Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei

Structurile Politiei de Frontiera Romane actioneaza intr-un mediu social delimitat, oferind servicii publice, pentru satisfacerea cerintelor contribuabililor nationali si europeni si, ca atare, sunt receptive la reactiile acestei "piete de consum".

In viziune moderna Politia de Frontiera isi indeplineste misiunile intr-un sistem integrat. Sistemele integrate sau "sistemele de sisteme" ori "familiile de sisteme" sunt determinate de complexitatea si amploarea factorilor de mediu, asa cum este, de pilda, infractionalitatea transfrontaliera organizata. Sistemele integrate au evoluat parcurgand etapele specifice sistemelor independente si sistemelor interoperabile.

Din aceasta perspectiva de abordare rezulta ca structurile politienesti de frontiera actioneaza intr-un cadru integrat in primul rand in interiorul lor, in al doilea rand in cadrul national de cooperare, cu celelalte institutii cu atributiuni la frontiera, dar si in contextul international cu structurile similare din tarile vecine, tari ale U.E. si alte tari.

Scopul acestei cooperari "integrate" il constituie combaterea crimei organizate transfrontaliere care a devenit tot mai complexa si greu de contracarat.

Sistemul integrat pentru securitatea frontierei face parte din categoria sistemelor complexe si reprezinta ansamblul ordonat de procese si elemente caracterizat prin numeroase interconexiuni si interactiuni capabil sa indeplineasca obiectivul fundamental - securitatea frontierei de stat a Romaniei.

Sistemul integrat pentru securitatea frontierei este un sistem complex caracterizat de multitudinea elementelor componente interconectate prin numeroase canale informationale (in interiorul si exteriorul sau) capabil de interactiuni si conexiuni inverse, de mentinere a echilibrului si autoreglare destinat combaterii infractionalitatii transfrontaliere.

Gradul de integrare a sistemului este determinat de gradul de interactiune al subsistemelor componente.

Sistemul este de tip deschis, caracterizat prin flexibilitate si eterogenitate si este capabil sa desfasoare prin intermediul subsistemelor (elementelor) componente o seama de activitati specifice, care pe principiul complementaritatii si a multiplelor relatii informationale si actionale, contribuie la realizarea obiectivului fundamental (securitatea frontierei).

Fiind de tip deschis, sistemul integrat pentru securitatea frontierei este capabil de a se interconexa fara modificari esentiale sau chiar fara nici o modificare cu alte sisteme cum ar fi sistemul national de aparare, sistemul national de gestionare a crizelor, sistemul de prevenire si combatere a terorismului si altele, sau sisteme similare ale altor tari.

Conceptul de sistem integrat pentru securitatea frontierelor s-a dezvoltat si aprofundat in ultimul deceniu al secolului XX.

In Romania, preocuparile in acest domeniu au fost initiate in a doua jumatate a anului 2001 cand, in mod practic, a fost legiferata infiintarea Grupului Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, care reuneste institutiile nationale cu atributii la frontiera, sau cu legatura cu frontiera.

In cadrul Politiei de Frontiera, institutia direct responsabila cu securizarea frontierei (supravegherea si controlul frontierei), au fost initiate clarificari conceptuale care au determinat masuri concrete de asigurare a unei integrari legislative, organizationale, operationale, de suport logistic, management al resurselor umane, atat endogen (in interior) cat si exogen (in exterior), cu institutiile nationale cu atributii la frontiera, cu tarile vecine, tari europene si alte tari, situand pe primul plan specificitatea nationala, dar imbinand armonios si realizarile pe plan european si mondial.

Obiective fundamentale, percepute prin prisma implementarii sistemului integrat de securitatea frontierei si in perspectiva combaterii eficiente a criminalitatii transfrontaliere:

