În nord-estul țării, la aproximativ 12 kilometri de orașul Suceava, în localitatea Salcea, s-a redeschis, în urmă cu doi ani, modern și pregătit pentru un aflux din ce în ce mai mare de călători, noul Aeroport Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava. De aceea am hotătât să facem o prezentare a acestui loc unde își desfășoară activitatea colegii noștri din Poliția de Frontieră.
Poziția geografică raportată la centrul pistei este 47º41’14,92” latitudine nordică și 26º21’14,49” longitudine estică, la 413 m deasupra nivelului mării, suprafața acoperită de infrastructura aeroportului fiind de apoximativ 114 ha.
Însoțiți de către șeful Punctului Poliției de Frontieră, comisar Deleanu Cezar, am mers să explorăm spațiul aeroportului, amestecați printre turiști, oameni de afaceri sau diverși angajați.
Din informațiile furnizate de la șeful Serviciului Comercial din cadrul aeroportului, Cristian Cocuz, am aflat câteva date legate de istoria acestui aeroport. Astfel, primele curse aeriene au operat pe acest aeroport începând cu anul 1962, la acea vreme existând o pistă de pământ înierbat de pe care puteau decola sau ateriza aeronave de mică capacitate, aerogara fiind reprezentată printr-o clădire din lemn amplasată în locația actualului Aeroclub „Grigore Baștan”.
Principala companie aeriană din România, TAROM, a operat zboruri comerciale la Suceava din 1962 până în 2001, acestea fiind apoi reluate începând cu anul 2004. În perioada de „pauză” a TAROM-ului, zborurile au fost asigurate de compania privată Angel Airlines.
În anul 1968 aeroportul a fost mutat pe actualul amplasament fiind betonată o pista, cu o lungime de 1.800 m și lățime de 30 m, o platformă de îmbarcare/debarcare de 7.800 mp și a fost realizat dispozitivul luminos de apropiere, cu balizaj. De asemenea a fost construit turnul de control, parcul auto și remiza P.S.I., precum și clădirea de birouri unde era aerogara, toate acestea fiind funcționale și astăzi.
Aeroportul este amplasat în orașul Salcea, la 11,2 km est de orașul Suceava și la 30.5 km vest de orașul Botoșani, accesul fiind posibil prin D.N. 29 ce leagă cele două orașe.
În anul 1992 Aeroportul Suceava s-a împărțit în două instituții distincte cu obiecte de activitate diferite și bine delimitate: R.A. Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava, având ca obiect de activitate întreținerea infrastructurii aeroportuare și deservirea aeronavelor la sol și ROMATSA – Direcția de Servicii de Navigație Aeriană (D.S.N.A. Suceava), având ca obiect de activitate dirijarea aeronavelor, întreținerea echipamentelor și a mijloacelor de protecție a navigației aeriene.
În anul 1997, prin Hotărârea Guvernului nr. 398, Aeroportul Suceava, se transferă sub tutela Consiliului Județean Suceava.
Prin prevederile Ordinului Nr.26/2011 aeroportul a fost certificat ca aeroport deschis traficului aerian international.
În anul 1982 a fost dată în folosință actuala aerogara, la vremea respectivă fiind una dintre cele mai spațioase și moderne aerogări, cu o suprafață totală de 1.440 mp și o capacitate de procesare de 250 pasageri/oră. În acest moment aerogara este compartimentată special pe fluxuri de plecări și sosiri, atât pentru pasagerii din traficul intern cât și pentru cel extern.
În anul 2004, aeroportul Suceava capătă denumirea de „Aeroportul Ștefan cel Mare” Suceava și, totodată, se aprobă deschiderea punctului de control pentru trecerea frontierei de stat și se înființează biroul vamal de control și vămuire la frontieră pentru traficul internațional de călători și de mărfuri.
Punctul Poliției de Frontieră Aeroport „Ștefan cel Mare” Suceava a fost înființat prin H.G. nr. 1980 din 16.11.2004, publicată în M.O. 1075 din 18.11.2004. punctul a început să funcționeze cu un personal format doar din șeful de punct și trei agenți, în luna februarie 2005. Acum, în cadrul punctului activează 12 polițiști de frontieră, dintre care 10 agenți si 2 ofițeri.
În anul 2016 au fost scoase la concurs, prin încadrare din sursă externă, cinci posturi de agent de poliție de frontieră, iar cei cinci polițiști de frontieră și-au început activitatea din luna ianuarie 2017. În prezent, organigrama punctului prevede un număr de 10 agenți la compartimentul ture serviciu și un ofițer. În ceea ce privește programul de lucru al personalului punctului, acesta a fost adaptat în funcție de nevoile de trafic, de orarul zborurilor regulate și de orarul de funcționare al aeroportului. Personalul a lucrat, și încă lucrează, în limita a 40 de ore pe săptămână, într-un program flexibil de opt ore pe zi, cu două zile libere pe săptămână sau în ture, în limita a 8 – 15 ore pe zi.
