vigoare, Poliția de Frontieră Română are obligaţia de a respecta caracterul privat şi securitatea prelucrării datelor cu caracter personal ale fiecărei persoane. De asemenea, are obligația de a administra, în condiţii de siguranţă, datele colectate de înregistratoarele audio-video portabile de tip Body Worn Camera pentru îndeplinirea atribuţiilor legale ce-i revin şi de a asigura persoanelor înregistrate, în calitate de persoane vizate, drepturile anume prevăzute în cuprinsul Legii nr. 363/2018, respectiv Regulamentului (UE) nr. 679/2016 (RGPD).
- REGLEMENTARE SPECIALĂ
Dispoziția inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române nr. 7978 din 09.12.2020, privind stabilirea regulilor de utilizare a sistemelor audio-video portabile.
Pentru vizualizarea și salvarea documentului: descarcă PDF.
- CE SE ÎNȚELEGE PRIN DATE CU CARACTER PERSONAL?
Date cu caracter personal: orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (”persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau la mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.
- PRELUCRAREA DATELOR PERSONALE
Poliția de Frontieră Română prelucrează date cu caracter personal, prin utilizarea sistemelor audio-video portabile de tip Body Worn Camera, în spațiul public, fără consimțământul persoanei vizate, în scopul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, în condiţiile legii.
- SCOPURILE ÎN CARE SUNT PRELUCRATE DATELE CU CARACTER PERSONAL COLECTATE DE ÎNREGISTRATOARELE AUDIO-VIDEO PORTABILE DE TIP BODY WORN CAMERA
Înregistratoarele audio-video portabile de tip body worn camera, sunt utilizate de către polițiștii de frontieră în exercitarea atribuțiilor de serviciu, referitoare la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, precum și respectarea ordinii și liniștii publice în zona de competentă, în condițiile legii.
Utilizarea sistemelor audio-video portabile de tip Body Worn Camera, de către polițiștii de frontieră ce exercită atribuții de serviciu, vizează înregistrarea următoarelor categorii de intervenții și acțiuni:
- legitimarea și stabilirea identității persoanelor;
- conducerea persoanelor la sediul structurilor poliției de frontieră;
- efectuarea controlului corporal, al bagajului și al mijloacelor de transport, inclusiv oprirea forțată și imobilizarea vehiculelor;
- efectuarea verificărilor la frontieră, în linia I şi a II-a de control, cu ocazia constatării unui litigiu de trafic;
- constatarea infracţiunilor şi contravenţiilor;
- utilizarea forței și a mijloacelor de constrângere şi de protecţie, inclusiv a armelor de foc, aflate în dotare;
- cele determinate de prevenirea unui pericol iminent la adresa vieţii, sănătății și integrității fizice a unei persoane;
- verificarea modului de acțiune al personalului propriu;
- în orice alte situații generatoare de evenimente sau litigii de frontieră.
- CATEGORII DE DESTINATARI AI DATELOR PERSONALE
Înregistrările audio şi video pot fi comunicate în temeiul unei dispoziții legale exprese, circumscrise îndeplinirii funcțiilor judiciare cu care autoritatea publică solicitantă a fost învestită.
Astfel, înregistrările pot fi comunicate către orice autoritate publică sau orice alt organism sau entitate învestită cu exercițiul autorităţii de stat, competentă în materie de prevenire, descoperire, cercetare, urmărire penală şi combatere a infracţiunilor sau de executare a pedepselor, inclusiv în materia menținerii şi asigurării ordinii şi siguranţei publice.
Categorii de destinatari ale datelor personale
- persoana vizată/reprezentanții legali ai persoanei vizate;
- autorități publice de aplicare a legii (instanțe de judecată, parchete, alte unități ale M.A.I.).
- PERIOADA DE STOCARE
Înregistrările audio şi video se păstrează pe o perioadă de 45 zile de la data înregistrării.
