Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei
Structurile Politiei de Frontiera Romane actioneaza intr-un mediu social delimitat, oferind servicii publice, pentru satisfacerea cerintelor contribuabililor nationali si europeni si, ca atare, sunt receptive la reactiile acestei "piete de consum".
In viziune moderna Politia de Frontiera isi indeplineste misiunile intr-un sistem integrat. Sistemele integrate sau "sistemele de sisteme" ori "familiile de sisteme" sunt determinate de complexitatea si amploarea factorilor de mediu, asa cum este, de pilda, infractionalitatea transfrontaliera organizata. Sistemele integrate au evoluat parcurgand etapele specifice sistemelor independente si sistemelor interoperabile.
Din aceasta perspectiva de abordare rezulta ca structurile politienesti de frontiera actioneaza intr-un cadru integrat in primul rand in interiorul lor, in al doilea rand in cadrul national de cooperare, cu celelalte institutii cu atributiuni la frontiera, dar si in contextul international cu structurile similare din tarile vecine, tari ale U.E. si alte tari.
Scopul acestei cooperari "integrate" il constituie combaterea crimei organizate transfrontaliere care a devenit tot mai complexa si greu de contracarat.
Sistemul integrat pentru securitatea frontierei face parte din categoria sistemelor complexe si reprezinta ansamblul ordonat de procese si elemente caracterizat prin numeroase interconexiuni si interactiuni capabil sa indeplineasca obiectivul fundamental - securitatea frontierei de stat a Romaniei.
Sistemul integrat pentru securitatea frontierei este un sistem complex caracterizat de multitudinea elementelor componente interconectate prin numeroase canale informationale (in interiorul si exteriorul sau) capabil de interactiuni si conexiuni inverse, de mentinere a echilibrului si autoreglare destinat combaterii infractionalitatii transfrontaliere.
Gradul de integrare a sistemului este determinat de gradul de interactiune al subsistemelor componente.
Sistemul este de tip deschis, caracterizat prin flexibilitate si eterogenitate si este capabil sa desfasoare prin intermediul subsistemelor (elementelor) componente o seama de activitati specifice, care pe principiul complementaritatii si a multiplelor relatii informationale si actionale, contribuie la realizarea obiectivului fundamental (securitatea frontierei).
Fiind de tip deschis, sistemul integrat pentru securitatea frontierei este capabil de a se interconexa fara modificari esentiale sau chiar fara nici o modificare cu alte sisteme cum ar fi sistemul national de aparare, sistemul national de gestionare a crizelor, sistemul de prevenire si combatere a terorismului si altele, sau sisteme similare ale altor tari.
Conceptul de sistem integrat pentru securitatea frontierelor s-a dezvoltat si aprofundat in ultimul deceniu al secolului XX.
In Romania, preocuparile in acest domeniu au fost initiate in a doua jumatate a anului 2001 cand, in mod practic, a fost legiferata infiintarea Grupului Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, care reuneste institutiile nationale cu atributii la frontiera, sau cu legatura cu frontiera.
In cadrul Politiei de Frontiera, institutia direct responsabila cu securizarea frontierei (supravegherea si controlul frontierei), au fost initiate clarificari conceptuale care au determinat masuri concrete de asigurare a unei integrari legislative, organizationale, operationale, de suport logistic, management al resurselor umane, atat endogen (in interior) cat si exogen (in exterior), cu institutiile nationale cu atributii la frontiera, cu tarile vecine, tari europene si alte tari, situand pe primul plan specificitatea nationala, dar imbinand armonios si realizarile pe plan european si mondial.
Obiective fundamentale, percepute prin prisma implementarii sistemului integrat de securitatea frontierei si in perspectiva combaterii eficiente a criminalitatii transfrontaliere:
-
realizarea si perfectionarea cadrului legal si administrativ de planificare si coordonare operationala unitara si coerenta, la nivel national si local a fenomenelor transfrontaliere;
-
reglementarea prin lege a cadrului de colaborare dintre institutiile nationale cu atributii in domeniul managementului integrat al frontierei Romaniei. Integrarea stransa si coordonarea unitara a sarcinilor indeplinite la frontiera si a celor desfasurate de alte autoritati in interiorul teritoriului national;
-
armonizarea deplina a legislatiei nationale specifice acquis-ul Uniunii Europene privind protectia frontierelor, migratia si azilul;
-
finalizarea procesului de dezvoltare a capacitatii administrative a institutiilor cu responsabilitati la frontiera prin adecvarea pregatirii specifice unitare a resurselor umane;
-
realizarea infrastructurii corespunzatoare la frontiera, finalizarea subsistemelor de comunicatii, tehnologia informatiei, supraveghere si control adaptate specificului frontierelor (terestra, aeriana, fluviala si maritima) si asigurarea interconectarii si interfatarii echipamentelor necesare in sistem integrat;
-
implementarea progresiva a procedurilor specifice privind protectia frontierelor, migratia si azilul, adecvat procesului de armonizare a actelor normative interne cu acquis-ul comunitar;
-
amplificarea cooperarii internationale in domeniul managementului frontierei cu Statele Membre ale Uniunii Europene, tarile vecine, precum si cu alte tari;
-
realizarea si utilizarea efectiva a unui mecanism eficient de monitorizare si evaluare a managementului integrat al frontierei la toate nivelurile.
In spiritul cerintelor Uniunii Europene, pentru realizarea obiectivelor enuntate este imperios necesara o politica unitara si coerenta in privinta managementului integrat al frontierei bazata pe:
-
un mecanism comun de coordonare si cooperare operationala;
-
analize de risc integrate comune;
-
resurse umane unitar pregatite si echipamente interoperationale;
-
armonizarea legislativa;
-
eforturi comune ale tuturor institutiilor.
