Ne aflăm astăzi într-un moment semnificativ pentru România și pentru Poliția de Frontieră. Primele cinci luni ale anului 2025 ne-au pus în fața unui context nou, generat de integrarea deplină în spațiul Schengen și, totodată, ne-au provocat să menținem un nivel ridicat de siguranță la frontierele externe ale Uniunii Europene.
Integrarea în spațiul Schengen și noile noastre misiuni
Odată cu eliminarea controalelor la frontierele interne, cetățenii se pot deplasa liber către Ungaria și Bulgaria, fără opriri în fostele puncte de frontieră. Este o schimbare istorică, care a venit însă cu responsabilități. Reamintim tuturor că este în continuare obligatoriu să dețină un document de călătorie valabil - fie carte de identitate, fie pașaport -, iar în cazul minorilor, rămân valabile aceleași condiții legale privind documentele de însoțire.
Chiar dacă nu mai realizează verificări la frontierele interne, Poliția de Frontieră Română continuă misiunile de supraveghere în zona de competență, de până la 30 km față de linia de frontieră. Aici, echipajele noastre desfășoară controale mobile, în sistem integrat cu alte structuri, sprijinite de tehnologie modernă, tocmai pentru a preveni și combate orice risc la adresa securității frontierei. Iar rezultatele nu au întârziat să apară - inclusiv prin capturi de bunuri de contrabandă și depistarea unor persoane implicate în migrație ilegală.
Traficul la frontieră - o schimbare de perspectivă
Începând cu 1 ianuarie 2025, odată cu intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele terestre, Poliția de Frontieră nu mai efectuează controale sistematice la frontiera internă, astfel că evidența persoanelor și mijloacelor de transport se păstrează exclusiv la frontiera externă. Astfel, în primele cinci luni ale anului, au tranzitat frontiera aproximativ 9,4 milioane persoane și 2,1 milioane mijloace de transport.
Dacă comparăm datele statistice cu cele de anul trecut de la frontierele externe, anul acesta avem o ușoară creștere de 5 până la 7 procente.
Ordine, siguranță și aplicarea legii
În plan operativ, Poliția de Frontieră a constatat aproximativ 13.000 de fapte ilegale, dintre care 7.700 de contravenții și peste 5.300 de fapte de natură penală.
Cele mai multe au vizat:
- trecerea frauduloasă a frontierei,
- fapte de contrabandă,
- încălcarea regimului circulației,
- dar și cazuri în creștere legate de arme, muniții și documente false sau falsificate.
În același timp, aproximativ 4.000 de cetățeni străini nu au primit acces în România - în unele cazuri din lipsa documentelor, în altele pentru că reprezentau o amenințare la siguranța publică.
Migrația ilegală - fenomen monitorizat continuu
Situația migranților ilegali care au încercat să treacă ilegal frontiera se prezintă astfel:
- pe sensul de intrare în țară au fost identificate 390 de persoane,
- iar pe sensul de ieșire, 316 de persoane.
Dacă discutăm în termeni de comparație, în primele 5 luni din ultimii 3 ani cifrele sunt următoarele:
- 2023: 15.417 treceri persoane
- 2024: 4.018 treceri persoane (scădere de aproximativ 74% față de anul 2023)
- 2025: 706 treceri persoane (scădere de aproximativ 82% față de anul 2024)
Principalele metode de trecere ilegală rămân:
- traversarea frontierei verzi (în peste două treimi dintre cazuri),
- ascunderea în mijloace de transport,
- utilizarea de documente false, falsificate sau substituire de persoană. În ceea ce privește combaterea fraudei documentare, polițiștii de frontieră mențin un ritm constant al identificărilor, fiind depistat, în medie, un astfel de caz la fiecare două zile, fapt ce reflectă nivelul ridicat de vigilență și profesionalism al structurilor operative.
Ca proveniență, topul primelor 5 cetățenii este următorul: Irak, Iran, Siria, Bangladesh și Nepal.
Este important de precizat că cetățenii ucraineni, refugiați în contextul conflictului din țara lor, sunt beneficiari de protecție temporară pe teritoriul Românei. Poliția de Frontieră acționează în raport cu ei în spiritul dreptului internațional și al respectului umanitar. Astfel, în perioada analizată, au fost depistați 2.859 cetățeni ucraineni care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera României.
Traficul ilegal de țigări - fenomen activ, combatere constantă
Traficul cu țigări rămâne una dintre principalele forme de contrabandă la frontierele României, generând câștiguri importante pentru rețele infracționale, dar și pierderi semnificative pentru bugetul de stat.
