Interviu cu E.S. domnul Marcin Wilczek, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în România

 

„România este pregătită să adere la zona Schengen”

Înainte de a începe acest interviu, dorim să vă mulţumim pentru amabilitatea cu care aţi acceptat să oferiţi acest interviu Revistei Frontiera, revistă care la 1 aprilie 2020, împlineşte 100 de ani de existenţă. De asemenea, dorim să vă mulţumim pentru vizita pe care aţi făcut-o de curând la Muzeului Poliţiei de Frontieră Române din Municipiul Giurgiu. Ce a însemnat pentru excelenţa voastră această viziă?

În primul rând, permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru oportunitatea acestui interviu şi să vă urez toate cele bune pentru cei aproape 100 de ani de la lansarea revistei Frontiera!

Am vizitat Giurgiu de multe ori în timpul şederii mele în România, fie când am trecut graniţa în Bulgaria, fie când am venit la Giurgiu pentru o plimbare de-a lungul Dunării şi o vizită la ştrandul din localitate. Cu toate acestea, prima vizită oficială la Giurgiu am avut-o în data de 14 mai 2019 şi am avut ocazia să mă întâlnesc cu autorităţile judeţene şi locale (prefectul, preşedintele Consiliului Judeţean, primarul) şi să vizitez Muzeul Poliţiei de Frontieră din Giurgiu. A fost o ocazie unică de a mă familiariza cu istoria şi prezentul Poliţiei de Frontieră din România. În timpul acestei vizite, am aflat, de asemenea, că o bornă de graniţă din 1927 când Polonia şi România aveau frontieră comună, a fost descoperită în Munţii Maramureşului şi este expusă în Viseu de Sus. Ne-ar plăcea să adăugăm una la colecţia noastră de la Muzeul Formaţiunilor Poloneze de Frontieră din Szczecin.

În timpul vizitei mele la muzeu, am observat că erau expuse uniforme ale Poliţiei de Frontieră din alte ţări, dar nicio uniformă a poliţiei poloneze de frontieră. Prin urmare, la solicitarea mea, comandantul Poliţiei Poloneze de Frontieră, a donat o uniformă de gală şi o uniformă de teren pentru muzeu, în spiritul unei bune colaborări între ţările noastre. Pe 11 iunie, i-am invitat pe prietenii noştri de la Muzeul Poliţiei de Frontieră din România la Ambasada Poloniei şi le-am înmânat uniformele şi documentele pe care le-am primit din Polonia. Sunt foarte fericit că vizita mea la Muzeul de Poliţie de Frontieră din Giurgiu a dus la îmbogăţirea colecţiei muzeului.

Aţi mai avut contacte directe cu Poliţia de Frontieră Română până la această vizită?  Ce ne puteţi spune despre Poliţia de Frontieră Română?

Am avut multe contacte cu Poliţia de Frontieră din România, ca turist în trecut şi din 2015 ca rezident în România,  fie la aeroportul din Bucureşti Otopeni, fie la punctele de trecere a frontierei - cu Bulgaria (Giurgiu, Turnu Măgurele), Ucraina (Siret), Ungaria (Urziceni) şi Serbia (Naidaş). Am fost întotdeauna impresionat de profesionalismul şi eficienţa lor.

Şi în timp ce îmi planific călătoriile, folosesc informaţiile despre trafic furnizate de site-ul dvs. https://www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline/

Profesional, am avut ocazia să vizitez Centrul Operaţional de Coordonare al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră din Bucureşti în timpul vizitei ministrului polonez de interne Mariusz Błaszczak în România, în ianuarie 2016. Am fost foarte impresionat de echipamentul pe care îl are Poliţia de Frontieră a României. A fost o altă confirmare a faptului că, pentru România, protecţia graniţelor externe ale UE este de o importanţă deosebită şi că, din punct de vedere tehnic, România este pregătită să adere la zona Schengen.

România şi Polonia sunt două ţări pe care le leagă multe similitudini şi evenimente de natură istorică. Cum catalogaţi astăzi relaţiile bilaterale dintre ţările noastre?

Aliaţi în NATO şi membri ai Uniunii Europene – relaţiile  noastre bilaterale au fost şi continuă să fie excelente. Anul 2019 este foarte important pentru relaţiile dintre Polonia şi România, deoarece celebrăm două aniversări importante. În iunie, sărbătorim aniversarea a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Polonia şi România, iar pe 7 octombrie vom sărbători 10 ani de la semnarea de către Preşedinţii Lech Kaczyński şi Traian Băsescu a Declaraţiei privind Parteneriatul Strategic dintre Polonia şi România.