Înregistrările audio şi video care fac obiectul unor proceduri judiciare se pot păstra, după caz, și după această perioadă, urmând regimul probelor. Cel puțin o dată la doi ani, la nivelul unității care prelucrează datele se verifică necesitatea continuării stocării acestor date.
La împlinirea termenului de 45 zile sau, după caz, după atingerea scopului pentru care au fost păstrate mai mult de 45 zile, înregistrările audio şi video se distrug.
- CATEGORIILE DE DATE CU CARACTER PERSONAL PRELUCRATE
Înregistrările audio și video pot cuprinde date personal care se referă la:
- imagine facială;
- voce;
- caracteristici fizice/antropometrice/comportament;
- date din documentele de identitate/pașaport/permis de conducere/certificat de înmatriculare/asigurare socială sau de sănătate/alte documente (nume, prenume, CNP, serie și nr. act de identitate/pașaport, adresă domiciliu);
- porecla/pseudonimul;
- date de contact ale persoanei vizate;
- date de geolocalizare/date de trafic/terminale de comunicaţii.
- DREPTURILE PERSOANELOR VIZATE
Ca o garanție a realizării scopului declarat al Legii nr. 363/2018 / Regulamentului (UE) nr. 679/2016, drepturile ce revin persoanei vizate sunt:
- dreptul la informare (art. 12, 13, 14 din Legea nr. 363/2018 și art. 13, 14, 34 din RGPD);
- dreptul de acces al persoanei vizate (art. 16 din Legea nr. 363/2018 și art. 15 din RGPD);
- dreptul la ștergerea datelor - ”dreptul de a fi uitat” (art. 18 din Legea nr. 363/2018 și art. 17 din RGPD);
- dreptul de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere (art. 57 din Legea nr. 363/2018 și art. 77 din RGPD);
- dreptul de a se adresa justiţiei (art. 58 din Legea nr. 363/2018 și art. 79 din RGPD).
Drepturile cuprinse în Legea nr. 363/2018 sunt redate mai jos:
Dreptul la informare (art. 12, 13, 14 din Legea nr. 363/2018)
ART. 12
(1) Operatorii sunt obligați să instituie măsurile organizatorice, tehnice şi de procedură pentru a furniza persoanei vizate informaţiile necesare potrivit prevederilor art. 13 şi art. 16-21 şi pentru a asigura transmiterea unui răspuns în legătură cu prelucrările desfăşurate în condiţiile prevăzute la art. 11 sau în legătură cu notificarea persoanelor vizate în cazul apariției unui incident de securitate, în condiţiile prevederilor art. 39.
(2) Răspunsul trebuie formulat într-o formă concisă, inteligibilă şi ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar şi simplu.
(3) Comunicarea informaţiilor în condiţiile prevăzute la alin. (2) se realizează în același format în care cererea a fost formulată, cu următoarele excepții:
- a) identitatea solicitantului nu poate fi stabilită cu exactitate, în condiţiile prevăzute la alin. (10);
- b) formatul ales pentru transmiterea cererii presupune riscuri de prelucrare neautorizată sau ilegală ori de pierdere, distrugere sau deteriorare accidentală, prin raportare la cantitatea de date cu caracter personal, gradul de sensibilitate al informaţiei, în special în situaţia categoriilor de date prevăzute la art. 10 ori a datelor referitoare la minori.
(4) Operatorul este obligat să instituie măsuri organizatorice şi de procedură în scopul facilitării exercitării drepturilor persoanei vizate în temeiul prevederilor art. 11 şi art. 16-21.
(5) Operatorul are obligaţia de a informa persoana vizată, în scris, cu privire la modul de soluţionare a cererilor formulate în temeiul prezentei legi. Răspunsul se transmite în mod gratuit, în cel mult 60 de zile calendaristice.