În funcție de situația operativă, în cadrul punctului s-au organizat și întreprins o serie de măsuri specifice, cum ar fi suplimentarea posturilor la Compartimentul Ture de Serviciu, fiind delegați trei agenți, din cadrul altor Inspectorate Teritoriale ale Poliției de Frontieră, iar începând cu anul acesta, unul dintre agenții detașați a fost mutat definitiv, deoarece un alt agent s-a pensionat.
Din punct de vedere al volumului, traficului de pasageri și aeronave înregistrat în 2017, se observă o creștere cu 600%, creștere datorată suplimentării numărului de destinații și al curselor, astfel că șeful de punct comisar Cezar Deleanu este nevoit să îmbrace uniforma și să efectueze controlul documentelor cot la cot cu colegii care lucrează în ghișeu. Timpul este foarte scurt, iar polițiștii de frontieră trebuie să fie concentrați la maximum în aceste perioade. În afară de aceasta, o problemă este și faptul că tehnica de calcul are un nivel scăzut de fiabilitate, iar acest lucru face să crească timpii de așteptare la control în fața filtrelor.
Cu toate acestea, polițiștii de frontieră reușesc să facă față fluxului de călători și să gestioneze activitatea specifică. Cabinele de lucru sunt dotate cu echipamente docu-box și cititoare optice, care pot citi documente ce au stocate date biometrice. De asemenea, personalul punctului a primit accesul la toate aplicațiile interne și externe care pot fi accesate din dispecerat sau din filtrele de control, care practic, ridică la un nivel superior calitatea muncii. Totuși, se impune modificarea și redimensionarea structurii Poliției de Frontieră din cadrul Aeroportului suceavean.
În anul 2017 prin PTF Aeroport „Ștefan cel Mare” Suceava au tranzitat 229.643 cetățeni, față de 37.667 în 2016 și au fost controlate 1.529 aeronave față de 282 cu un an înainte. Ca naționalități, la cetățenii UE ponderea este deținută de către italieni, în timp ce ucrainenii și cetățenii moldovenii sunt de regulă doar în tranzit către alte aeroporturi din Româmia mai apropiate de localitățile de domiciliu, întorcându-se de la muncă din occident.
Tot în cursul anului trecut au fost rezolvate de 256 de litigii, față de 45 în 2016, fiind aplicate cinci sancțiuni contravenționale cu amendă, însumând 40.000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor legale de către transportatori și au fost constatate 5 infracțiuni cu 2 cetățeni români și 3 ucraineni, dintre care: trei pentru tentativă la contrabandă calificată și 2 pentru infracțiunea asimilată contrabandei. Au fost descoperite 195 de alerte, dintre care 3 introduse de INTERPOL.
În prezent, Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava aplică o strategie de dezvoltare pentru a atrage companii aeriene, operatori și agenții de turism pentru a introduce noi rute din/către Suceava. Scopul este ca Aeroportul Suceava să devină „poarta” principală de intrare din nord-estul României și pentru destinațiile ulterioare. Activitățile de dezvoltare ale aeroportului sunt orientate către creșterea volumului de trafic pasageri, precum și numărul de companii aeriene, prin construirea și consolidarea parteneriatului cu acestea. Toate aceste lucruri fac ca Poliția de Frontieră să fie nevoită să își crească numărul de lucrători, pentru a face față cu brio traficului tot mai mare de călători, lucru care se va întâmpla în viitorul apropiat.