Excelentele noastre relaţiile bilaterale din prezent au fost construite pe baza relaţiilor noastre istorice.

La nivel politic, avem adesea vizite ale oficialilor polonezi în România şi ale oficialilor români în Polonia. În mai 2018, am avut o primă rundă de consultări interguvernamentale în Polonia, iar a doua rundă a acestor consultări este planificată pentru acest an.

Avem, de asemenea, o cooperare militară puternică în cadrul NATO. România este cel mai important aliat al Poloniei din regiune, de pe flancul de est al NATO. Polonia găzduieşte pe teritoriul său un grup de batalioane multinaţionale NATO, care includ soldaţi români, în timp ce peste 200 de soldaţi polonezi sunt detaşaţi în oraşul Craiova, ca element al prezenţei sporite a NATO în regiunea Mării Negre.

Cooperarea noastră economică merită, de asemenea, menţionată. În 2018, schimburile comerciale polono-române au fost de 6760,6 milioane EUR, cu o creştere de 11% faţă de 2017. În 2018, Polonia s-a clasat pe locul patru pe lista celor mai mari furnizori de bunuri pe piaţa românească şi pe locul şapte printre cei mai mari destinatari de mărfuri româneşti. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României pentru anul 2017, Polonia a fost al 16-lea cel mai mare investitor străin din România, cu o cotă de 0,9% în investiţii străine directe cumulate în România. Valoarea cumulată a ISD poloneze în România la sfârşitul anului 2017 a fost de 692 milioane EUR. Numărul companiilor poloneze de pe piaţa românească creşte în mod sistematic – la data de  31/04/2019 în România, erau înregistrate 1.126 de companii cu capital polonez.

Colaborăm, de asemenea, în formate regionale - cum ar fi Formatul B9, compus din nouă ţări central europene care se concentrează pe probleme de securitate şi apărare, şi în cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări. În acest ultim format, sperăm să construim conexiuni fizice mai strânse între ţările cu deschidere la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică. Via Carpatia - în prezent în construcţie - ne va apropia şi mai mult.

Din ce în ce mai mulţi turişti polonezi vizitează România, tot mai mulţi studenţi români merg în Polonia prin programul Erasmus.

Şi, nu în ultimul rând, avem relaţii bilaterale excelente la nivel interpersonal. Uneori, în timp ce călătoresc prin România şi întâlnesc diferiţi oameni, aud poveşti despre cooperarea la nivel regional între şcoli, organizaţii sau oameni. Chiar şi în timpul vizitei mele la Giurgiu am vorbit cu unii membri ai Poliţiei de Frontieră Române care au petrecut câteva luni de instruire la punctul de trecere a frontierei noastre cu Belarus în Terespol sau Germania în Świecko.

Şi acum putem adăuga şi cooperarea între muzeele Poliţiilor de Frontieră.

Acest tip de cooperare, despre care nu aveam nici cea mai mică idee, mă face foarte fericit şi este o dovadă că relaţiile noastre sunt mai profunde şi mai puternice decât ar fi putut să îşi imagineze chiar şi un diplomat. 

Polonia este ţara gazdă a Agentiei Frontex, iar poliţiştii de frontieră români au o foarte bună colaborare cu colegii polonezi pe linia securizării frontierelor. Având în vedere faptul că Polonia răspunde de cea mai mare porţiune de frontieră estică a Uniunii Europene, urmată de România, care asigură cea de-a doua lungime, puteţi să ne spuneţi câteva lucruri despre provocările pe care le implică aceste responsabilităţi?

Într-adevăr, sediul Frontex este situat în Varşovia, iar responsabilităţile agenţiei şi ale statelor membre cresc proporţional cu noile provocări. În ultima perioadă, avem de-a face cu trei mari provocări: migraţia, crima organizată (terorismul, contrabanda, traficul de fiinţe umane) şi urgenţele umanitare.

În primul rând, Frontex joacă un rol important în procesul de aplicare a legislaţiei privind migraţia, asistă statele membre ale UE în coordonarea repatrierii în ţara de origine a migranţilor ilegali, a solicitanţilor de azil care nu au obţinut azil sau a persoanelor care depăşesc termenul de şedere. În al doilea rând, prevenirea terorismului, a contrabandei şi a traficului de fiinţe umane, precum şi multe alte infracţiuni transfrontaliere reprezintă una dintre provocările principale şi cele mai dificile ale acestei agenţii. În al treilea rând, Frontex are, de asemenea, rolul foarte important de a coordona şi organiza operaţiuni comune şi intervenţii rapide la frontieră pentru a sprijini statele membre la frontierele externe, inclusiv în situaţii de urgenţă umanitară şi de salvare pe mare.