Sistemul integrat pentru securitatea frontierei, asa cum este perceput, reprezinta una dintre cele mai dificile provocari la adresa factorilor superiori de decizie, atat din punct de vedere conceptual, cat si din punct de vedere al proiectarii si realizarii acestui mecanism deosebit de complex. Complexitatea este data de multitudinea structurilor participante, eterogenitatea si dispunerea lor spatiala si temporala, dinamica vehicularii informatiilor, ritmul rapid in care se succed evenimentele la frontiera; modul de operare extrem de variat practicat de organizatiile criminale transfrontaliere; aparitia si manifestarea de noi forme de criminalitate transnationala; progresele tehnice si tehnologice in realizarea mijloacelor de prevenire si combatere a infractiunilor si, in general, a actelor ilegale specifice domeniului transfrontalier, gradul ridicat si diversificat de interconexiuni dintre elementele sistemului, multitudinea actiunilor derulate temporal si spatial, specificitatea legislativa, structurala, procedural - functionala, relationala, de suport logistic si multe alte considerente.
Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat este la randul lui integrabil cu sistemul national de aparare a tarii, cu sistemul national de gestionare a crizelor, cu sistemul de prevenire si combatere a terorismului si cu alte asemenea sisteme. In acelasi timp, el este interfatabil si cu sistemele similare din tarile vecine, tari ale Uniunii Europene si, in perspectiva, cu sistemul informatic Schengen (SIS) etc.
Integrarea in sistem a elementelor componente (subsistemelor) determina gradul de interactiune al sistemului. Gradul de interactiune este definit de felul in care este perceputa punerea consecventa in aplicare a principiilor managementului integrat si ale managementului participativ, de modalitatea de realizare a interfatarii subsistemelor, de organizarea structurala si actionala a institutiilor participante, de interoperabilitatea mijloacelor din dotarea respectivelor institutii, ca si de vointa elementelor de a actiona in comun in orice situatie incepand cu schimbul oportun de informatii si terminand cu actiunile efective de combatere si, la nevoie, de inlaturare a urmarilor provocate de infractionalitatea transfrontaliera.
Luand in consideratie institutiile interne (din tara) si internationale care participa, intr-o forma sau alta, la prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere constatam cat de ampla, complexa si diversificata este extinderea sistemului integrat destinat acestui scop.
Sistemul integrat pentru securitatea frontierei se compune din procese (subsistemul informational) si elemente (subsisteme).
Procesele (subsistemul informational) reprezinta o succesiune de activitati si actiuni desfasurate temporal si spatial de structurile cu atributiuni nemijlocite in securizarea frontierei de stat concretizate in strangerea, selectarea, vehicularea, analiza, distributia si stocarea datelor si informatiilor de interes pentru prevenirea si combaterea actelor si faptelor care aduc atingere domeniul transfrontalier. |
Subsistemele (elementele) reprezinta subcomponente ale sistemului interconectate prin legaturi de tipul cauza-efect. Limitele acestui sistem pot fi definite arbitrar, deoarece in dinamica evolutiei unele subsisteme (elemente), din anumite puncte de vedere, sunt parte a sistemului, iar din altele parte a mediului exogen. |
---|---|
Asa cum rezulta din schema alaturata, procesele pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontiere se desfasoara etapizat prin patru filtre (niveluri, piloni):
Filtrele (nivelurile) si organismele implicate, ca si aria geografica de manifestare dau dimensiunile, complexitatea, eterogenitatea si diversitatea structurilor si actiunilor care se desfasoara in sistemul integrat de securizare a frontierei de stat a Romaniei in contextual aderarii la U.E. Explicarea sistemului integrat pentru securitatea frontierei propusa aici, ne ajuta sa intelegem, atat elementele componente, cat si complexitatea operationala si relationala in interiorul lui, dar si cu mediul exterior, precum si aplicatiile practice operate in mod real, de indeplinire a misiunilor de control si supraveghere a frontierei. |
Subsistemele (elementele) sistemului integrat pentru securitatea frontierei sunt:
|
Schema proceselor specifice de prevenire si combatere a infractionalitatii transfrontaliere
In proiectarea si constructia sistemului integrat pentru securitatea frontierei, apreciem ca se impune o anume esalonare. Toate subsistemele sunt supuse principiilor si regulilor generale si specifice sistemului integrat.
Elementele cheie ale sistemului integrat sunt: canalele si fluxurile informationale; relatiile ce se stabilesc intre structurile responsabile; schimburile reciproce de informatii; analizele de risc (analizele integrate de risc); prevenirea comiterii infractiunilor transfrontaliere; actiunile concrete de combatere a infractionalitatii transfrontaliere de catre fiecare dintre institutii sau in cooperare; inlaturarea urmarilor provocate de infractionalitatea transfrontaliera.
Relatiile endogene sunt cele care se manifesta in interiorul sistemului intre subsisteme si inauntrul acestora, iar relatiile exogene sunt relatiile care se stabilesc in afara sistemului cu alte sisteme, cu extrasistemul.
Fundamentarea relatiilor in sistemul integrat este o conditie esentiala in functionarea intregului mecanism si apreciem ca trebuie orientata in urmatoarele directii principale:
-
Armonizarea legislativa si procedurala, optimizarea organizatorica si asigurarea functionarii la standarde europene a institutiilor cu atributii la frontiera (inlaturarea paralelismelor si suprapunerilor de competente, in ce priveste migratia, azilul, traficul de stupefiante si celelalte forme de infractionalitate transfrontaliera);
-
Managementul unitar al resurselor (umane, tehnice, tehnologice, informationale, logistice, financiare etc.) pe baza de programe multianuale sectoriale integrate si utilizarea eficienta a acestor resurse;
-
Intensificarea actiunilor de prevenire a imigratiei ilegale in Romania, desfasurate in terte tari, in special in cele de origine si de tranzit:
- Implementarea sistematica a regulilor UE/Schengen referitoare la vize:
- continuarea adaptarii practicilor la politica Uniunii Europene in domeniul vizelor;
- imbunatatirea caracteristicilor de siguranta ale colantului vizei nationale;
- imbunatatirea capacitatii administrative a structurilor responsabile cu eliberarea vizelor.