(6) În cazul în care cererile din partea unei persoane vizate sunt în mod vădit nefondate sau excesive, în special din cauza caracterului lor repetitiv, operatorul poate:
- a) să perceapă o taxă rezonabilă care să țină cont de costurile administrative pentru transmiterea sau comunicarea informaţiilor sau pentru luarea măsurilor solicitate; sau
- b) să refuze să dea curs cererii.
(7) Cuantumul taxei prevăzute la alin. (6) lit. a) va fi stabilit, respectiv actualizat prin act administrativ emis la nivelul operatorului.
(8) Caracterul nefondat sau excesiv al cererii se stabileşte de la caz la caz, în funcţie de următoarele criterii:
a) obiectul cererii;
- b) caracterul repetitiv al cererii;
- c) existenţa unor prelucrări suplimentare de date cu caracter personal, prin raportare la cele desfăşurate la momentul formulării cererii precedente.
(9) Caracterul nefondat sau excesiv al cererii, în condiţiile prevăzute la alin. (6), trebuie demonstrat de operator.
(10) În cazul în care identitatea persoanei care formulează o cerere în temeiul prevederilor art. 16 sau 18 nu a putut fi stabilită cu exactitate, operatorul îi solicită acesteia informaţii suplimentare necesare pentru confirmarea identităţii.
(11) Informaţiile suplimentare colectate potrivit prevederilor alin. (10) nu pot fi prelucrate în niciun alt scop decât pentru confirmarea identităţii şi se distrug în termen de 3 ani de la colectare. Operatorul poate stabili termene de păstrare mai mici.
ART. 13
Operatorii sunt obligaţi să instituie măsuri organizatorice, tehnice şi de procedură în scopul punerii la dispoziţia persoanelor interesate a următoarelor categorii de informaţii:
- a) identitatea şi datele de contact ale operatorului;
- b) datele de contact ale responsabilului cu protecţia datelor, după caz;
- c) scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal;
- d) dreptul de a depune o plângere la autoritatea de supraveghere şi datele de contact ale acesteia;
- e) dreptul de a solicita operatorului acces la datele cu caracter personal referitoare la persoana vizată ori rectificarea sau ştergerea acestor date sau restricţionarea prelucrării lor.
ART. 14
La cerere, atunci când legea nu prevede altfel, operatorul comunică persoanei vizate informaţiile prevăzute la art. 13, precum şi următoarele informaţii suplimentare:
- a) temeiul juridic al prelucrării;
- b) perioada pentru care sunt stocate datele cu caracter personal sau, în cazul în care nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili perioada respectivă;
- c) dacă este cazul, categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, inclusiv din state terţe sau organizaţii internaţionale;
- d) orice alte informaţii suplimentare, în funcţie de specificul activităţilor de prelucrare, în special atunci când datele cu caracter personal sunt colectate fără ştirea persoanei vizate.
Dreptul de acces al persoanei vizate (art. 16 din Legea nr. 363/2018)
ART. 16
(1) Persoana vizată are dreptul de a obţine de la operator, la cerere şi în mod gratuit, confirmarea faptului că datele cu caracter personal care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta.
(2) Operatorul este obligat, în situaţia în care prelucrează date cu caracter personal care privesc persoana vizată, să comunice acesteia, în termen de cel mult 60 de zile calendaristice de la înregistrarea solicitării, în condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (2) şi (3), pe lângă confirmare, inclusiv datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării, precum şi următoarele informaţii:
- a) scopurile şi temeiul juridic al prelucrării;
- b) categoriile de date cu caracter personal vizate;
- c) destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le-au fost divulgate datele cu caracter personal, în special destinatarii din state terţe sau organizaţii internaţionale;
- d) acolo unde este posibil, perioada pentru care se preconizează că vor fi stocate datele cu caracter personal sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă;
- e) dreptul de a solicita de la operator rectificarea sau ştergerea datelor cu caracter personal sau restricţionarea prelucrării datelor cu caracter personal referitoare la persoana vizată;
- f) dreptul de a depune o plângere la autoritatea de supraveghere şi datele de contact ale acesteia;
- g) comunicarea datelor cu caracter personal care sunt în curs de prelucrare şi a oricărei informaţii disponibile cu privire la originea datelor cu caracter personal.
