Înainte de a începe acest interviu, dorim să vă mulțumim pentru amabilitatea cu care ați acceptat să oferiți acest interviu Revistei Frontiera, revistă care la 1 aprilie 2020, împlinește 100 de ani de existență. De asemenea, dorim să vă mulțumim pentru vizita pe care ați făcut-o de curând la Muzeului Poliției de Frontieră Române din Municipiul Giurgiu. Ce a însemnat pentru excelența voastră această vizită?
În primul rând, permiteți-mi să vă mulțumesc pentru oportunitatea acestui interviu și să vă urez toate cele bune pentru cei aproape 100 de ani de la lansarea revistei Frontiera!
Am vizitat Giurgiu de multe ori în timpul șederii mele în România, fie când am trecut granița în Bulgaria, fie când am venit la Giurgiu pentru o plimbare de-a lungul Dunării și o vizită la ștrandul din localitate. Cu toate acestea, prima vizită oficială la Giurgiu am avut-o în data de 14 mai 2019 și am avut ocazia să mă întâlnesc cu autoritățile județene și locale (prefectul, președintele Consiliului Județean, primarul) și să vizitez Muzeul Poliției de Frontieră din Giurgiu. A fost o ocazie unică de a mă familiariza cu istoria și prezentul Poliției de Frontieră din România. În timpul acestei vizite, am aflat, de asemenea, că o bornă de graniță din 1927 când Polonia și România aveau frontieră comună, a fost descoperită în Munții Maramureșului și este expusă în Viseu de Sus. Ne-ar plăcea să adăugăm una la colecția noastră de la Muzeul Formațiunilor Poloneze de Frontieră din Szczecin.
În timpul vizitei mele la muzeu, am observat că erau expuse uniforme ale Poliției de Frontieră din alte țări, dar nicio uniformă a poliției poloneze de frontieră. Prin urmare, la solicitarea mea, comandantul Poliției Poloneze de Frontieră, a donat o uniformă de gală și o uniformă de teren pentru muzeu, în spiritul unei bune colaborări între țările noastre. Pe 11 iunie, i-am invitat pe prietenii noștri de la Muzeul Poliției de Frontieră din România la Ambasada Poloniei și le-am înmânat uniformele și documentele pe care le-am primit din Polonia. Sunt foarte fericit că vizita mea la Muzeul de Poliție de Frontieră din Giurgiu a dus la îmbogățirea colecției muzeului.
Ați mai avut contacte directe cu Poliția de Frontieră Română până la această vizită? Ce ne puteți spune despre Poliția de Frontieră Română?
Am avut multe contacte cu Poliția de Frontieră din România, ca turist în trecut și din 2015 ca rezident în România, fie la aeroportul din București Otopeni, fie la punctele de trecere a frontierei - cu Bulgaria (Giurgiu, Turnu Măgurele), Ucraina (Siret), Ungaria (Urziceni) și Serbia (Naidaș). Am fost întotdeauna impresionat de profesionalismul și eficiența lor.
Și în timp ce îmi planific călătoriile, folosesc informațiile despre trafic furnizate de site-ul dvs. https://www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline/
Profesional, am avut ocazia să vizitez Centrul Operațional de Coordonare al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din București în timpul vizitei ministrului polonez de interne Mariusz Błaszczak în România, în ianuarie 2016. Am fost foarte impresionat de echipamentul pe care îl are Poliția de Frontieră a României. A fost o altă confirmare a faptului că, pentru România, protecția granițelor externe ale UE este de o importanță deosebită și că, din punct de vedere tehnic, România este pregătită să adere la zona Schengen.
România și Polonia sunt două țări pe care le leagă multe similitudini și evenimente de natură istorică. Cum catalogați astăzi relațiile bilaterale dintre țările noastre?
Aliați în NATO și membri ai Uniunii Europene – relațiile noastre bilaterale au fost și continuă să fie excelente. Anul 2019 este foarte important pentru relațiile dintre Polonia și România, deoarece celebrăm două aniversări importante. În iunie, sărbătorim aniversarea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Polonia și România, iar pe 7 octombrie vom sărbători 10 ani de la semnarea de către Președinții Lech Kaczyński și Traian Băsescu a Declarației privind Parteneriatul Strategic dintre Polonia și România.