• realizarea si perfectionarea cadrului legal si administrativ de planificare si coordonare operationala unitara si coerenta, la nivel national si local a fenomenelor transfrontaliere;
• reglementarea prin lege a cadrului de colaborare dintre institutiile nationale cu atributii in domeniul managementului integrat al frontierei Romaniei. Integrarea stransa si coordonarea unitara a sarcinilor indeplinite la frontiera si a celor desfasurate de alte autoritati in interiorul teritoriului national;
• armonizarea deplina a legislatiei nationale specifice acquis-ul Uniunii Europene privind protectia frontierelor, migratia si azilul;
• finalizarea procesului de dezvoltare a capacitatii administrative a institutiilor cu responsabilitati la frontiera prin adecvarea pregatirii specifice unitare a resurselor umane;
• realizarea infrastructurii corespunzatoare la frontiera, finalizarea subsistemelor de comunicatii, tehnologia informatiei, supraveghere si control adaptate specificului frontierelor (terestra, aeriana, fluviala si maritima) si asigurarea interconectarii si interfatarii echipamentelor necesare in sistem integrat;
• implementarea progresiva a procedurilor specifice privind protectia frontierelor, migratia si azilul, adecvat procesului de armonizare a actelor normative interne cu acquis-ul comunitar;
• amplificarea cooperarii internationale in domeniul managementului frontierei cu Statele Membre ale Uniunii Europene, tarile vecine, precum si cu alte tari;
• realizarea si utilizarea efectiva a unui mecanism eficient de monitorizare si evaluare a managementului integrat al frontierei la toate nivelurile.

In spiritul cerintelor Uniunii Europene, pentru realizarea obiectivelor enuntate este imperios necesara o politica unitara si coerenta in privinta managementului integrat al frontierei bazata pe:

• un mecanism comun de coordonare si cooperare operationala;
• analize de risc integrate comune;
• resurse umane unitar pregatite si echipamente interoperationale;
• armonizarea legislativa;
• eforturi comune ale tuturor institutiilor.

Sistemul integrat pentru securitatea frontierei, asa cum este perceput, reprezinta una dintre cele mai dificile provocari la adresa factorilor superiori de decizie, atat din punct de vedere conceptual, cat si din punct de vedere al proiectarii si realizarii acestui mecanism deosebit de complex. Complexitatea este data de multitudinea structurilor participante, eterogenitatea si dispunerea lor spatiala si temporala, dinamica vehicularii informatiilor, ritmul rapid in care se succed evenimentele la frontiera; modul de operare extrem de variat practicat de organizatiile criminale transfrontaliere; aparitia si manifestarea de noi forme de criminalitate transnationala; progresele tehnice si tehnologice in realizarea mijloacelor de prevenire si combatere a infractiunilor si, in general, a actelor ilegale specifice domeniului transfrontalier, gradul ridicat si diversificat de interconexiuni dintre elementele sistemului, multitudinea actiunilor derulate temporal si spatial, specificitatea legislativa, structurala, procedural - functionala, relationala, de suport logistic si multe alte considerente.

Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat este la randul lui integrabil cu sistemul national de aparare a tarii, cu sistemul national de gestionare a crizelor, cu sistemul de prevenire si combatere a terorismului si cu alte asemenea sisteme. In acelasi timp, el este interfatabil si cu sistemele similare din tarile vecine, tari ale Uniunii Europene si, in perspectiva, cu sistemul informatic Schengen (SIS) etc.

Integrarea in sistem a elementelor componente (subsistemelor) determina gradul de interactiune al sistemului. Gradul de interactiune este definit de felul in care este perceputa punerea consecventa in aplicare a principiilor managementului integrat si ale managementului participativ, de modalitatea de realizare a interfatarii subsistemelor, de organizarea structurala si actionala a institutiilor participante, de interoperabilitatea mijloacelor din dotarea respectivelor institutii, ca si de vointa elementelor de a actiona in comun in orice situatie incepand cu schimbul oportun de informatii si terminand cu actiunile efective de combatere si, la nevoie, de inlaturare a urmarilor provocate de infractionalitatea transfrontaliera.

Luand in consideratie institutiile interne (din tara) si internationale care participa, intr-o forma sau alta, la prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere constatam cat de ampla, complexa si diversificata este extinderea sistemului integrat destinat acestui scop.

Sistemul integrat pentru securitatea frontierei se compune din procese (subsistemul informational) si elemente (subsisteme).

Schema proceselor specifice de prevenire si combatere a infractionalitatii transfrontaliere

In proiectarea si constructia sistemului integrat pentru securitatea frontierei, apreciem ca se impune o anume esalonare. Toate subsistemele sunt supuse principiilor si regulilor generale si specifice sistemului integrat.