- Cresterea rolului oficiilor consulare in prevenirea intrarii ilegale in Romania:
- perfectionarea pregatirii personalului oficiilor consulare in domeniul descoperirii falsurilor in documente;
- dotarea adecvata a oficiilor consulare cu echipamente de descoperire a falsurilor in documente;
- cresterea gradului de exigenta in acordarea vizei romane pentru cetatenii din tarile cu potential migrator concomitent cu perfectionarea metodologiei de verificare a cererilor de acordare a vizelor;
- elaborarea si aplicarea unor chestionare complexe si inteligente in procedura de acordare a vizelor in cadrul reprezentantelor diplomatice sau consulare ale Romaniei si generalizarea utilizarii bazei de date cu intrebari specifice, pentru evaluarea exigenta a oportunitatii acordarii vizelor;
- crearea conditiilor pentru eliberarea si verificarea autenticitatii vizelor prin sistemul informatizat "on-line".
- Intarirea rolului atasatilor de afaceri interne/ofiterilor de legatura in prevenirea migratiei ilegale:
- intarirea si extinderea retelei atasatilor de afaceri interne/ ofiterilor de legatura in principalele tari cu potential migrator ca si in cele de tranzit;
- intensificarea actiunilor atasatilor de afaceri interne/ofiterilor de legatura pe linia schimbului de date si informatii si elaborarii de rapoarte privind riscurile generate de migratia ilegala in tara in care isi desfasoara activitatea.
- Intensificarea cooperarii intre institutiile cu atributii la frontiera si consulate, in vederea depistarii si prevenirii migratiei ilegale;
- Cresterea rolului transportatorilor internationali in prevenirea intrarii/iesirii ilegale in/din Romania a cetatenilor tertelor tari:
- perfectionarea pregatirii personalului transportatorilor in descoperirea falsurilor in documente;
- imbunatatirea continutului protocoalelor de cooperare, in domeniul schimbului de informatii dintre Politia de Frontiera Romana, Autoritatea Nationala a Vamilor si celelalte institutii (agentii) pe de o parte si transportatorii internationali pe de alta parte;
- stabilirea de metodologii specifice de lucru, efectuarea de analize periodice si adoptarea unor masuri eficiente de eliminare a riscului transportarii in/din Romania a persoanelor fara documente valabile.
- Implementarea sistematica a regulilor UE/Schengen referitoare la vize:
-
Controlul si supravegherea frontierei de stat a Romaniei:
- Asigurarea unei infrastructuri adecvate desfasurarii controlului si supravegherii frontierei:
- perfectionarea organizarii supravegherii frontierei dupa principii moderne;
- infiintarea (modernizarea) si imbunatatirea organizarii fluxurilor in punctele de trecere a frontierei;
- modernizarea si extinderea retelei de centre de primire si cazare a cetatenilor straini care solicita statutul de refugiat si a celor depistati cu sedere ilegala pe teritoriul national.
- Asigurarea echipamentelor mobile si stationare, de supraveghere si control al frontierei terestre, fluviale, maritime si aeriene (aeroporturi), necesare managementului operational (efectiv) al frontierei, adecvat situatiei de la frontiera. Integrarea acestora intr-un sistem unitar eficient de supraveghere si control al frontierei:
- proiectarea si implementarea sistemului integrat pentru securitatea frontierei;
- dotarea cu echipamente adecvate, diferentiat, in functie de analizele de risc, studiile de fezabilitate realizate si dinamica situatiei operative, in conformitate cu recomandarile si cele mai bune practici comunitare;
- asigurarea eficientei, prin evitarea paralelismelor, excesului si disproportiilor in dotare si utilizarea intensiva (in comun) a echipamentelor;
- asigurarea complementaritatii, compatibilitatii structurale si interoperabilitatii echipamentelor din dotarea institutiilor cu atributii la frontiera;
- asigurarea echipamentelor de comunicatii interfatabile pentru facilitarea schimbului operativ de informatii intre autoritati, precum si a sistemelor informatice securizate corespunzator interconectate;
- mentinerea in stare operationala a dotarilor printr-un sistem de mentenanta eficient.