Excelentele noastre relațiile bilaterale din prezent au fost construite pe baza relațiilor noastre istorice.
La nivel politic, avem adesea vizite ale oficialilor polonezi în România și ale oficialilor români în Polonia. În mai 2018, am avut o primă rundă de consultări interguvernamentale în Polonia, iar a doua rundă a acestor consultări este planificată pentru acest an.
Avem, de asemenea, o cooperare militară puternică în cadrul NATO. România este cel mai important aliat al Poloniei din regiune, de pe flancul de est al NATO. Polonia găzduiește pe teritoriul său un grup de batalioane multinaționale NATO, care includ soldați români, în timp ce peste 200 de soldați polonezi sunt detașați în orașul Craiova, ca element al prezenței sporite a NATO în regiunea Mării Negre.
Cooperarea noastră economică merită, de asemenea, menționată. În 2018, schimburile comerciale polono-române au fost de 6760,6 milioane EUR, cu o creștere de 11% față de 2017. În 2018, Polonia s-a clasat pe locul patru pe lista celor mai mari furnizori de bunuri pe piața românească și pe locul șapte printre cei mai mari destinatari de mărfuri românești. Potrivit datelor Băncii Naționale a României pentru anul 2017, Polonia a fost al 16-lea cel mai mare investitor străin din România, cu o cotă de 0,9% în investiții străine directe cumulate în România. Valoarea cumulată a ISD poloneze în România la sfârșitul anului 2017 a fost de 692 milioane EUR. Numărul companiilor poloneze de pe piața românească crește în mod sistematic – la data de 31/04/2019 în România, erau înregistrate 1.126 de companii cu capital polonez.
Colaborăm, de asemenea, în formate regionale - cum ar fi Formatul B9, compus din nouă țări central europene care se concentrează pe probleme de securitate și apărare, și în cadrul Inițiativei Celor Trei Mări. În acest ultim format, sperăm să construim conexiuni fizice mai strânse între țările cu deschidere la Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică. Via Carpatia - în prezent în construcție - ne va apropia și mai mult.
Din ce în ce mai mulți turiști polonezi vizitează România, tot mai mulți studenți români merg în Polonia prin programul Erasmus.
Și, nu în ultimul rând, avem relații bilaterale excelente la nivel interpersonal. Uneori, în timp ce călătoresc prin România și întâlnesc diferiți oameni, aud povești despre cooperarea la nivel regional între școli, organizații sau oameni. Chiar și în timpul vizitei mele la Giurgiu am vorbit cu unii membri ai Poliției de Frontieră Române care au petrecut câteva luni de instruire la punctul de trecere a frontierei noastre cu Belarus în Terespol sau Germania în Świecko.
Și acum putem adăuga și cooperarea între muzeele Polițiilor de Frontieră.
Acest tip de cooperare, despre care nu aveam nici cea mai mică idee, mă face foarte fericit și este o dovadă că relațiile noastre sunt mai profunde și mai puternice decât ar fi putut să își imagineze chiar și un diplomat.
Polonia este țara gazdă a Agentiei Frontex, iar polițiștii de frontieră români au o foarte bună colaborare cu colegii polonezi pe linia securizării frontierelor. Având în vedere faptul că Polonia răspunde de cea mai mare porțiune de frontieră estică a Uniunii Europene, urmată de România, care asigură cea de-a doua lungime, puteți să ne spuneți câteva lucruri despre provocările pe care le implică aceste responsabilități?
Într-adevăr, sediul Frontex este situat în Varșovia, iar responsabilitățile agenției și ale statelor membre cresc proporțional cu noile provocări. În ultima perioadă, avem de-a face cu trei mari provocări: migrația, crima organizată (terorismul, contrabanda, traficul de ființe umane) și urgențele umanitare.
În primul rând, Frontex joacă un rol important în procesul de aplicare a legislației privind migrația, asistă statele membre ale UE în coordonarea repatrierii în țara de origine a migranților ilegali, a solicitanților de azil care nu au obținut azil sau a persoanelor care depășesc termenul de ședere. În al doilea rând, prevenirea terorismului, a contrabandei și a traficului de ființe umane, precum și multe alte infracțiuni transfrontaliere reprezintă una dintre provocările principale și cele mai dificile ale acestei agenții. În al treilea rând, Frontex are, de asemenea, rolul foarte important de a coordona și organiza operațiuni comune și intervenții rapide la frontieră pentru a sprijini statele membre la frontierele externe, inclusiv în situații de urgență umanitară și de salvare pe mare.