Dreptul la ștergerea datelor – „dreptul de a fi uitat” (art. 18 din Legea nr. 363/2018)
ART. 18
(3) Operatorul are obligaţia de a şterge, prin proceduri ireversibile, din oficiu sau la cererea persoanei vizate, datele cu caracter personal a căror prelucrare nu este conformă dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 5 sau 10 ori care trebuie şterse în virtutea îndeplinirii unei obligaţii prevăzute expres de lege.
(4) Operatorul are obligaţia de a restricţiona prelucrarea datelor cu caracter personal, şi nu de a le şterge, în cazul în care este incidentă una dintre următoarele situaţii:
- a) exactitatea datelor cu caracter personal este contestată de persoana vizată, iar exactitatea sau inexactitatea datelor respective nu poate fi stabilită cu certitudine;
- b) datele cu caracter personal trebuie să fie păstrate ca mijloace de probă.
(5) Operatorul este obligat să comunice persoanei vizate, în condiţiile art. 12 alin. (2)-(4), în termen de cel mult 60 de zile calendaristice de la înregistrarea solicitării, confirmarea sau, după caz, infirmarea soluţionării cererilor formulate potrivit prevederilor alin. (1), (2) sau (3), motivele pe care se întemeiază măsura infirmării, precum şi faptul că se poate adresa cu plângere la autoritatea de supraveghere sau poate ataca în instanţă decizia operatorului.
(6) Termenul prevăzut la alin. (5) poate fi prelungit cu până la 60 de zile calendaristice, în măsura în care soluţionarea cererilor necesită proceduri complexe, în special consultarea unor autorităţi competente din străinătate. Persoana vizată este informată cu privire la prelungirea termenului înainte de expirarea termenului iniţial.
(7) Ridicarea restricţionării prelucrării instituite potrivit prevederilor alin. (4) lit. a) se realizează de către operator, concomitent cu notificarea persoanei vizate cu privire la măsura adoptată.
(8) Dispoziţiile alin. (5) nu se aplică dacă, ţinând seama de drepturile fundamentale şi interesele legitime ale persoanei fizice, o astfel de măsură este necesară şi proporţională într-o societate democratică pentru:
- a) a evita obstrucţionarea bunei desfăşurări a procesului penal;
- b) a nu prejudicia prevenirea, descoperirea, cercetarea, urmărirea penală şi combaterea infracţiunilor sau executarea pedepselor;
- c) a proteja ordinea şi siguranţa publică;
- d) a proteja securitatea naţională;
- e) a proteja drepturile şi libertăţile celorlalţi.
Dreptul de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere (art. 57 din Legea nr. 363/2018)
ART. 57
(1) În cazul în care persoana vizată consideră că prelucrarea datelor cu caracter personal care o vizează încalcă dispoziţiile prezentei legi, are dreptul de a se adresa cu plângere autorităţii de supraveghere.
(2) Dispoziţiile Regulamentului general privind protecţia datelor sunt aplicabile în mod corespunzător.
Dreptul de a se adresa justiției (art. 58 din Legea nr. 363/2018)
ART. 58
Fără a se aduce atingere posibilităţii de a se adresa cu plângere autorităţii de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa instanţei pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege, care le-au fost încălcate.
- MODUL DE EXERCITARE A DREPTURILOR
Pentru exercitarea drepturilor referitoare la prelucrări de date cu caracter personal efectuate de către Poliția de Frontieră Română prin utilizarea înregistratoarelor audio-video portabile de tip body worn camera, se poate transmite/depune o cerere operatorului din care face parte poliţistul de frontieră care a efectuat înregistrarea.