- Optimizarea managementului participativ al frontierei:
- imbunatatirea coordonarii si cooperarii operationale, dintre toate institutiile nationale cu competente privind controlul si supravegherea frontierei;
- generalizarea efectuarii controlului si supravegherii frontierei pe baza analizelor integrate de risc, adaptate tipului de frontiera si folosite ca instrumente de optimizare a managementului participativ al frontierei, precum si ca modalitati de furnizare a informatiilor de incredere asupra situatiei de la frontiera;
- generalizarea aplicarii procedurilor de control si supraveghere prevazute in cadrul Manualului Politistului de Frontiera;
- monitorizarea eficientei si eficacitatii metodelor si tehnicilor de management participativ al frontierei;
- Asigurarea unei coordonari interne unitare si functionale la toate nivelurile a managementului participativ al frontierei:
- implementarea Strategiei Nationale de Management Integrat al Frontierei stabilind clar si fara echivoc actiunile necesare, responsabilitatile si termenele de realizare efectiva a acestora;
- elaborarea, acolo unde este necesar, a planurilor locale si nationale, bazate pe analizele de risc;
- delimitarea precisa a competentelor functionale ale ministerelor (agentiilor) pentru optimizarea managementului participativ la frontiera;
- Asigurarea unei infrastructuri adecvate desfasurarii controlului si supravegherii frontierei:
-
Dezvoltarea cooperarii inter-institutionale pe teritoriul national:
- Perfectionarea coordonarii, la nivel central si local, stabilirea sarcinilor comisiilor responsabile cu informatiile, pregatirea in comun si receptivitatea la nereguli;
- Imbunatatirea comunicarii intre institutiile cu atributii la frontiera si stabilirea modului de aplicare a masurilor comune ce trebuie desfasurate pentru realizarea managementului integrat;
- Incheierea si aplicarea efectiva a protocoalelor pentru schimbul de date si informatii intre autoritatile competente (politie de frontiera, organe vamale, politie, jandarmerie, servicii specializate, autoritati judecatoresti, parchet, procuratura, organe locale, alte organisme abilitate);
- Perfectionarea metodelor si intensificarea actiunilor de cautare pe teritoriul national a persoanelor fara drept legal de sedere in tara;
- Adaptarea adecvata a reglementarilor privind accesul lucratorilor straini pe piata fortei de munca din Romania;
- Intensificarea actiunilor in directia prevenirii si combaterii traficului de fiinte umane si exploatarii sexuale a copiilor;
- Perfectionarea controlului si supravegherii bazate pe informatii, in concordanta cu legislatia nationala si cu prevederile acordurilor de cooperare politieneasca;
- Extinderea actiunilor de combatere a infractionalitatii transfrontaliere, pe integ teritoriul national:
- evaluarea permanenta a situatiei la frontiera si adoptarea masurilor specifice in interiorul teritoriului national;
- identificarea si diminuarea actiunii factorilor si conditiilor generatoare de emigratie ilegala, inasprirea pedepselor si aplicarea ferma a legii in astfel de cazuri;
- prevenirea constituirii, depistarea si desfiintarea retelelor de trafic de fiinte umane si celorlalte forme de crima organizata transfrontaliera, constituite pe teritoriul national
- organizarea si desfasurarea unitara, coordonata de controale complexe mixte pe traseele de tranzit de catre institutiile abilitate (Politia de Frontiera Romana, Autoritatea Nationala a Vamilor, Garda Financiara, Directia de Politie Rutiera, Comandamentul National al Jandarmeriei, Autoritatea Rutiera Romana, Registrul Auto Roman, Garda Nationala de Mediu si altele);
- Adaptarea managementului celor trei tipuri de frontiera: terestra, pe apa si aeriana la cerintele comunitare;
-
Amplificarea cooperarii internationale, bi - si multi - laterale privind managementul frontierei:
- Intensificarea cooperarii cu tarile vecine in domeniul managementului frontierei comune:
- perfectionarea cooperarii manageriale si operationale cu structurile similare din statele vecine (supravegherea alternativa, control in echipe comune etc.);
- intensificarea schimbului de informatii, furnizarea de date relevante si de incredere, privind situatia de la frontiera, controalele si masurile de supraveghere aplicate;
- perfectionarea canalelor de comunicare si activitatilor desfasurate in punctele, birourile si centrele de contact;
- modificarea sau denuntarea acordurilor de mic trafic si treceri simplificate si transformarea treptata a punctelor de mic trafic/treceri simplificate in puncte de trecere a frontierei deschise traficului international.
- Dezvoltarea cooperarii regionale cu statele riverane la Marea Neagra:
- impulsionarea cooperarii prin schimb de date si informatii in cadrul Centrului de Informare si Coordonare la Marea Neagra de la Burgas (Republica Bulgaria), in scopul monitorizarii permanente a traficului navelor suspecte;
- participarea activa la reuniunile anuale ale sefilor politiilor de frontiera/comandantilor garzilor de coasta din statele riverane la Marea Neagra;
- initierea de exercitii comune, cu participarea navelor politiilor de frontiera si garzilor de coasta din statele riverane, pentru extinderea si perfectionarea cooperarii in domeniu.
- Intensificarea cooperarii cu Statele Membre ale Uniunii Europene:
- schimbul de date si informatii, utile si relevante in domeniul infractional transfrontalier;
- incheierea de protocoale/intelegeri pentru situatii de readmisie;
- intensificarea actiunilor de cooperare cu organismele specifice ale Uniunii Europene in baza intelegerilor incheiate.
- Perfectionarea mecanismului repatrierii, in conformitate cu legislatia nationala, a cetatenilor tertelor tari care au patruns in teritoriul national fara autorizare;
- Intensificarea cooperarii cu tarile vecine in domeniul managementului frontierei comune:
-
Fluidizarea traficului legal al persoanelor si marfurilor la frontiera:
- Pregatirea personalului in vederea aplicarii, preponderente a procedurii analizei integrate de risc in controlul efectuat la trecerea frontierei de stat;
- Dezvoltarea sistemului de analiza de date si informatii printr-un management adecvat al riscurilor;
- Cresterea volumului de operatiuni in procedura simplificata pe baza utilizarii analizei de risc;
- Crearea facilitatilor pentru primirea de informatii relevante care urmeaza a fi folosite in activitatea de investigatie si supraveghere vamala;
- Intarirea controlului operativ al operatiunilor vamale de tranzit pentru prevenirea fenomenului de sustragere de la vamuire;
- Sporirea gradului de responsabilitate decizionala a personalului cu privire la introducerea in tara a marfurilor prohibite sau restrictionate la import si a celor care pot dauna mediului inconjurator;
- Asigurarea conditiilor de exercitare a controlului transfrontalier simultan al documentelor de calatorie, mijloacelor de transport si al marfurilor prin alcatuirea, pregatirea si operationalizarea formatiunilor mixte de control (politisti de frontiera, personal vamal, sanitar, personal sanitar-veterinar si fitosanitar etc.).