Începând cu luna ianuarie 2019, România deține pentru prima dată președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Cu toate că, pe plan european, această perioadă este marcată de schimbări importante pentru definirea viitorului Uniunii Europene, în contextul finalizării mandatului actual al Parlamentului European, precum și al Comisiei Europene, România a reușit să avanseze în negociere o serie de dosare foarte importante în vederea consolidării securității interne. La final de mandat, cum vedeți rezultatele Președinției României în acest domeniu?
Al doilea pilon al președinției române la Consiliul Uniunii Europene a fost intitulat „O Europă mai sigură”. Acest lucru demonstrează că președinția română pune un accent deosebit pe siguranța cetățenilor noștri prin creșterea coeziunii dintre statele membre ale UE și prin abordarea noilor provocări de securitate care amenință UE.
În cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 7 și 8 martie 2019, miniștrii au purtat discuții și au făcut mari progrese în privința unor subiecte foarte importante: migrația, frontierele externe ale UE și lupta împotriva terorismului. În ceea ce privește cooperarea UE cu țările din Africa de Nord privind migrația, s-a decis că UE poate să acționeze mai mult pentru a sprijini țările din Africa de Nord prin consolidarea capacității lor de a gestiona migrația, inclusiv controlul la frontiere, căutarea și salvarea pe mare, adoptarea și punerea în aplicare a legislației privind azilul și migrația, reintegrarea, returnarea și readmisia. Au fost înregistrate progrese în ceea ce privește negocierile cu Parlamentul European pe tema regulamentului privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă Europeană, precum și stadiul actual al reformei în materie de azil. Eliminarea conținutului terorist online este o altă măsură discutată care trebuie aplicată urgent.
După cum știm, ultimii ani au fost marcați de schimbări importante care au determinat dezvoltarea de noi instrumente care modifică în mod substanțial abordarea europeană în domeniul managementului frontierelor. Una dintre cele mai importante realizări ale Președinției României a fost obținerea acordului co-legislatorilor asupra noului Regulament privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă la nivel european (EBCG 2.0). În acest context, ce beneficii considerați că va aduce EBCG 2.0 statelor membre?
Sunt convins că noul regulament privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă Europeană va asigura un Frontex nou, mai puternic și mai eficient, ceea ce înseamnă, în cele din urmă, un mai mare control al frontierelor externe ale UE. Frontex este consolidat în privința personalului și a echipamentelor tehnice și i se acordă un mandat mai larg pentru a sprijini activitățile statelor membre în ceea ce privește protecția frontierelor și cooperarea cu țările terțe.
Prin călătoriile pe care le faceți întâlniți des polițiști de frontieră. Cum sunt polițiștii de frontieră văzuți prin ochii unui Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar?
Polițiștii noștri de frontieră sunt gardieni nu numai ai securității țărilor noastre, ci și a întregii Uniuni Europene. Ei au o mare responsabilitate, iar eu am un mare respect pentru profesionalismul, eficiența și disponibilitatea lor de a acționa. Ca diplomat de carieră care s-a alăturat serviciului diplomatic al Poloniei în 1994, îmi amintesc foarte bine cât de dureros, solicitant și costisitor a fost procesul de reformare a sistemului nostru de control la frontieră înainte de a putea fi acceptați în UE.
Excelența dumneavoastră, vă muțumim încă o dată pentru amabilitatea de a ne oferi acest interviu și ținând seamă de faptul că pe 24 iulie Poliția de Frontieră va împlini 155 de ani de existență instituțională, v-am ruga să adresați colegilor care vegheaza la frontieră câteva cuvinte!
Doresc să le urez tuturor polițiștilor de frontieră din România toate cele bune cu ocazia sărbătorii a 155 de ani de existență instituțională, multe reușite în cariera lor profesională și multe intervenții fructuoase care ne vor ține pe toți cei din UE în siguranță!