Pentru exercitare drepturilor cu privire la înregistrările efectuate de poliţiştii de frontieră din cadrul I.G.P.F., se poate transmite/depune o cerere la sediul I.G.P.F. din București, sector 6, Bulevardul Geniului, nr. 42C sau se poate transmite în format electronic la adresa: pfr@igpf.ro
La nivelul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române funcţionează Compartimentul Protecția Datelor cu Caracter Personal, care are printre atribuții și soluționarea cererilor persoanelor vizate.
Pentru exercitarea drepturilor referitoare la înregistrările efectuate de către polițiști de frontieră din cadrul celorlalți operatori de date din cadrul Poliției de Frontieră Române, respectiv Inspectoratele Teritoriale ale Poliției de Frontieră și Garda de Coastă, persoana vizată poate transmite/depune o cerere la sediul acestor operatori sau o poate transmite în format electronic la adresa menționată pe site-ul operatorului de date vizat.
Operatorul de date cu caracter personal este obligat să comunice persoanei vizate informaţii privind acțiunile întreprinse în urma unei cereri depuse în temeiul articolelor 16 și 18 din Legea nr. 363/2018, respectiv art. 15-22 din RGPD, fără întârzieri nejustificate şi în termenele prevăzute de aceste acte normative, respectiv:
- în cel mult 60 de zile calendaristice – conform Legii nr. 363/2018;
- în cel mult o lună de la primirea cererii (această perioadă poate fi prelungită cu două luni atunci când este necesar, ţinându-se seama de complexitatea şi numărul cererilor; operatorul informează persoana vizată cu privire la orice astfel de prelungire, în termen de o lună de la primirea cererii, prezentând şi motivele întârzierii) – conform RGPD.
Dacă nu ia măsuri cu privire la cererea persoanei vizate, operatorul de date informează persoana vizată, fără întârziere şi în termen de cel mult o lună de la primirea cererii, cu privire la motivele pentru care nu ia măsuri şi la posibilitatea de a depune o plângere în fața unei autorități de supraveghere şi de a introduce o cale de atac judiciară (conform RGPD).
În cazul în care persoana vizată introduce o cerere în format electronic, informaţiile sunt furnizate în format electronic acolo unde este posibil, cu excepţia cazului în care persoana vizată solicită un alt format.
Orice comunicare şi orice măsuri luate în temeiul articolelor 13, 16 și 18 din Legea nr. 363/2018, respectiv 15-22 şi 34 sunt oferite gratuit.
În cazul în care cererile din partea unei persoane vizate sunt în mod vădit nefondate sau excesive, în special din cauza caracterului lor repetitiv, operatorul poate:
- să perceapă o taxă rezonabilă ținând cont de costurile administrative pentru furnizarea informaţiilor sau a comunicării sau pentru luarea măsurilor solicitate sau să refuze să dea curs cererii.
În cazul în care are îndoieli întemeiate cu privire la identitatea persoanei fizice care înaintează cererea, operatorul poate solicita furnizarea de informaţii suplimentare persoanei vizate (legitimarea - atunci când cererea se depune personal sau transmiterea unei copii după documentul de identitate – atunci când cererea se transmite prin poștă sau electronic).
Verificarea identităţii solicitantului este necesară în scopul:
- obținerii dovezii rezonabile a identităţii solicitantului/obținerii dovezii certe a relației dintre solicitant şi persoana vizată, acolo unde cererea se face în numele persoanei vizate;
- protejării datelor cu caracter personal împotriva unui acces neautorizat sau ilegal;
- asigurării persoanei vizate că operatorul ia toate măsurile tehnice şi organizatorice pentru a asigura securitatea şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal
Informaţiile suplimentare colectate nu pot fi prelucrate în niciun alt scop decât pentru confirmarea identităţii şi se distrug în termen de 3 ani de la colectare. Operatorul poate stabili termene de păstrare mai mici.