Elementele cheie ale sistemului integrat sunt: canalele si fluxurile informationale; relatiile ce se stabilesc intre structurile responsabile; schimburile reciproce de informatii; analizele de risc (analizele integrate de risc); prevenirea comiterii infractiunilor transfrontaliere; actiunile concrete de combatere a infractionalitatii transfrontaliere de catre fiecare dintre institutii sau in cooperare; inlaturarea urmarilor provocate de infractionalitatea transfrontaliera.

Relatiile endogene sunt cele care se manifesta in interiorul sistemului intre subsisteme si inauntrul acestora, iar relatiile exogene sunt relatiile care se stabilesc in afara sistemului cu alte sisteme, cu extrasistemul.

Fundamentarea relatiilor in sistemul integrat este o conditie esentiala in functionarea intregului mecanism si apreciem ca trebuie orientata in urmatoarele directii principale:

• Armonizarea legislativa si procedurala, optimizarea organizatorica si asigurarea functionarii la standarde europene a institutiilor cu atributii la frontiera (inlaturarea paralelismelor si suprapunerilor de competente, in ce priveste migratia, azilul, traficul de stupefiante si celelalte forme de infractionalitate transfrontaliera);
• Managementul unitar al resurselor (umane, tehnice, tehnologice, informationale, logistice, financiare etc.) pe baza de programe multianuale sectoriale integrate si utilizarea eficienta a acestor resurse;
• Intensificarea actiunilor de prevenire a imigratiei ilegale in Romania, desfasurate in terte tari, in special in cele de origine si de tranzit:

  • Implementarea sistematica a regulilor UE/Schengen referitoare la vize:
    • continuarea adaptarii practicilor la politica Uniunii Europene in domeniul vizelor;
    • imbunatatirea caracteristicilor de siguranta ale colantului vizei nationale;
    • imbunatatirea capacitatii administrative a structurilor responsabile cu eliberarea vizelor.
  • Cresterea rolului oficiilor consulare in prevenirea intrarii ilegale in Romania:
    • perfectionarea pregatirii personalului oficiilor consulare in domeniul descoperirii falsurilor in documente;
    • dotarea adecvata a oficiilor consulare cu echipamente de descoperire a falsurilor in documente;
    • cresterea gradului de exigenta in acordarea vizei romane pentru cetatenii din tarile cu potential migrator concomitent cu perfectionarea metodologiei de verificare a cererilor de acordare a vizelor;
    • elaborarea si aplicarea unor chestionare complexe si inteligente in procedura de acordare a vizelor in cadrul reprezentantelor diplomatice sau consulare ale Romaniei si generalizarea utilizarii bazei de date cu intrebari specifice, pentru evaluarea exigenta a oportunitatii acordarii vizelor;
    • crearea conditiilor pentru eliberarea si verificarea autenticitatii vizelor prin sistemul informatizat "on-line".
  • Intarirea rolului atasatilor de afaceri interne/ofiterilor de legatura in prevenirea migratiei ilegale:
    • intarirea si extinderea retelei atasatilor de afaceri interne/ ofiterilor de legatura in principalele tari cu potential migrator ca si in cele de tranzit;
    • intensificarea actiunilor atasatilor de afaceri interne/ofiterilor de legatura pe linia schimbului de date si informatii si elaborarii de rapoarte privind riscurile generate de migratia ilegala in tara in care isi desfasoara activitatea.
  • Intensificarea cooperarii intre institutiile cu atributii la frontiera si consulate, in vederea depistarii si prevenirii migratiei ilegale;
  • Cresterea rolului transportatorilor internationali in prevenirea intrarii/iesirii ilegale in/din Romania a cetatenilor tertelor tari:
    • perfectionarea pregatirii personalului transportatorilor in descoperirea falsurilor in documente;
    • imbunatatirea continutului protocoalelor de cooperare, in domeniul schimbului de informatii dintre Politia de Frontiera Romana, Autoritatea Nationala a Vamilor si celelalte institutii (agentii) pe de o parte si transportatorii internationali pe de alta parte;
    • stabilirea de metodologii specifice de lucru, efectuarea de analize periodice si adoptarea unor masuri eficiente de eliminare a riscului transportarii in/din Romania a persoanelor fara documente valabile.
• Controlul si supravegherea frontierei de stat a Romaniei:

  • Asigurarea unei infrastructuri adecvate desfasurarii controlului si supravegherii frontierei:
    • perfectionarea organizarii supravegherii frontierei dupa principii moderne;
    • infiintarea (modernizarea) si imbunatatirea organizarii fluxurilor in punctele de trecere a frontierei;
    • modernizarea si extinderea retelei de centre de primire si cazare a cetatenilor straini care solicita statutul de refugiat si a celor depistati cu sedere ilegala pe teritoriul national.
  • Asigurarea echipamentelor mobile si stationare, de supraveghere si control al frontierei terestre, fluviale, maritime si aeriene (aeroporturi), necesare managementului operational (efectiv) al frontierei, adecvat situatiei de la frontiera. Integrarea acestora intr-un sistem unitar eficient de supraveghere si control al frontierei:
    • proiectarea si implementarea sistemului integrat pentru securitatea frontierei;
    • dotarea cu echipamente adecvate, diferentiat, in functie de analizele de risc, studiile de fezabilitate realizate si dinamica situatiei operative, in conformitate cu recomandarile si cele mai bune practici comunitare;
    • asigurarea eficientei, prin evitarea paralelismelor, excesului si disproportiilor in dotare si utilizarea intensiva (in comun) a echipamentelor;
    • asigurarea complementaritatii, compatibilitatii structurale si interoperabilitatii echipamentelor din dotarea institutiilor cu atributii la frontiera;
    • asigurarea echipamentelor de comunicatii interfatabile pentru facilitarea schimbului operativ de informatii intre autoritati, precum si a sistemelor informatice securizate corespunzator interconectate;
    • mentinerea in stare operationala a dotarilor printr-un sistem de mentenanta eficient.
  • Optimizarea managementului participativ al frontierei:
    • imbunatatirea coordonarii si cooperarii operationale, dintre toate institutiile nationale cu competente privind controlul si supravegherea frontierei;
    • generalizarea efectuarii controlului si supravegherii frontierei pe baza analizelor integrate de risc, adaptate tipului de frontiera si folosite ca instrumente de optimizare a managementului participativ al frontierei, precum si ca modalitati de furnizare a informatiilor de incredere asupra situatiei de la frontiera;
    • generalizarea aplicarii procedurilor de control si supraveghere prevazute in cadrul Manualului Politistului de Frontiera;
    • monitorizarea eficientei si eficacitatii metodelor si tehnicilor de management participativ al frontierei;
  • Asigurarea unei coordonari interne unitare si functionale la toate nivelurile a managementului participativ al frontierei:
    • implementarea Strategiei Nationale de Management Integrat al Frontierei stabilind clar si fara echivoc actiunile necesare, responsabilitatile si termenele de realizare efectiva a acestora;
    • elaborarea, acolo unde este necesar, a planurilor locale si nationale, bazate pe analizele de risc;
    • delimitarea precisa a competentelor functionale ale ministerelor (agentiilor) pentru optimizarea managementului participativ la frontiera;
• Dezvoltarea cooperarii inter-institutionale pe teritoriul national:

  • Perfectionarea coordonarii, la nivel central si local, stabilirea sarcinilor comisiilor responsabile cu informatiile, pregatirea in comun si receptivitatea la nereguli;
  • Imbunatatirea comunicarii intre institutiile cu atributii la frontiera si stabilirea modului de aplicare a masurilor comune ce trebuie desfasurate pentru realizarea managementului integrat;
  • Incheierea si aplicarea efectiva a protocoalelor pentru schimbul de date si informatii intre autoritatile competente (politie de frontiera, organe vamale, politie, jandarmerie, servicii specializate, autoritati judecatoresti, parchet, procuratura, organe locale, alte organisme abilitate);
  • Perfectionarea metodelor si intensificarea actiunilor de cautare pe teritoriul national a persoanelor fara drept legal de sedere in tara;
  • Adaptarea adecvata a reglementarilor privind accesul lucratorilor straini pe piata fortei de munca din Romania;
  • Intensificarea actiunilor in directia prevenirii si combaterii traficului de fiinte umane si exploatarii sexuale a copiilor;
  • Perfectionarea controlului si supravegherii bazate pe informatii, in concordanta cu legislatia nationala si cu prevederile acordurilor de cooperare politieneasca;
  • Extinderea actiunilor de combatere a infractionalitatii transfrontaliere, pe integ teritoriul national:
    • evaluarea permanenta a situatiei la frontiera si adoptarea masurilor specifice in interiorul teritoriului national;
    • identificarea si diminuarea actiunii factorilor si conditiilor generatoare de emigratie ilegala, inasprirea pedepselor si aplicarea ferma a legii in astfel de cazuri;
    • prevenirea constituirii, depistarea si desfiintarea retelelor de trafic de fiinte umane si celorlalte forme de crima organizata transfrontaliera, constituite pe teritoriul national
    • organizarea si desfasurarea unitara, coordonata de controale complexe mixte pe traseele de tranzit de catre institutiile abilitate (Politia de Frontiera Romana, Autoritatea Nationala a Vamilor, Garda Financiara, Directia de Politie Rutiera, Comandamentul National al Jandarmeriei, Autoritatea Rutiera Romana, Registrul Auto Roman, Garda Nationala de Mediu si altele);
  • Adaptarea managementului celor trei tipuri de frontiera: terestra, pe apa si aeriana la cerintele comunitare;
• Amplificarea cooperarii internationale, bi - si multi - laterale privind managementul frontierei:

  • Intensificarea cooperarii cu tarile vecine in domeniul managementului frontierei comune:
    • perfectionarea cooperarii manageriale si operationale cu structurile similare din statele vecine (supravegherea alternativa, control in echipe comune etc.);
    • intensificarea schimbului de informatii, furnizarea de date relevante si de incredere, privind situatia de la frontiera, controalele si masurile de supraveghere aplicate;
    • perfectionarea canalelor de comunicare si activitatilor desfasurate in punctele, birourile si centrele de contact;
    • modificarea sau denuntarea acordurilor de mic trafic si treceri simplificate si transformarea treptata a punctelor de mic trafic/treceri simplificate in puncte de trecere a frontierei deschise traficului international.
  • Dezvoltarea cooperarii regionale cu statele riverane la Marea Neagra:
    • impulsionarea cooperarii prin schimb de date si informatii in cadrul Centrului de Informare si Coordonare la Marea Neagra de la Burgas (Republica Bulgaria), in scopul monitorizarii permanente a traficului navelor suspecte;
    • participarea activa la reuniunile anuale ale sefilor politiilor de frontiera/comandantilor garzilor de coasta din statele riverane la Marea Neagra;
    • initierea de exercitii comune, cu participarea navelor politiilor de frontiera si garzilor de coasta din statele riverane, pentru extinderea si perfectionarea cooperarii in domeniu.
  • Intensificarea cooperarii cu Statele Membre ale Uniunii Europene:
    • schimbul de date si informatii, utile si relevante in domeniul infractional transfrontalier;
    • incheierea de protocoale/intelegeri pentru situatii de readmisie;
    • intensificarea actiunilor de cooperare cu organismele specifice ale Uniunii Europene in baza intelegerilor incheiate.
  • Perfectionarea mecanismului repatrierii, in conformitate cu legislatia nationala, a cetatenilor tertelor tari care au patruns in teritoriul national fara autorizare;
• Fluidizarea traficului legal al persoanelor si marfurilor la frontiera:

  • Pregatirea personalului in vederea aplicarii, preponderente a procedurii analizei integrate de risc in controlul efectuat la trecerea frontierei de stat;
  • Dezvoltarea sistemului de analiza de date si informatii printr-un management adecvat al riscurilor;
  • Cresterea volumului de operatiuni in procedura simplificata pe baza utilizarii analizei de risc;
  • Crearea facilitatilor pentru primirea de informatii relevante care urmeaza a fi folosite in activitatea de investigatie si supraveghere vamala;
  • Intarirea controlului operativ al operatiunilor vamale de tranzit pentru prevenirea fenomenului de sustragere de la vamuire;
  • Sporirea gradului de responsabilitate decizionala a personalului cu privire la introducerea in tara a marfurilor prohibite sau restrictionate la import si a celor care pot dauna mediului inconjurator;
  • Asigurarea conditiilor de exercitare a controlului transfrontalier simultan al documentelor de calatorie, mijloacelor de transport si al marfurilor prin alcatuirea, pregatirea si operationalizarea formatiunilor mixte de control (politisti de frontiera, personal vamal, sanitar, personal sanitar-veterinar si fitosanitar etc.).
• Asigurarea resurselor umane adecvate, din punct de vedere cantitativ si calitativ prin:

  • Proiectarea si desfasurarea unitara a programelor de pregatire in domeniul managementului modern al frontierei;
  • Asigurarea necesarului de personal si pregatirea adecvata pentru metoda de analiza si evaluare a riscului;
  • Adaptarea legislatiei secundare referitoare la activitatile de resurse umane in institutiile cu atributii la frontiera, conform noului cadru legislativ proiectat dupa modelul aquis-ului comunitar, cu reguli clare privind: identificarea, selectionarea, evolutia in cariera, evaluarea performantei profesionale, a starii si practicii disciplinare, motivarea si recompensarea personalului;
  • Armonizarea sistemului de formare si pregatire continua a personalului, cu politicile de management al carierelor profesionale; pregatirea personalului orientata pe nevoile de pregatire identificate in urma analizei modului de desfasurare a activitatilor specifice, precum si pe baza unui sistem de feed-back privind eficacitatea sistemului de formare;
  • Intensificarea pregatirii in domeniul informaticii, limbilor straine (de circulatie internationala si ale tarilor vecine), cunoasterii procedurilor de lucru, legislatiei, folosirii tehnicii si echipamentelor, in domeniul aplicativ-tactic, diferentiat pe categorii de personal si niveluri ierarhice;
  • Desfasurarea de programe comune de pregatire specifica practica a personalului cu atributii la frontiera, pe probleme de interes, pe baza acordurilor de cooperare bi- sau multi-laterale;
  • Dezvoltarea unui corp profesionist de formatori in cadrul centrelor de pregatire si sporirea implicarii celor mai buni experti in domeniu, in procesul de formare;
  • Dezvoltarea cooperarii cu tarile membre ale Uniunii Europene si terte tari in domeniul pregatirii resurselor umane:
    • incheierea de acorduri bi si multi-laterale cu organisme specializate pe linia pregatirii profesionale, in vederea formarii si dezvoltarii competentelor personalului in corelatie cu dinamica fenomenului infractionalitatii transfrontaliere si cu practicile europene in domeniu;
    • organizarea de seminarii, simpozioane, conferinte, ateliere de lucru, cursuri (Academia de vara), schimburi de experienta pe probleme privind criminalitatea transfrontaliera, la care sa fie invitati si experti din statele membre UE / statele vecine;
    • initierea si derularea de programe privind pregatirea de specialitate/ manageriala a personalului, inclusiv pentru elaborarea cerintelor operationale si a specificatiilor tehnice pentru achizitia echipamentelor de supraveghere si control.
• Combaterea coruptiei in randul personalului institutiilor nationale cu atributii de supraveghere si control al frontierei de stat:

  • Proiectarea si desfasurarea, la nivelul institutiilor de invatamant/locul de munca, de programe de educatie civica si conduita morala, educatie fizica si sport;
  • Ridicarea nivelului recompenselor acordate personalului in cazul unor realizari profesionale deosebite;
  • Stabilirea si aplicarea masurilor preventive;
  • Intensificarea verificarilor specifice;
  • Sanctionarea ferma a persoanelor care au savarsit acte de coruptie;
  • Cooperarea internationala pe linia prevenirii si combaterii actelor de coruptie cu efecte transfrontaliere.
• Utilizarea cadrului de cooperare asigurat de Sistemul national de prevenire si combatere a terorismului, pentru obtinerea complementaritatii si/sau congruentei intre masurile adoptate pe linia securizarii frontierei, cu cele in materie de prevenire si combatere a terorismului, prin:

  • Desfasurarea, intr-o viziune unitara, a tuturor categoriilor de misiuni ce revin institutiilor abilitate, in scopul identificarii si evaluarii constante a riscurilor si amenintarilor de natura terorista si a celor asociate;
  • Protejarea teritoriului national, prin prevenirea accesului si blocarea la frontiera a fluxurilor de sustinere cu resurse umane, mijloace de actiune si/sau resurse financiare si logistice, apartinand unor entitati teroriste sau care ar putea fi folosite de catre acestea.
• Prevenirea poluarii si protectia mediului inconjurator:

  • Organizarea si desfasurarea activitatilor proprii institutiilor cu atributii la frontiera cu respectarea normelor legale in domeniu;
  • Prevenirea si combaterea oricaror tentative de poluare a mediului de catre terti;
  • Conjugarea eforturilor pentru inlaturarea urmarilor catastrofelor naturale si ecologice.