• Moldovenii sunt pe primul loc in topul strainilor care
s-au prezentat in punctele de trecere a frontierei romanesti cu
pasapoarte falsificate
• Metoda cea mai folosita este cea de substituire de
persoana
• Majoritatea persoanelor depistate au varste cuprinse intre
20 si 30 ani
• Anul trecut au fost constatat 3.755 de infractiuni de fals
si uz de fals
• Frontiera de Vest a Romaniei - Directia Politiei de
Frontiera Oradea a fost cea mai tranzitata de persoane ce
intentionau sa foloseasca documente false ori falsificate
Falsurile
In anul 2006, politistii de frontiera au descoperit, in punctele de trecere, 335 pasapoarte, precum si aproximativ 492 de alte tipuri de documente false ori falsificate (permise de rezidenta, de conducere, carti verzi, carti de identitate, invitatii, certificate de inmatriculare, etc.), de care diferite persoane - cetateni romani sau straini - intentionau sa se foloseasca pentru a trece ilegal frontiera de stat.
Ponderea cea mai mare a documentelor de calatorie false sau falsificate o reprezinta cele romanesti - 243 - pasapoartele fiind cele de tip vechi, care sunt inca in uz pana in martie 2007.
In aceeasi perioada, politistii de frontiera s-au confruntat cu o dezvoltare a fenomenului stampilelor de trafic false sau falsificate aplicate in pasapoarte.
In 2006, politistii de frontiera au depistat, in documentele de calatorie, 1.398 stampile false ori falsificate, apartinand atat autoritatilor romane (450), cat si celor straine (948).
Pe langa pasapoartele romanesti, politistii de frontiera au descoperit si 92 de documente de calatorie eliberate de autoritatile din strainatate (Bulgaria, Slovacia, Moldova, si Cehia etc.) false ori falsificate.
Metodele
Din punct de vedere al metodei folosite, se mentin la cote ridicate substituirile de persoana (legitimarea cu pasaportul altei persoane), in perioada de referinta, fiind depistate 155 persoane in aceasta situatie.
Alte modalitati de falsificare uzitate sunt inlocuirea fotografiei, falsificarea filei informatizate sau prelungirea in fals a pasaportului.
Totodata, s-a constatat ca se continua falsificarea pasapoartelor romanesti de tip vechi, prin inlocuirea fotografiei, in anul 2006, politistii de frontiera depistand 90 de astfel de documente.
Motivele
Pretextele celor care savarsesc astfel de fapte au fost dintre cele mai variate, pornind de la "visul" de a se reintoarce in tarile de unde au fost returnati, fie cu dorinta de a calatori in tarile unde accesul le este permis numai in baza vizelor obtinute de la reprezentantele diplomatice, fie cu intentia de a se sustrage de la raspunderea penala sau contraventionala pentru faptele comise in trecut.
Motivele invocate de cetatenii romani care au recurs la aceste metode au fost diverse, pornind de la lipsa banilor necesari pentru obtinerea unui document de calatorie valabil, munca "la negru" in strainatate sau depasirea nejustificata a termenului legal de sedere in statele pe teritoriul carora au calatorit.
In ceea ce priveste cetatenii moldoveni, acestia intrau legal in Romania, in baza pasapoartelor personale valabile, sub "paravanul" excursiei turistice si se prezentau la iesirea din tara cu documente de calatorie falsificate, emise de tarile pentru care nu era necesara viza pentru a calatori in statele Schengen.
Zone de actiune
Punctele de trecere a frontierei cele mai tranzitate de persoanele care au avut pasapoarte sau vize false ori falsificate sunt cele de pe raza Directiei Politiei de Frontiera Oradea (judetele Arad, Bihor, Satu Mare) cu 234 de astfel de documente, fiind urmate de punctele de trecere aeroportuare, cu 76 de persoane ce au prezentat pasapoarte false ori falsificate.
Realizand o analiza pe varste a celor care au apelat la acest gen de documente de calatorie s-a constatat ca preponderenta o detin persoanele incadrate la categoria 20 - 30 ani (195 persoane).
Raspunderea penala
In momentul depistarii persoanelor care recurg la astfel de metode - folosirea unor documente de calatorie false sau falsificate - politistii de frontiera intrerup calatoria celor in cauza, luand totodata masura intocmirii actelor premergatoare pentru savarsirea infractiunilor comise (fals, uz de fals, fals material in inscrisuri oficiale sau complicitate la savarsirea acestei infractiuni, tentativa de iesire / intrare ilegala, etc.), acestia fiind prezentati in fata parchetelor teritoriale in vederea dispunerii masurilor ce se impun, legea sanctionand astfel de fapte cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani, in functie de fapta comisa.
Din punct de vedere numeric, in anul 2006, lucratorii nostri au constatat 3.775 infractiuni de fals si uz de fals.
O contributie importanta, in depistarea unor astfel de falsuri, o au ofiterii care isi desfasoara activitatea in punctele si centrele de contact ce functioneaza la nivelul frontierelor Romaniei, prin intermediul carora se verifica, in mod operativ, documentele ce prezinta suspiciuni de falsificare.
La nivelul frontierei romane exista sapte puncte de contact:
• La frontiera de est: Centrul de Contact
Galati si Punctul de Contact Siret - Porubnoe;
• La frontiera de sud: Centrul de Contact Burgas si Birourile
de Contact de la Giurgiu si Portile de Fier I;
• La frontiera de vest: Punctele de Contact Oradea si
Artand.
In cadrul acestor puncte de contact isi desfasoara activitatea, alaturi de politistii de frontiera romani, ofiteri din statele vecine si Uniunea Europeana (austrieci, spanioli, bulgari, unguri, italieni si turci) care se afla intr-un schimb permanent de informatii.
Modalitati de combatere a fenomenului
In scopul prevenirii si combaterii fraudei in documente, Politia de Frontiera Romana foloseste aparatura si dispozitive de ultima generatie, capabile sa ajute la descoperirea falsurilor, un exemplu in acest sens constituindu-l comparatoarele video-spectrale, spectografele, lampile ultraviolete si aparatele de verificat documente - folosite deja in punctele de trecere a frontierei de nord si est, precum si in aeroporturi - care analizeaza datele din documente in mai multe moduri - lumina alba, ultravioleta, infrarosu si filtre de culoare.
Politia de Frontiera Romana va continua sa intreprinda masuri ferme, in zonele de competenta, in vederea depistarii persoanelor care uziteaza documente false sau falsificate de calatorie si luarii masurilor legale ce se impun impotriva acestora.