- EXCEPȚIILE PRIVIND EXERCITAREA DREPTURILOR
Excepțiile privind exercitarea drepturilor sunt prevăzute atât de Legea nr. 363/2018, cât și de RGPD.
Excepțiile prevăzute de Legea nr. 363/2018 sunt:
- amânarea, restricționarea sau omiterea furnizării de informaţii la cererea persoanei vizate (Art. 15);
- limitarea dreptului de acces (Art. 17).
Măsura amânării, restricționării sau omiterii furnizării de informaţii persoanei
ART. 15
(1) Operatorul poate dispune, după caz, măsura amânării, restricţionării sau omiterii furnizării de informaţii persoanei vizate în condiţiile prevăzute la art. 14 numai dacă, ţinând seama de drepturile fundamentale şi interesele legitime ale persoanei vizate, o astfel de măsură este necesară şi proporţională într-o societate democratică pentru:
- a) evitarea obstrucţionării bunei desfăşurări a procesului penal;
- b) evitarea prejudicierii prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau a executării pedepselor;
- c) protejarea ordinii şi siguranţei publice;
- d) protejarea securităţii naţionale;
- e) protejarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.
(2) Măsura amânării furnizării de informaţii se dispune pe o perioadă ce nu poate depăşi un an, în situaţia în care incidenţa condiţiilor care fac imposibilă comunicarea este limitată în timp. Măsura amânării poate fi prelungită în interiorul termenului de un an. La împlinirea termenului pentru care măsura amânării furnizării de informaţii a fost dispusă, operatorul transmite informaţiile prevăzute de lege.
(3) Persoana vizată este informată în scris, în cel mult 60 de zile calendaristice de la înregistrarea solicitării, cu privire la măsura amânării furnizării de informaţii şi motivul dispunerii acesteia, cu privire la termenul pentru care a fost dispusă această măsură, precum şi cu privire la faptul că se poate adresa autorităţii de supraveghere cu plângere împotriva deciziei operatorului sau poate ataca în instanţă decizia operatorului.
(4) Măsura restricţionării furnizării de informaţii se dispune în situaţia în care incidenţa condiţiilor care fac imposibilă comunicarea nu este limitată în timp. În situaţia restricţionării furnizării de informaţii, operatorul transmite persoanei vizate un răspuns. Forma şi conţinutul răspunsului sunt stabilite de fiecare operator în parte.
(5) Măsura omisiunii furnizării de informaţii se dispune în situaţia în care chiar şi simpla informare a persoanei vizate cu privire la una sau mai multe operaţiuni de prelucrare este de natură să afecteze una dintre activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d).
(6) Omisiunea furnizării de informaţii poate să fie parţială sau totală. În situaţia omisiunii parţiale, persoana vizată este informată, în termen de cel mult 60 de zile calendaristice de la înregistrarea solicitării, cu privire la categoriile de prelucrări care nu sunt de natură a afecta activităţile prevăzute la alin. (1). În situaţia omisiunii totale, operatorul transmite persoanei vizate un răspuns. Forma şi conţinutul răspunsului sunt stabilite de fiecare operator în parte.
(7) Operatorul este obligat să ţină evidenţa situaţiilor în care a fost dispusă măsura omiterii furnizării de informaţii şi să documenteze adoptarea acestei măsuri.
(8) În luna ianuarie a fiecărui an, operatorul are obligaţia de a informa autoritatea de supraveghere cu privire la situaţia statistică a măsurilor de omisiune a furnizării de informaţii adoptate în anul precedent, defalcat pentru fiecare dintre activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d).