-
Asigurarea resurselor umane adecvate, din punct de vedere cantitativ si calitativ prin:
- Proiectarea si desfasurarea unitara a programelor de pregatire in domeniul managementului modern al frontierei;
- Asigurarea necesarului de personal si pregatirea adecvata pentru metoda de analiza si evaluare a riscului;
- Adaptarea legislatiei secundare referitoare la activitatile de resurse umane in institutiile cu atributii la frontiera, conform noului cadru legislativ proiectat dupa modelul aquis-ului comunitar, cu reguli clare privind: identificarea, selectionarea, evolutia in cariera, evaluarea performantei profesionale, a starii si practicii disciplinare, motivarea si recompensarea personalului;
- Armonizarea sistemului de formare si pregatire continua a personalului, cu politicile de management al carierelor profesionale; pregatirea personalului orientata pe nevoile de pregatire identificate in urma analizei modului de desfasurare a activitatilor specifice, precum si pe baza unui sistem de feed-back privind eficacitatea sistemului de formare;
- Intensificarea pregatirii in domeniul informaticii, limbilor straine (de circulatie internationala si ale tarilor vecine), cunoasterii procedurilor de lucru, legislatiei, folosirii tehnicii si echipamentelor, in domeniul aplicativ-tactic, diferentiat pe categorii de personal si niveluri ierarhice;
- Desfasurarea de programe comune de pregatire specifica practica a personalului cu atributii la frontiera, pe probleme de interes, pe baza acordurilor de cooperare bi- sau multi-laterale;
- Dezvoltarea unui corp profesionist de formatori in cadrul centrelor de pregatire si sporirea implicarii celor mai buni experti in domeniu, in procesul de formare;
- Dezvoltarea cooperarii cu tarile membre ale Uniunii Europene si terte tari in domeniul pregatirii resurselor umane:
- incheierea de acorduri bi si multi-laterale cu organisme specializate pe linia pregatirii profesionale, in vederea formarii si dezvoltarii competentelor personalului in corelatie cu dinamica fenomenului infractionalitatii transfrontaliere si cu practicile europene in domeniu;
- organizarea de seminarii, simpozioane, conferinte, ateliere de lucru, cursuri (Academia de vara), schimburi de experienta pe probleme privind criminalitatea transfrontaliera, la care sa fie invitati si experti din statele membre UE / statele vecine;
- initierea si derularea de programe privind pregatirea de specialitate/ manageriala a personalului, inclusiv pentru elaborarea cerintelor operationale si a specificatiilor tehnice pentru achizitia echipamentelor de supraveghere si control.
-
Combaterea coruptiei in randul personalului institutiilor nationale cu atributii de supraveghere si control al frontierei de stat:
- Proiectarea si desfasurarea, la nivelul institutiilor de invatamant/locul de munca, de programe de educatie civica si conduita morala, educatie fizica si sport;
- Ridicarea nivelului recompenselor acordate personalului in cazul unor realizari profesionale deosebite;
- Stabilirea si aplicarea masurilor preventive;
- Intensificarea verificarilor specifice;
- Sanctionarea ferma a persoanelor care au savarsit acte de coruptie;
- Cooperarea internationala pe linia prevenirii si combaterii actelor de coruptie cu efecte transfrontaliere.
-
Utilizarea cadrului de cooperare asigurat de Sistemul national de prevenire si combatere a terorismului, pentru obtinerea complementaritatii si/sau congruentei intre masurile adoptate pe linia securizarii frontierei, cu cele in materie de prevenire si combatere a terorismului, prin:
- Desfasurarea, intr-o viziune unitara, a tuturor categoriilor de misiuni ce revin institutiilor abilitate, in scopul identificarii si evaluarii constante a riscurilor si amenintarilor de natura terorista si a celor asociate;
- Protejarea teritoriului national, prin prevenirea accesului si blocarea la frontiera a fluxurilor de sustinere cu resurse umane, mijloace de actiune si/sau resurse financiare si logistice, apartinand unor entitati teroriste sau care ar putea fi folosite de catre acestea.
-
Prevenirea poluarii si protectia mediului inconjurator:
- Organizarea si desfasurarea activitatilor proprii institutiilor cu atributii la frontiera cu respectarea normelor legale in domeniu;
- Prevenirea si combaterea oricaror tentative de poluare a mediului de catre terti;
- Conjugarea eforturilor pentru inlaturarea urmarilor catastrofelor naturale si ecologice.
In cadrul sistemic relational cooperarea interna si internationala joaca un rol deosebit de insemnat.
Cooperarea interna vizeaza, in principal, urmatoarele aspecte:
-
activitati informativ-operative pentru prevenirea si descoperirea preocuparilor si faptelor infractionale cu caracter transnational si grad ridicat de pericol social (traficul de persoane, migratia, traficul cu armament, munitii, explozivi, materiale radioactive, autoturisme de lux si alte infractiuni care se comit cu eludarea regimului juridic al frontierei de stat), care se manifesta ca fenomene sau prezinta complexitate deosebita si necesita masuri de investigare speciala si ale caror consecinte pot prejudicia ordinea statului de drept, interesele economice ale tarii, proprietatea publica ori privata, drepturile si libertatile cetatenilor;
-
activitati informative privind modul de respectare a regimului juridic in domeniul producerii, utilizarii si comercializarii materialelor strategice supuse controlului destinatiei finale, in scopul prevenirii accesului sau folosirii acestora de catre tarile supuse embargoului international, de catre exponentii crimei organizate transnationale, ori de catre gruparile si organizatiile de orientare terorista sau persoane neautorizate;
-
regimul frontierei de stat, care constituie amenintari ce vizeaza personalul, misiunile si patrimoniul privat si al statului, comise de grupuri si filiere criminale interne si internationale cu ramificatii pe teritoriul Romaniei;
-
coordonarea si controlul activitatilor referitoare la protectia informatiilor clasificate secret de stat si de serviciu (conform standardelor nationale si celor specifice NATO) din zona de competenta;
-