„Am absolvit Academia de Poliție, Arma Poliție de Frontieră, în anul 2000. De atunci am lucrat în diferite structuri din zona Sucevei, iar în momentul în care am auzit de înființarea Punctului Poliției de Frontieră Aeroport Suceava, am considerat că aceasta poate fi provocarea vieții mele în ceea ce privește meseria de polițist de frontieră. Astfel că, după o pregătire temeinică și studii aprofundate în ceea ce privește munca de poliție de frontieră, în februarie 2005 am luat examenul pentru funcția de șef de punct. Împreună cu patru colegi agenți am înființat punctul de la zero. Am fost în documentare la Aeroporturile din Iași și din București, unde am învățat tot ce se poate despre constituirea și funcționarea unui asemenea obiectiv. Pe această cale doresc să le mulțumesc celor doi șefi de puncte aeroportuare de la data respectivă, gen.(r) cu două stele Dumitru Haralambie - PPF Otopeni, dar și col. (r) Gabriel Calinciuc, șef PPF Iași. După 2 ani de „despărțire”, în perioada ianuarie 2006 - februarie 2008, am lucrat la Direcția Poliției de Frontieră Rădăuți, Biroul Combaterea Traficului cu Substanțe Interzise, dar de atunci, din februarie 2008, am revenit la aeroport ca șef al Punctului de Trecere a Frontierei Aeroport Suceava, unde sunt și în prezent. Provocările sunt imense, deoarece timpul scurt și lipsa personalului sau aparatura învechită, mă obligă, pe mine personal, să îmbrac uniforma și să lucrez în filtru, cot la cot cu colegii mei. Astfel că, experiența mea profesională, crește exponențial cu fiecare zi, cu fiecare document pe care îl văd sau analizez sau cu fiecare persoană care îmi zâmbește de partea cealaltă a geamului tonetei poliției de frontieră.”
Comisar de poliție Cezar Deleanu
„M-am angajat în Poliția de Frontieră Română pe data de 1 aprilie 2006 la SPF Siret din cadrul IJPF Suceava. Am desfășurat activități în cadrul Compartimentului Ture Serviciu al SPF Siret, apoi SPF Rădăuți, unde am fost pe rând dispecer în PTF Siret și PTF Vicșani (feroviar), lucrător în linia I, linia II, formator și șef de grupă până la 1 aprilie 2017. De atunci îmi desfășor activitatea în PPF Aeroport Suceava. Aici am ocazia să aplic cunoștințele dobândite de-a lungul timpului în locurile în care am desfășurat activitatea de polițist de frontieră.”
Agent șef adjunct de poliție Lucian Ionel Tănase
„Mi-am început cariera de polițist în ianuarie 2017 fiind convinsă că în cei 17 ani petrecuți în companii multinaționale am acumulat destulă experiență necesară îndeplinirii cu celeritate a îndatoririlor și rigorilor acestei meserii. A fi polițist de frontieră îmi dă posibilitatea să îmi exprim patriotismul față de țara natală, România. Nicolae Iorga spunea că „un patriot se recunoaște prin faptul că iubește, respectă și caută să adune și să îmbunătățească tărâmurile și oamenii”. În același asentiment cu marele istoric îmi doresc ca prin simpla funcție ce o îndeplinesc și care îmi dă posibilitatea să intru în contact cu persoane de altă cetățenie, să pot îmbunătăți percepția acestora despre patria mea. Pregătirea profesională acumulată pe timpul participării la cursul de inițiere în carieră a constituit un fundament solid al viitoarei mele cariere de polițist. Sub coordonarea colegilor mai vechi ai SPFA Suceava am reușit să dezvolt cunoștințele acumulate, acestea fiindu-mi strict necesare desfășurării cu rigurozitate a activității profesionale de zi cu zi. Sunt mândră de statutul obținut ca urmare a exercitării funcției de polițist de frontieră și sunt sigură că statul român se poate baza pe calitățile mele.”
Agent de poliței Cătălina Ivan
„M-am angajat în Poliția de Frontieră în anul 2017 luna ianuarie. Până în momentul încadrării am lucrat 7 ani în mediul privat unde am acumulat experiență în lucrul cu oamenii. Deși munca prestată înainte este diferită față de munca din Poliția de Frontieră eu, personal, consider că cea din urmă mi se potrivește mai bine. Adaptarea la mediul riguros din poliție a fost ușoară deoarece la Aeroportul „Ștefan Cel Mare” este un colectiv cu experiență vastă în domeniu și foarte profesionist.”
Agent de poliție Cătălin Stan
„Sunt absolvent al Școlii de la Oradea promoția 2013. Am deprins curiozitate și simpatie față de meseria de polițist de frontieră încă din perioada liceului, dorind cu adevărat să fac o carieră în Poliția de Frontieră. În decursul activității mele, de agent de poliție de frontieră, am efectuat toate demersurile ce se impun, fiind tot timpul în căutarea legalității cu privire la frontiera de stat. Am avut constatări contravenționale și penale pe timpul desfășurării atribuțiilor, atât în PTF, cât și la frontiera verde. Mereu m-a preocupat specializarea și perfecționarea în domeniul Poliției de Frontieră așa că am urmat mai multe cursuri de specialitate pentru a-mi îmbunătății activitatea profesională. Sunt motivat de a respecta legislația naționala și europeană pentru a avea o bună continuitate în această meserie.”
Agent de poliție Alexandru Constantin Borș