Limitarea dreptului de acces
ART. 17
(1) Dispoziţiile art. 16 nu se aplică dacă, ţinând seama de drepturile fundamentale şi interesele legitime ale persoanei fizice, o astfel de măsură este necesară şi proporţională într-o societate democratică pentru:
- a) evitarea obstrucţionării bunei desfăşurări a procesului penal;
- b) evitarea prejudicierii prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau a executării pedepselor;
- c) protejarea ordinii şi siguranţei publice;
- d) protejarea securităţii naţionale;
- e) protejarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.
(2) Măsura limitării dreptului de acces poate să fie totală sau parţială şi se dispune cu privire la una sau mai multe operaţiuni de prelucrare în situaţia cărora dezvăluirea este de natură să afecteze una dintre activităţile prevăzute la alin. (1).
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), persoana vizată poate fi informată cu privire la categoriile de prelucrări care nu sunt de natură a afecta activităţile prevăzute la alin. (1), motivul adoptării acestei măsuri, precum şi cu privire la posibilitatea de a depune o plângere la autoritatea de supraveghere sau de a se adresa instanţei.
(4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (3), motivul adoptării măsurii de limitare a dreptului de acces nu se comunică în situaţia în care dezvăluirea acestuia este de natură să afecteze una dintre activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d).
(5) Operatorul este obligat să ţină evidenţa cazurilor în care a fost dispusă măsura de limitare a dreptului de acces şi să documenteze adoptarea acestei măsuri.
(6) În luna ianuarie a fiecărui an, operatorul are obligaţia de a informa autoritatea de supraveghere cu privire la situaţia statistică a cazurilor în care a fost adoptată măsura de limitare a dreptului de acces în anul precedent, defalcat pentru fiecare dintre activităţile prevăzute la alin. (1).
- AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL
Potrivit Legii nr. 102/2005, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (A.N.S.P.D.C.P.) are ca principal obiectiv apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Legalitatea prelucrărilor de date cu caracter personal care cad sub incidenţa Regulamentului și a Legii nr. 363/2018 este monitorizată şi controlată de Autoritatea de supraveghere.
Coordonatele de contact ale A.N.S.P.D.C.P. sunt :
Sediul în B-dul G-ral Gheorghe Magheru 28-30, sector 1, cod poștal 010336, București
Telefon: 031.805.92.11, 031.805.92.12; Fax: 031.805.96.02; Internet: www.dataprotection.ro
E-mail: anspdcp@dataprotection.ro
- EXERCITAREA DREPTURILOR PERSOANEI VIZATE PRIN REPREZENTARE
ART. 80 din RGPD
1) Persoana vizată are dreptul de a mandata un organism, o organizaţie sau o asociaţie fără scop lucrativ, care au fost constituite în mod corespunzător în conformitate cu dreptul intern, ale căror obiective statutare sunt de interes public, care sunt active în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate în ceea ce priveşte protecţia datelor lor cu caracter personal, să depună plângerea în numele său, să exercite în numele său drepturile menţionate la articolele 77, 78 şi 79, precum şi să exercite dreptul de a primi despăgubiri menţionat la articolul 82 în numele persoanei vizate, dacă acest lucru este prevăzut în dreptul intern.
(2) Statele membre pot prevedea că orice organism, organizaţie sau asociaţie menţionată la alineatul (1) din prezentul articol , independent de mandatul unei persoanei vizate, are dreptul de a depune în statul membru respectiv o plângere la autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 77 şi de a exercita drepturile menţionate la articolele 78 şi 79, în cazul în care consideră că drepturile unei persoane vizate în temeiul prezentului regulament au fost încălcate ca urmare a prelucrării.
ART. 59 din Legea nr. 363/2018
În scopul apărării drepturilor sale, persoana vizată are dreptul de a mandata un organism, o organizaţie sau o asociaţie, care nu are scop lucrativ, constituită în condiţiile legii, ale cărei obiective statutare sunt de interes public şi care este activă în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, să depună plângerea în numele său şi să exercite în numele său drepturile prevăzute de prezenta lege.
Această secțiune a fost a fost actualizată la data de 14.12.2020.