asigurarea schimbului de date si informatii privind persoane suspecte sau care au comis infractiuni la regimul juridic al frontierei de stat;
-
sprijinirea reciproca in derularea unor actiuni comune specifice si acoperirea nevoilor de informatii in obiectivele, problemele, locurile si mediile de interes pentru fiecare institutie abilitata;
-
schimbul operativ de date si informatii, atat cu ofiterii de legatura acreditati pe langa ambasadele unor state la Bucuresti, cat si direct cu reprezentantii institutiilor similare din tarile Uniunii Europene, candidate si vecine;
-
respectarea drepturilor omului, garantarea proprietatii private si libera circulatie a marfurilor;
-
aplicarea uniforma si nediscriminatorie, pe intregul teritoriu al Romaniei, a legislatiei vamale si a prevederilor acordurilor vamale, conventiilor, tratatelor internationale la care Romania este parte semnatara;
-
orientarea activitatii spre satisfacerea necesitatilor beneficiarilor serviciilor vamale;
-
permiterea introducerii/scoaterii in/din tara a marfurilor, mijloacelor de transport si a oricaror altor bunuri, in conditiile legale si numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei (la trecerea frontierei, toate acestea sunt supuse vamuirii, de catre autoritatea vamala, in conditiile legii);
-
facilitarea comertului, prin stabilizarea si standardizarea procedurilor, simplificarea controalelor vamale si sustinerea lor prin mijloace informatice bazate pe tehnologii de acces prin internet;
-
intarirea controlului vamal la frontiera, in corelatie cu fluidizarea traficului de marfuri, combaterea fraudei vamale si comerciale si a aspectelor crimei organizate transnationale care se interfereaza cu exercitarea atributiunilor autoritatii vamale;
-
fluidizarea traficului de marfuri si cresterea volumului de operatiuni vamale in procedura simplificata adresata operatorilor economici corecti;
-
dezvoltarea sistemului de analiza a datelor si informatiilor si de management al riscurilor;
-
crearea facilitatilor pentru primirea de informatii relevante care urmeaza a fi folosite in activitatea de investigatie si supraveghere vamala;
-
intarirea controlului operativ al operatiunilor vamale de tranzit pentru prevenirea fenomenului de sustragere de la vamuire;
-
prevenirea si combaterea activitatilor de migratie clandestina, contrabanda, trafic de armament, produse rezultate din infractiuni, droguri, precursori, substante radioactive, bacteriologice sau alte substante supuse controlului destinatiei finale, materii si materiale strategice, precum si a contrafacerilor de moneda sau a documentelor de identitate/calatorie realizate in scopul favorizarii, sustinerii logistice sau financiare a gruparilor teroriste sau a operatiunilor ilicite;
-
sporirea gradului de asumare a responsabilitatii decizionale la introducerea in tara a marfurilor prohibite sau restrictionate la import (arme, munitii, materii explozive sau radioactive, produsele si substantele stupefiante si psihotrope, precursorii si substantele chimice esentiale, produsele si substantele toxice, produsele strategice si cele cu dubla utilizare civila si militara, cele care pot dauna mediului, florei si faunei si altele cu regim special), in scopul prevenirii si depistarii fraudelor in acest domeniu;
-
controlul operatiunilor cu materiale nucleare si radioactive si prevenirea proliferarii acestor produse si a accesului gruparilor teroriste la asemenea materiale;
-
identificarea persoanelor fizice si juridice care se sustrag controlului de frontiera;
-
prevenirea exporturilor ilegale de bunuri din Patrimoniul Cultural National;
-
protejarea drepturilor de proprietate intelectuala si depistarea la import a marfurilor contrafacute si pirat;
-
protectia mediului, florei si faunei;
-
prevenirea si combaterea traficului international de materiale strategice, autoturisme de lux furate, organe si fiinte umane, precum si a adoptiilor ilegale;
-
spalarea banilor proveniti actiunii ilegale.
Modalitatile prin care se desfasoara cooperarea:
-
schimbul de date si informatii, cu respectarea prevederilor legale privind protectia datelor personale, referitoare la persoanele implicate in actiuni ilegale savarsite la frontiera sau in legatura cu frontiera;
-
schimbul de date cu privire la persoanele fizice sau juridice care au savarsit infractiuni de natura vamala sau sunt suspecte de incalcarea reglementarilor vamale, obtinute din activitatile proprii din alte surse;
-
schimbul de date si informatii de interes comun privind aplicarea prevederilor legale privind regimul strainilor in Romania, in scopul prevenirii muncii ilegale si a combaterii migratiei ilegale sau deghizate;
-
realizarea unor actiuni specifice de urmarire a modului de derulare a tranzitelor vamale si comunicarea operativa a cazurilor de nerespectare a legislatiei vamale pe teritoriul Romaniei, in vederea declansarii urmaririi penale;
-
sprijin reciproc in realizarea unor operatiuni specifice in zona de frontiera, menite sa previna/contracareze riscurile sau amenintarile la adresa sigurantei nationale;
-
realizarea de actiuni comune de supraveghere si control (zone libere, trasee, puncte vamale, magazine duty-free, agenti economici autorizati pentru vamuire la domiciliu, controlul privind legalitatea scutirilor de taxe vamale acordate agentilor economici din zonele defavorizate, cat si investitorilor straini si autohtoni in alte activitati de import-export) prin utilizarea tuturor mijloacelor tehnice si logistice necesare;
-
acordarea de sprijin reciproc in rezolvarea unor cauze complexe;
-
instituirea de consemne asupra mijloacelor de transport, a persoanelor fizice sau juridice, suspecte de incalcarea legislatiei vamale;
-
efectuarea de analize comune privind evolutia infractiunilor economico-financiare, precum si accesul la datele statistice privind acest gen de fapte;
-
organizarea de intalniri periodice sau ori de cate ori este necesar pentru schimburi de experienta si perfectionarea personalului.
Documentele de cooperare, incheiate si aflate asupra institutiilor implicate constituie pentru acestea instrumente juridice de fundamentare a managementului participativ. Periodic, acestea sunt supuse actualizarii.