Începând cu luna ianuarie 2019, România deţine pentru prima dată preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Cu toate că, pe plan european, această perioadă este marcată de schimbări importante pentru definirea viitorului Uniunii Europene, în contextul finalizării mandatului actual al Parlamentului European, precum şi al Comisiei Europene, România a reuşit să avanseze în negociere o serie de dosare foarte importante în vederea consolidării securităţii interne. La final de mandat, cum vedeţi rezultatele Preşedinţiei României în acest domeniu?

Al doilea pilon al preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene a fost intitulat „O Europă mai sigură”. Acest lucru demonstrează că preşedinţia română pune un accent deosebit pe siguranţa cetăţenilor noştri prin creşterea coeziunii dintre statele membre ale UE şi prin abordarea noilor provocări de securitate care ameninţă UE.

În cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 7 şi 8 martie 2019, miniştrii au purtat discuţii şi au făcut mari progrese în privinţa unor subiecte foarte importante: migraţia, frontierele externe ale UE şi lupta împotriva terorismului. În ceea ce priveşte cooperarea UE cu ţările din Africa de Nord privind migraţia, s-a decis că UE poate să acţioneze mai mult pentru a sprijini ţările din Africa de Nord prin consolidarea capacităţii lor de a gestiona migraţia, inclusiv controlul la frontiere, căutarea şi salvarea pe mare, adoptarea şi punerea în aplicare a legislaţiei privind azilul şi migraţia, reintegrarea, returnarea şi readmisia. Au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte negocierile cu Parlamentul European pe tema regulamentului privind Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă Europeană, precum şi stadiul actual al reformei în materie de azil. Eliminarea conţinutului terorist online este o altă măsură discutată care trebuie aplicată urgent.

 

După cum ştim, ultimii ani au fost marcaţi de schimbări importante care au determinat dezvoltarea de noi instrumente care modifică în mod substanţial abordarea europeană în domeniul managementului frontierelor. Una dintre cele mai importante realizări ale Preşedinţiei României a fost obţinerea acordului co-legislatorilor asupra noului Regulament privind Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă la nivel european (EBCG 2.0). În acest context, ce beneficii consideraţi că va aduce EBCG 2.0 statelor membre?

Sunt convins că noul regulament privind Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă Europeană va asigura un Frontex nou, mai puternic şi mai eficient, ceea ce înseamnă, în cele din urmă, un mai mare control al frontierelor externe ale UE. Frontex este consolidat în privinţa personalului şi a echipamentelor tehnice şi i se acordă un mandat mai larg pentru a sprijini activităţile statelor membre în ceea ce priveşte protecţia frontierelor şi cooperarea cu ţările terţe.

Prin călătoriile pe care le faceţi întâlniţi des poliţişti de frontieră. Cum sunt poliţiştii de frontieră văzuţi prin ochii unui Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar?

Poliţiştii noştri de frontieră sunt gardieni nu numai ai securităţii ţărilor noastre, ci şi a întregii Uniuni Europene. Ei au o mare responsabilitate, iar eu am un mare respect pentru profesionalismul, eficienţa şi disponibilitatea lor de a acţiona. Ca diplomat de carieră care s-a alăturat serviciului diplomatic al Poloniei în 1994, îmi amintesc foarte bine cât de dureros, solicitant şi costisitor a fost procesul de reformare a sistemului nostru de control la frontieră înainte de a putea fi acceptaţi în UE.

Excelenţa dumneavoastră, vă muţumim încă o dată pentru amabilitatea de a ne oferi acest interviu şi ţinând seamă de faptul că pe 24 iulie Poliţia de Frontieră va împlini 155 de ani de existenţă instituţională, v-am ruga să adresaţi colegilor care vegheaza la frontieră câteva cuvinte!

Doresc să le urez tuturor poliţiştilor de frontieră din România toate cele bune  cu ocazia sărbătorii a 155 de ani de existenţă instituţională, multe reuşite în cariera lor profesională şi multe intervenţii fructuoase care ne vor ţine pe toţi cei din UE în siguranţă!

  • Interviu cu E.S. domnul Marcin Wilczek, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în România
  • Interviu cu E.S. domnul Marcin Wilczek, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în România
  • Interviu cu E.S. domnul Marcin Wilczek, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în România
  • Interviu cu E.S. domnul Marcin Wilczek, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în România

Politia de Frontiera Romana este institutia specializata a statului care se ocupa de supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat ... mai departe