În primele cinci luni ale anului 2025, polițiștii de frontieră au reținut în vederea confiscării peste 1,48 milioane de pachete de țigări, cu o valoare estimată la aproximativ 35 milioane de lei.
Pe lângă pachetele de țigări, au mai fost confiscate:
- peste 1.100 kg de tutun vrac,
- și aproximativ 15 kg de tutun pentru narghilea.
Un exemplu elocvent este cazul depistat la Calafat luna trecută, unde, într-o cisternă care aparent transporta gaz, polițiștii de frontieră au descoperit 1.800.000 țigarete fără timbru fiscal, estimate la o valoare de 270.000 euro.
Tot aici reamintim și de cazul de la începutul lunii aprilie, când polițiștii de frontieră, sub coordonarea DIICOT Iași, au destructurat un grup infracțional format din români, moldoveni și bulgari, fiind reținute 6 persoane. În urma a 26 de percheziții în 11 județe și București, au fost confiscate peste 32 milioane de țigarete de contrabandă, sume importante de bani și echipamente pentru transport și contrafacere, prejudiciul adus bugetului României și UE fiind considerabil.
Traficul de droguri și substanțe interzise - capturi semnificative
Traficul de droguri și alte substanțe interzise continuă să reprezinte o linie importantă de risc la frontierele României. În perioada ianuarie - mai 2025, polițiștii de frontieră au desfășurat acțiuni atât independent, cât și în colaborare cu alte structuri, sub coordonarea DIICOT, fiind confiscate:
- 902 grame de cocaină,
- 1,2 kg de cannabis,
- 138 kg de marijuana,
- 26 kg de produse psihotrope,
- 7 kg de stupefiante diverse,
- și peste 200 de doze de precursori chimici.
Un caz deosebit a fost descoperit la Aeroportul Internațional Henri Coandă - Otopeni, unde polițiștii de frontieră au identificat un bărbat care ingerate 86 de capsule cu cocaină. Prin intervenția rapidă a echipajelor de control și colaborarea cu autoritățile medicale și judiciare, viața acestuia a fost salvată, iar o rețea internațională a fost destructurată.
Rezultate notabile pe linii speciale de muncă
- Traficul cu autoturisme furate: au fost depistate 79 de mijloace de transport suspecte a fi furate, în principal autoturisme înmatriculate în Germania, Belgia și Italia.
- Bunuri contrafăcute: au fost reținute peste 260.000 de articole contrafăcute, de la haine și încălțăminte, până la cosmetice, ceasuri și jucării - toate purtând mărci internaționale protejate.
- Braconaj piscicol: polițiștii de frontieră au confiscat peste 5.400 kg de pește, inclusiv specii protejate, și peste 22.000 de metri de plase ilegale. Au fost constatate 189 de infracțiuni și aplicate 321 de sancțiuni, în valoare totală de aproximativ 256.000 de lei.
Deșeuri: în perioada de referință au fost identificate 280 de transporturi de deșeuri. În 14 cazuri transporturile au fost identificate la intrarea în țară și, după verificările efectuate de colegii de la Garda de Mediu și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, care au constat că nu sunt îndeplinite condițiile legale, nu s-a permis intrarea acestora pe teritoriul național.
Proiecte de dezvoltare instituțională și investiții strategice
În prezent, Poliția de Frontieră desfășoară o serie de proiecte finanțate din fonduri europene - în valoare totală de aproximativ 900 de milioane de lei - care joacă un rol esențial în consolidarea capacității operaționale, modernizarea infrastructurii și creșterea nivelului de securitate la frontiere.
Aceste proiecte vizează, printre altele:
- dotarea echipajelor de teren cu echipamente moderne – de la drone și autospeciale operative, până la mijloace de supraveghere cu termoviziune și ambarcațiuni de patrulare;
- instalarea de echipamente performante pentru verificările de frontieră;
- modernizarea sistemului de supraveghere SCOMAR și a altor infrastructuri fixe;
- reabilitarea sediilor și bazelor operative;
- investiții în formarea profesională a polițiștilor de frontieră;
- asigurarea mentenanței sistemelor esențiale precum SCOMAR, SCOD, termoviziunea Attica, sistemele automate de control ABC sau nava de supraveghere maritimă OPV.
Toate aceste rezultate sunt rodul muncii unei instituții moderne, integrate în sistemul european de securitate, dar ancorate în realitatea operativă din teren. Poliția de Frontieră Română își asumă, zi de zi, rolul de garant al securității frontierelor, dar și de apărător al valorilor europene ale liberei circulații.