In functie de recomandarile si bunele practici ale U.E., ca si de concluziile desprinse din evolutia fenomenului infractional transfrontalier, institutiile implicate prezinta propuneri comune de elaborare a unor acte normative si de modificare sau completare a celor existente. Se urmareste, totodata, extinderea cadrului operational al protocoalelor existente, precum si actualizarea celor care sunt depasite de dinamismul fenomenului infractional.
Cooperarea internationala vizeaza, in special, cooperarea dintre structurile politienesti de frontiera, vamale si alte agentii nationale cu atributii la frontiera, cu organisme similiare din statele vecine, din alte state ori cu organisme de specialitate internationale. Se realizeaza avand la baza prevederile tratatelor, conventiilor, acordurilor, protocoalelor si intelegerilor incheiate de Romania cu respectivele tari, ratificate sau aprobate, potrivit legii.
Dezvoltarea si mentinerea legaturii operative directe cu reprezentanti ai institutiilor similare din tarile Uniunii Europeane (Germania, Austria, Spania, Anglia, Franta, Finlanda, Elvetia, Olanda, Belgia, Italia etc.), tarile vecine (Ungaria, Serbia-Muntenegru, Bulgaria, Ucraina, R. Moldova), precum si cu experti ai Uniunii Europene, ofiteri de legatura sau reprezentanti ai misiunilor diplomatice acreditati in Romania, pentru:
-
organizarea si desfasurarea unor actiuni de pregatire in comun, seminarii, simpozioane, conferinte, reuniuni pe diverse teme, atat in tara cat si in alte tari;
-
realizarea unui schimb operativ de date si informatii, atat cu ofiterii de legatura acreditati pe langa ambasadele unor state la Bucuresti, cat si direct cu reprezentantii institutiilor similare din tarile in cauza;
-
desfasurarea impreuna cu institutii similare din alte tari de actiuni specifice pentru descoperirea persoanelor care au comis infractiuni in zona de competenta si solutionarea in comun a unor evenimente de frontiera complexe, pe baza documentelor de cooperare incheiate;
-
constituirea unor echipe comune de lucru pe probleme ale infractionalitatii transfrontaliere, inclusiv pentru contracararea emigrarii/sederii ilegale a cetatenilor romani in Spatiul Schengen.
In cadrul Proiectului Reflex, de pilda, coordonat de reprezentatul Ministerului de resort din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, s-au derulat misiuni de combatere a criminalitatii organizate, in special a migratiei ilegale, cu participarea unor ofiteri, in calitate de referenti specialisti.
Pe timpul presedintiei belgiene a Uniunii Europene, de exemplu, in perioada septembrie-octombrie 2001, delegati ai unor structuri cu atributii la frontiera au participat activ in cadrul actiunii HIGH IMPACT OPERATION ce a avut ca obiectiv lupta impotriva migratiei ilegale, a contrabandei si a traficului de persoane la frontiera de est a Uniunii Europene.
Aceste activitati desfasurate de Romania impreuna cu experti straini ai Uniunii Europene au fost deosebit de importante pentru ridicarea vizelor cetatenilor romani ce calatoresc in spatiul Schengen, incepand cu 01.01.2002, precum si in evaluarea riscului la frontierele nationale. Operatiunea a fost extinsa la nivelul intregii frontiere, avandu-se in vedere, in special, frontiera nordica si estica a Romaniei, unde migrantii, conform previziunilor, ar putea incerca sa actioneze in viitor, pentru intrarea in spatiul Uniunii Europene.
In plan international, exista o cooperare directa cu Centrul Regional SECI, realizata prin intermediul ofiterilor de legatura romani, iar in afara acestui canal de cooperare functioneaza o retea proprie de transmisie de date criptate, folosita in actiunile de la nivelul Centrului.
In cadrul cooperarii internationale, cooperarea bilaterala cu structurile similare din statele vecine (politie de frontiera, vama etc.) ocupa un loc privilegiat. De regula, punerea bazelor la nivelul conducerilor autoritatilor de frontiera cu statele vecine, se finalizeaza cu semnarea si ratificarea documentelor de cooperare. Intalnirile de acest gen sunt precedate de intalniri la nivel guvernamental unde sunt semnate acorduri bilaterale pe problematica regimului juridic al frontierei de stat, ratificate apoi in Parlamentele tarilor implicate.
Aceste intalniri se fundamenteaza pe negocieri repetate (de cele mai multe ori) ale echipelor de experti (specialisti) pe problematica respectiva. Rundele de negocieri succesive identifica solutiile la punctele ramase in divergenta, dupa care sunt facuti pasii urmatori conform procedurii diplomatice.
Documentele de cooperare vizeaza o gama larga de probleme transfrontaliere specifice portiunii de frontiera dintre state semnatare ale documentului, pe principii de buna vecinatate, probleme de readmisie a cetatenilor proprii si altor persoane, colaborarea si asistenta mutuala in problemele de frontiera, combaterea crimei organizate, terorismului si a traficului ilicit de droguri, dezvoltarea punctelor de frontiera existente si infiintarea de noi puncte de frontiera la granita comuna, prevenirea, limitarea si inlaturarea efectelor dezastrelor si ajutorul in asfel de situatii, desfiintarea reciproca a obligativitatii vizelor, cooperarea si buna vecinatate, modalitatea solutionarii problemelor regimului de frontiera, trecerea simplificata a frontierei de stat comune de catre cetatenii care domiciliaza in judetele (tinuturile) adiacente frontierei, modalitatile de cooperare operativa, delimitarea zonei economice exclusive si a platoului continental al Marii Negre, controlul comun al trecerilor de catre structurile similare (din cele doua state), schimbul de informatii de interes transfrontalier, intretinerea si reconstituirea liniei de frontiera si a semnelor de frontiera, delimitarea si retrasarea frontierei fluviale si la lacurile de acumulare, prevenirea si combaterea spalarii banilor, combaterea traficului de persoane, traficului cu arme, mijloace periculoase, combaterea altor infractiuni grave etc.
Toate aceste forme de cooperare bilaterala contribuie efectiv la prevenirea si combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere si apropierea relatiilor dintre Romania si tarile vecine.
Prin politica sa, Romania promoveaza relatii de cooperare si buna colaborare cu toate tarile Uniunii Europene, pe multiple planuri, inclusiv in problematica transfrontaliera. Aceasta latura vizeaza combaterea criminalitatii transfrontaliere organizate, schimbul de experienta in domeniu, pregatirea de specialitate de combatere a infractionalitatii, pregatirea juridica, cu accent pe acomodarea legislatiei nationale cu legislatia tarilor membre ale Uniunii Europene, cu precizarea aspectelor legate de specificul legislatiei romanesti, pe probleme informatice, de suport logistic, atragerea de fonduri pentru securizarea frontierei, desfasurarea in comun si impreuna cu tari vecine de actiuni operative in cadrul centrelor, birourilor si punctelor de contact, schimbul specializat de date si informatii privind migratia ilegala, traficul de autovehicule furate, falsuri in documentele de calatorie, protectia minorilor romani aflati in dificultate pe teritoriul statelor europene, prevenirea traficului de copii, repatrierea minorilor romani victime ale abuzurilor, constituirea si intrebuintarea unor baze de date in comun, dezvoltarea cooperarii politienesti si vamale transfrontaliere, garantarea securitatii, ordinii si sigurantei publice la zona de frontiera s.a.
Politia de Frontiera, institutie cu responsabilitati directe in supravegherea si controlul frontierei a derulat si deruleaza mai multe conventii de infratire institutionala cu structuri similare din tari ale Uniunii Europene.
In cadrul acestei forme de cooperare se urmareste intarirea capacitatii institutionale in ce priveste controlul si managementul frontierei, azilul, migratia, analiza structurii informationale, aproximarea legala a acquis-ului comunitar in domeniul managementului si controlului frontierei, identificarea si definirea masurilor pentru intarirea structurilor politienesti de frontiera si adaptarea procesului de munca operativa la noile cerinte, imbunatatirea selectiei, educarii, formarii politistilor de frontiera si a celorlalti lucratori din punctele de trecere a frontierei, apropierea treptata pana la integrare a sistemului de instruire in domeniul transfrontalier din Romania la standardele Uniunii Europene, elaborarea de strategii pentru securitatea frontierelor, facilitarea circulatiei persoanelor si bunurilor, promovarea cooperarii transfrontaliere, crearea bazei legale de cooperare interna si externa la frontiera, intarirea securitatii la frontiera, imbunatatirea cooperarii inter-agentii implicate in administrarea frontierei Romaniei, cat si cu agentiile similare din tarile vecine, tarile Uniunii Europene, imbunatatirea schimbului de informatii, elaborarea cadrului adecvat de cooperare inter-agentii nationale si internationale, instruirea personalului pentru aplicarea bunelor practici comunitare, imbunatatirea performantelor manageriale de la toate nivelurile Politiei de Frontiera Romana, dezvoltarea strategiei de instruire, administrarea centrelor de pregatire, cursuri si vizite de studii, implementarea manualului Schengen, insusirea documentelor aferente aderarii la Uniunea Europeana si intrarii in spatiul Schengen, combaterea formelor de manifestare a criminalitatii transfrontaliere organizate etc.
Aceasta forma moderna de cooperare constituie, in opinia noastra, piatra de la temelia pregatirii noastre in vederea armonizarii legislative, aplicarii bunelor practici din tari ale Uniunii Europene, inceputul procesului de schimbare etapizata a mentalitatii lucrarilor din domeniul transfrontalier. Este o forma de pregatire moderna si adecvata scopului, care deschide fereastra spre lumea civilizata. Ea trebuie propagata pana jos si este nevoie sa se insiste pe implementarea noilor principii si precepte in activitatea transfrontaliera. Numai asa vom contribui la diminuarea decalajului existent intre noi si tarile Uniunii Europene si in acest domeniu.
Cooperarea regionala transfrontaliera este mai pregnanta la Marea Neagra. Tarile riverane la Marea Neagra au ajuns la concluzia inteleapta de a coopera pentru prevenirea infractionalitatii transfrontaliere specifice acestei zone. In acest sens, au fost incheiate acorduri de cooperare si intelegeri intre guverne vizand problemele de frontiera. Anual comandantii Garzilor de Coasta/sefii politistilor de frontiera ai tarilor riverane Marii Negre se reunesc si analizeaza evolutia criminalitatii transfrontaliere, desfasoara analize de risc, stabilesc modalitati de prevenire, de combatere, de coordonare unitara si exploatare optima a informatiilor din domeniu.
Politia de Frontiera participa la reuniunile anuale ale comandantilor Garzilor de Coasta / sefilor Politiilor de Frontiera din bazinul Marii Negre. In cadrul reuniunii anuale, ce s-a desfasurat la Odesa, in perioada 16-17.10.2003, s-a decis infiintarea Centrului de la Burgas (Bulgaria), cu rol in coordonarea unitara a informatiilor privind navele suspecte ce actioneaza in zona Marii Negre.
In contextul geopolitic actual, dar mai ales in perspectiva integrarii in structurile europene si euro-atlantice, una din prioritatile momentului este crearea unei imagini mai bune a tarii noastre, conforme cu fondul realitatilor romanesti.
Deplin constiente, ca una din cele mai importante componente ale managementului integrat al frontierei o reprezinta cooperarea internationala, institutiile romane si straine cu atributii la frontiera si-au reafirmat intreaga disponibilitate pentru largirea domeniilor de cooperare, cat si pentru perfectionarea calitativa a acesteia, in vederea cresterii eficientei, transparentei si credibilitatii activitatilor desfasurate la si in legatura cu frontiera.